127 matches
-
cu dopuri de cazeum fetid sau cu lichid purulent ori lăptos, stâlpii anteriori sunt congestionați, cu marginea liberă aderentă de amigdală; se adaugă adenopatia subangulo mandibulară sensibilă la palpare și semnele generale - senzație de oboseală, insomnii, palpitații, stări subfebrile cronice vesperale. * criterii biologice - VSH crescut, leucocitoză cu neutrofilie și monocitoză, anemie, ASLO crescut (numai în infecțiile cu streptococ beta-hemolitic), proteina C reactivă crescută, complexe imune circulante crescute. Se adaugă o serie de teste de provocare (nu sunt specifice) cum ar fi
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
în linia tradiției interbelice, figurile tutelare fiind Lucian Blaga, G. Bacovia, Ion Pillat. S-a afirmat că el „restaurează mai mult o sensibilitate decât traiectul unui singur autor” (Gheorghe Grigurcu). Poetul percepe cosmosul printr-un peisaj de obicei autumnal și vesperal, ce rezonează ca o stare de spirit: „Amurguri cu coțofene și vânt / între plopii mari, amari ca de toamnă, / când umbrele sunt nesigure pe pământ / și la plecare orișice cuvânt te îndeamnă // și stăruie stins în penumbra din lunci / cuibul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
-n ceață, / pe când această piatră seamănă cu mine” (Ruine reci). Notația laconică, nepatetică, în jurul acelorași motive - ireversibilitatea timpului, presentimentul morții, iubirea, tăcerea, cuvântul, toamna, înserarea, sentimentul fragilității -, variate mereu, ca într-o structură rafinat muzicală, din cele trei cicluri ale Vesperalelor mai cu seamă, restituie imaginea unui poet al stărilor difuze și evanescente: „Vine o zi când pădurile, calme, nu mai dau glas, /pasărea nu zboară mai sus de crengile tinere, / nici iarba nu mai foșnește la fiece pas.// O zi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
zboară mai sus de crengile tinere, / nici iarba nu mai foșnește la fiece pas.// O zi, când, din sfere străine, din diafane palori/peste inimi înfierbântate coboară/o rază difuză de seară / și multe, multe petale de flori. // O zi - vesperală” (Vine o zi). În prelungirea Vesperalelor se situează scurtele poeme de rezonanță blagiană din Itinerar dacic (1972), care nu sunt nici evocări, nici descrieri, nici reconstituiri istorice, ci căutări încărcate de emoție ale specificului originar în peisajul actual. O cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
nici iarba nu mai foșnește la fiece pas.// O zi, când, din sfere străine, din diafane palori/peste inimi înfierbântate coboară/o rază difuză de seară / și multe, multe petale de flori. // O zi - vesperală” (Vine o zi). În prelungirea Vesperalelor se situează scurtele poeme de rezonanță blagiană din Itinerar dacic (1972), care nu sunt nici evocări, nici descrieri, nici reconstituiri istorice, ci căutări încărcate de emoție ale specificului originar în peisajul actual. O cu totul altă dispoziție vădesc Baladele din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
măsură. A coborât de pe trotuar, continuând să-și țină mâinile în buzunare, și a venit spre noi. Dar un Seymour îngândurat nu traversa repede o stradă înfășurată în amurg, în nici un caz nu părea s-o facă. În lumina aceea vesperală, a venit spre noi ca o corabie plutitoare. Pe de altă parte, mândria este unul dintre impulsurile cele mai rapide din lume, așa încât, înainte de a se fi apropiat de noi, i-am spus grăbit lui Ira: — S-a făcut prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
în Birmingham. Nu-l interesa politica. Nu organizase dezbateri religioase, sau grupuri de discuții, sau întruniri, sau un club al tineretului, sau o uniune a mamelor, sau o școală de duminică. Îi plăcea să-și petreacă serile singur, după slujba vesperală, pe care o oficia zilnic, de obicei singur în biserică. Avea nevoie de timp pentru meditații și pentru lectura tratatelor teologice pe care le studia cu un soi de ațâțare păgână, de parc-ar fi fost cărți pornografice. Câteodată își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
chandleriene (primele patru, The Big Sleep, Farewell, My Lovely, The High Window și The Lady in the Lake, ar constitui - din perspectiva „seninătății” personajului principal - etapa diurnă a creației; ultimele trei, The Little Sister, The Long Goodbye și Playback - faza vesperală, a amurgului apăsător). Acest lucru n-ar fi relevant pentru scrisul lui Chandler, ci pentru logica internă a personajului. Posibil. Numai că, în cazul romanelor invocate, linia de separare nu există. Planul înclinat al evoluției eroului e contrabalansat de admirabila
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
pe care activistul o visează. Orice sofistică dispare însă în prezența versului encomiastic din volumul cu titlul Pentru cel ales. De cu totul alt gen sunt poemele din ciclul Versurile liedurilor dedicate Magdalenei și ale proiectelor de arii pentru „Văpăi vesperale”, anexat romanului Cenușa din ornic (1988): reverii, fantezii, divagații grațios meditative, cu figurație de basm, geografie exotică, mitologie greacă și biblică ori cu gingășii caligrafiate atent. Fatalmente datate, eseurile din Biletul la control! (1968), Ieșirea din labirint (1973), mai târziu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
bătrâni. Amintire a unei protecții părintești, imagine a unei bătrâneți deținătoare de înțelepciune în imobilitatea vârstei și în păstrarea celor mai înalte valori. Idila bourboneză a lui Yorick în Călătorie sentimentală în Franța și în Italia de Laurence Sterne, - sărbătoare vesperală a ospitalității - nu se poate imagina fără prezența unui bătrân "an olg grey-headed man". El se ridică pentru a-l întâmpina pe călătorul în căutare de adăpost cu o cordialitate respectoasă și îl poftește la masă, alături de ceilalți, la o
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
scaldă în fantezie, în legendă și mit, în cea de a doua figurația limpede, sobră, directă, lăsând jelirea în urmă, punctează traumatisme, crize, stări de impas, realități perturbatoare frizând absurdul. Pe scurt, Grigore Vieru nu e nici auroral, adamic, nici vesperal, ci un poet al amiezii, un solar fără nimic criptic ori încifrat; opera sa, în totul, se vrea un portret al vocilor din juru-i în dialog cu vocea-i interioară. Că în mitologia sa din primii ani chipul mamei deține
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cu HTA esențială [Zweiker et al., 1994; Verdecchia et al., 1994; Staessen et al., 1999; Yamamoto et al., 1998] și la cei hemodializați [Amar et al., 2000]. Se poate presupune că diagnosticarea și tratarea HTA nocturne (prin administrarea unei prize vesperale/ nocturne de medicație antihipertensivă, reducerea greutății uscate, instituirea ședințelor de hemodializă de durată lungă) ar putea duce la scăderea mortalității cardiovasculare [Covic et al., 1996, 2004; Goldsmith et al., 1997]. Din păcate, la pacienții renali, ca și la cei cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
Nu putem zice că a fost frumoasă Graziella; dar grațioasă... și... oameni cu dare de mână.”. Așadar, Graziella e intelectualul În ipostază feminină, cu preocupări ambițioase - În lipsa frumuseții fizice și a unui amant. Ea-și cumpără auditoriul printr-un festin vesperal și impune tăcere nu prin caracterul inedit al studiului desfășurat În lectura autoarei, ci prin tonul imperativ. Invitații, aleși pe sprânceană, se supun resemnați supliciului de durată, pentru că studiul despre Femeia În istoria și În poezia poporană a românilor, În
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
opera lui Michel Henry poate fi citită și ca un răspuns sistematic dat filozofiei heideggeriene. Pretutindeni se pot vedea referințe circulare la temele de fond ale gândirii lui Heidegger, din perioada de tinerețe, trecând prin maturitate și sfârșind cu decada vesperală a vieții acestuia. Raportul dintre cultura elenistică și tradiția iudeo-creștină, fenomenologia religiei, conceptul vieții (inspirat de Dilthey), istoricitate, relația cu Meister Eckhart, chestionarea structurilor prereflexive ale conștiinței, tonalitățile afective ale Dasein-ului, istoricitatea, condiția modernității, nihilismul și esența tehnicii - toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Revue roumaine d’histoire” ș.a. Poetul este un pillatian pendulând între notația pastelistă grațios-caligrafică și fulgurația reflexivă. Catrenele și distihurile din Cumpăna gândului, Semnul zăpezii (1984), Furtuna unui anotimp (1989) ș.a. cuprind meditații prilejuite de amintiri și de presimțirea orizontului vesperal al vieții. Percepția proaspătă a lucrurilor nu e însă sufocată de asemenea evaziuni. Tot astfel, în peisajele poetului, nostalgica privire înapoi se îngână cu beatitudinea clipei prezente, rezultatul fiind crearea unui univers feeric. Lumina lunii, albul de nea, parfumul florilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286671_a_288000]
-
viscerale Dureri fizice Tulburări ale meridianelor Tulburări ale meridianelor și patologii ale substanțelor Patologii ale organelor Tulburări simple sau patologii ale psihismului Febră Răspunsuri la întrebări Interpretări Febră fără teamă de frig Febră cu frisoane și teamă de frig Febră vesperală ce apare după - amiaza Febră ușoară și constantă Sindrom de căldură internă (Yang Ming) Sindrom de vânt-frig sau de vânt-căldură Vid de Yin Sindrom de căldură-umezeală Somn Răspunsuri la întrebări Interpretări Insomnii în general Trezire precoce Somn agitat bogat în
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
aflați în sevraj este posibilă. Vidul Yin-ului rinichilor și ficatului Simptome Cefalee, sterilitate, apetit sexual crescut însă vitalitate foarte scăzută, spermatoree, dismenoree, transpirație nocturnă abundentă (se întâlnește și în cazul intoxicațiilor medicamentoase), diabet cu sau fără dependență de insulină, febră vesperală, dureri lombare, scaune tari, constipație deseori gravă, infecții renale și șocuri renale care pot ajunge până la insuficiență renală totală, spaimă și lipsă de încredere în sine. Tratament • 1R • 3R • 6R • 8F • 18V Dizarmonie inimă/rinichi Simptome Palpitații, agitație mintală, somn
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
și șocuri renale care pot ajunge până la insuficiență renală totală, spaimă și lipsă de încredere în sine. Tratament • 1R • 3R • 6R • 8F • 18V Dizarmonie inimă/rinichi Simptome Palpitații, agitație mintală, somn perturbat, tulburări de memorie, amețeală, acufene, surditate, spermatoree, febră vesperală, anxietate, tristețe, depresie, rupturi între conștiința corpului și psihism. Tratament • 8I • Yin Tang • 24VG C. Tratamentul Principala cauză a picioarelor umflate este stagnarea: • energiei; • sângelui; • lichidului organic. Semne comune tuturor tipurilor de picioare umflate: senzație dezagreabilă de presiune internă și
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
de mâncare, dureri abdominale, dizmenoree, acces de furie. Puncte specifice: 3F - 13F - 18V - 20VB. Meridiane: Ficat și Vezică Biliară. Yu Zheng cu glere pe vezica biliară Semne: aceleași semne + grețuri, gust amar în gură, icter, urinări închise la culoare, febră vesperală, sete frecventă. Puncte specifice: 6VC - 9Sp - 3VC - 5F - 20VB. Meridiane: Vezică Biliară și Splină. Yu Zheng cu glere pe inimă Glere calde = extravertire/glere reci = introvertire. Semne: privire dreaptă și fixă, afazie, stupoare letargică, stare de deprimare profundă. Puncte specifice
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
Al. Andriescu, „Ora magnoliilor”, CRC , 1976, 43; Caraion, Pălărierul, 168; Alexiu, Ideografii, 152-154; Poantă, Radiografii, I, 205-207; Mihai Ungheanu, „Eseu despre generația războiului”, LCF, 1979, 5; Ion Cristoiu, De la un titlu la o carte, VST, 1979, 13; Virgil Mazilescu, Spațiul vesperal, RL, 1980, 14; Lit. rom. cont., I, 348; George, Sfârșitul, III, 215-221; Cioculescu, Itinerar, IV, 433-438; Piru, Critici, 217-219; Teodor Vârgolici, Jurnalul de detenție al unui poet, ALA, 1994, 208; Barbu Cioculescu, „Infernurile noastre”, JL, 1994, 9-12; Gh. Bulgăr, Biografii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287996_a_289325]
-
experiența abandonului înțepenit. Autorul nostru gândește postmodernitatea ca pe o „pseudomorfoză” a modernității, situată așadar într-un raport de continuitate agonică cu timpurile vechi. Rămâne neclar care ar fi sursa și momentul istoric al rupturii între timpul inaugural și timpul vesperal al modernității. Raportul dintre critica postmodernității și analiza modernității este inegal și oarecum ascuns. Paragrafele dedicate postmodernității survin aproape aleatoriu (mai puțin ¬33-35) în descrierea condiției de posibilitate a omului recent (cu excepția devastatoarei critici a „neființei” din ființa nihilismului, ¬85-
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
interbelică sau reiau, într-o nouă sinteză, preocupări mai vechi (Problematica specificității esteticului în istoria esteticii românești). Versurile lui S., adunate în volumele Pelerinaj (1974) și Ceremoniile umbrelor (1996), sunt meditații lirice ale unei sensibilități interogative și evocări ale stărilor vesperale și nocturne, prielnice reveriei, avidă să capteze ritmurile inefabile ale firii și pe cele ale umanității naturale și ritualice. La rândul său, romanul Grădina înclinată (1974), narațiune de proiecție autobiografică, reia analiza și interpretarea contactului reconfortant cu natura și cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289733_a_291062]
-
a informului spre forme și a acestora spre Formă; este o trecere prin spațiul unei dureroase redempțiuni, iar ceea ce dă puterea înălțării este sufletul al cărui dor se identifică cu cel al materiei: "Nuanțele trecerii sunt infinite ca palorile cerului vesperal. Chiar în monstruoasa ei diformitate, materia e pătrunsă de dor. O memorie a esenței, un dor al formei, un suflet, o, prieteni, e pretutindeni într-însa"5. Un spațiu intermediar al trecerii așadar, pe care materia îl străbate împreună cu sufletul
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
imaginea stă, atârnă în gol, în sensul prefacerii, marchează locul vag, forma unei (abia de acum) posibile pro-misiuni. O clipă de vedere (Constanța Buzea) La o primă lectură a poemului Citera de Constanța Buzea 17, intuiția nu surprinde doar spațiul vesperal al stingerii, durerea pe care o comunică sfârșitul; ea înțelege mai mult, căci prin peisajul acesta pustiit însingurarea face ecou, iradiază în cântec de har: "mă doare câmpul dimprejurul meu/ cu greieri prinși de febra toamnei/ și care-mbătrâniți fără
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
fi oprit, în fiecare seară, cu oameni de soiul meu, la o crâșmă cu bănci și mese de lemn lustruit, cu o lampă străveche atârnată de grindă. Să-mi fi petrecut acolo câte o seară, în timp ce afară înnoptează în aroma vesperală a laptelui, de obicei afumat, a mămăligii simple, întinsă pe lemnul curat. În drum spre casă aș fi tras cu ochiul la cristalina lună. Aceste mici plăceri, ce mari și pașnice, totale plăceri sunt... Ajungând acasă, să întârzii, absent, sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]