256 matches
-
referendumul din 19 mai, vizând demiterea președintelui Traian Băsescu, au apărut astfel de mesaje. De pe adresele de mail dapentrudreptate@gmail.com, spuneida@gmail.com și demitel 19@gmail.com sosesc zil- nic mesaje al căror sloganul merge de la “ S-a vestejit ardeiul, arde-i un DA” până la “Votați DA și vă spun PA”. (ziare.com) Și dacă ramuri bat în geam Și tu votezi cu Chioru În 5 minute emigrez În Congo, cu vaporul... (Despre politica și facerea ei, luni 14
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
aici lîngă pleoapa ta/ lîngă epiderma ta" (Falsitate). Ca și: "prin încăperi cu miros fracturat de sulfină/ clavir comprimat în rotunjimea cifrelor/ ne rotim printre ele pe lîngă muribunzii din varul pereților/ purtăm haine cu tivuri de ceară/ casele se vestejesc în vid devin oasele unui oraș mort" (ibidem). Ca și: "mîine va fi o zi/ ca o batistă tîrguită în strigătul călăilor" (ibidem). Astfel dezordinea, descompunerea, extincția capătă, ca la Arghezi, un sens antimoral. E o viziune în contrasens cu
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
Externe de Mihai Antonescu care le-a dat drept consemn ca fiecare în postul lui să spună exact ceea ce crede, fără a ține seama de angajamentele oficiale ale României" ( p. 115). Relevînd multiplele inadvertențe din scrisul Alexandrei Laignel-Lavastine, Marie-France Ionesco vestejește metoda acesteia bazată pe "o interpretare a priori, susținută de o selecție a citatelor orientate, adesea trunchiate, chiar falsificate, de legături riscante cu textele anterioare și de refuzul deliberat de a lua în considerație pasajele care ar infirma teza ei
Ionesco după Ionesco by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13978_a_15303]
-
genial. Un sîn ce pune la cale Un sîn ce pune la cale seara sidefie dezordonate-n privirea ta dimensiunile cosmice cum scaune răsturnate la sfîrșitul unei petreceri o biată miasmă memoria lumina însăși frigidă cum un pahar de alcool vestejit. Cină Fărîmîndu-se-ntre degete obscuritatea cum un miez de pîine și obiectele din preajmă opintite-n așteptare prefăcîndu-se-n obscuritate spre-a te hrăni pe tine. E ceva ciudat aici E ceva ciudat aici un loc strîmt cum o cămară pustie (proviziile
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6290_a_7615]
-
lacurilor moarte. Dispăruse și stratul cu flori de sezon, dispuse într-un aranjament care încînta privirile vizitatorilor pe vremea copilăriei mele. Pășeam parcă într-un cimitir. Podoaba stațiunii, care era hotelul zidit în stil baroc, părea surpat. Măreția lui era vestejită de trecerea anilor, pe care edilii nu s-au străduit să o elimine. Un grup de muncitori se străduiau să înlocuiască plăcile deteriorate ale pavimentului largei terase, unde în plin sezon, pe vremuri, tineretul se zbenguia executînd primii pași ai
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
uitând de Munte - chiuind la cânt de flaute: adâncind lumini în suflet - vine Ravvi să te caute! PLECAREA VÂLVELOR vâlva munților - mâhnită și proroacă scurmă lira-nfriguratelor păduri: vii copacii - strune-n van invoacă viersuiri ce-s stinse în trecute guri vestejite-s azi moșiile de stele vestejiți heralzi sunt îngerii din glas tristă - vâlva s-a pierdut după perdele norii stânelor în alte zări au mas fluiere s-au frânt - tăcut-a Duhul Sfânt noaptea vieții s-a fost tras din
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
de flaute: adâncind lumini în suflet - vine Ravvi să te caute! PLECAREA VÂLVELOR vâlva munților - mâhnită și proroacă scurmă lira-nfriguratelor păduri: vii copacii - strune-n van invoacă viersuiri ce-s stinse în trecute guri vestejite-s azi moșiile de stele vestejiți heralzi sunt îngerii din glas tristă - vâlva s-a pierdut după perdele norii stânelor în alte zări au mas fluiere s-au frânt - tăcut-a Duhul Sfânt noaptea vieții s-a fost tras din munte moarte e din cer până-n
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
însăși devine depravare noblețea neființei e decretată nulă iar templul e o piață de vânzolire-a fierii ...n-am unde pune capul - visând la animulă degeaba caut bezmetic un clopot al tăcerii se zvârcolesc și sfinții - pierduți de-aureole se vestejesc pe ruguri mii flori cu-arse corole ...stejaru-ncearcă orga - prin crengile-nlunate e gata să-nfieze - ori crucii s-aibă-și frate: doar muntele mai știe - sub patrafir de umbre să-mi ierte fericirea singurătății sumbre POETUL golit de-orice filosofie - caut să
Variante ale poetului. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/97_a_201]
-
parafe ale autentificării. Adrian Popescu e un pătimaș călător. Aidoma unui A.O. Barnabooth mai frust (pornit din Nordul românesc, bucovinean-transilvan, se simte "hirsut, păduros, silvan"), străbate cu nesaț meleagurile europene, nu pentru a fugi de sine (în felul "divertismentului", vestejit de Pascal), ci pentru a se regăsi că într-o întreprindere inițiatica. Solemnitatea contactului cu necunoscutul e topită într-o rețea deasa de senzații, impresii, amintiri, corespondențe care feresc periplul de uscăciune, îi acordă gustul irepetabil al clipei. Cadrul geologic
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
Mihai Stoian Cad frunzele vestejite că o cortina vegetală. Natură pare a fi întristata de spectacolul străzii: tineri, mulți tineri, majoritatea tineri, stau la coadă pe la felurite porți și uși de consulat, asteptîn-du-si în liniște rîndul. Pragul mării decizii a fost trecut, cu strîngerea de
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
strălucească lacrimi de rășina, a decretat: Tre^ tăiat tot bradu^!". Mi-am amintit, atunci, splendidele cuvinte ale lui G. Călinescu, relativ la Eminescu, si pentru care oricărui muritor i-ar putea fi iertate orice păcate: "s...ț câte o stea va vesteji pe cer an depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice an țeavă subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale". Mi-am amintit sí cum, la București, la cotul unei mici străzi din centru
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
al Franței, respectat atât de dreapta, cât și de stânga politică, în ciuda unor critici aduse în decursul timpului conținutului versurilor și nu de oricine, ci de un Hippolyte Taine sau de un Jean Jaurès. „Sang impur! Cu ce drept Revoluția vestejea prin această expresie înjositoare și barbară toate popoarele și pe toți oamenii care o combăteau?”, se întreba acesta din urmă. Xenofob și rasist, spune un comentator actual despre textul imnului. Pe de altă parte, când era președinte, Sarkozy a impus
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2513_a_3838]
-
omologa în încordarea sa intrinsecă, în relieful său sensibil precum un alfabet ce n-ar putea fi redat printr-un alt alfabet: Cu stîngăcia unei semnături ce o țineai uitată/ Proscris, sîngele fiarei ți se prefiră în așternut;/ Sub săruturi vestejindu-se în domestice firide/ Carnea sfîntului cheamă îndărăt spinul pierdut" (Fragmentele). Oricum, sensul declasării, al prăbușirii sub stigmatul metafizic e limpede precum o nervură vizionară a întregii producții în cauză, care o situează într-un spațiu escatologic. Dezvăluindu-și frustrările
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
de context, "binele pur este amenințător": "Dovadă că omenirea/ Și-a condamnat la moarte/ Nu atît criminalii,/ Cît sfinții" (Nord). Elocvent este peisajul suav-macabru al îngerilor atîrnînd în crengi, aidoma unor fructe uscate sau al unor spînzurați, "toți cu hainele vestejite,/ Fibroase,/ Cu aripile încîlcite de vînturi,/ De mult nemaiîncercînd să se desprindă/ Și să cadă,/ Ca și cum ar ști/ Că mai jos sunt alte crengi, pe care se veșteșesc/ Alți îngeri" (Agățați în crengi). Să fie viziunea democratică doar o viziune
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
zilelor tale,s-au destrămat buzele tale negăsind cuvintepentru cântecul zilei.Privește altfel în jurul tău :disperate umbre își caută trupurile,... III. DOMESTICĂ, de Marius Horvath, publicat în Ediția nr. 1850 din 24 ianuarie 2016. Domestică Târziu, clopotele plâng un timp vestejit. Târziu ?... E numele durerii care crește oarbă în mine. Mereu e târziu între noi. Niciodată nu-i vreme pentru impreuna-ascultare a lucrurilor. Impreuna-traire a marilor nimicuri în care bate inima secretă a vieții. Toată ziua te-am așteptat. Am privit
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
de atâtea oriatârnam de buzele taleașa cum aș fi atârnat cu degetele încleștatede marginea lumiidiminețile acelea, le-am avut numai noi...... VI. DOMESTICĂ, de Marius Horvath, publicat în Ediția nr. 1677 din 04 august 2015. Târziu, clopotele plâng un timp vestejit. Târziu ?... E numele durerii care crește oarbă în mine. Mereu e târziu între noi. Niciodată nu-i vreme pentru impreuna-ascultare a lucrurilor. Impreuna-traire a marilor nimicuri în care bate inima secretă a vieții. Toată ziua te-am așteptat. Am privit
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
whisky aș fi tentat dar nu pot îi răspund, împletesc cuvintele astea poate reușesc să-mi fac un pulover atunci te mai las am să-mi beau whisky-ul singură e drept că pe unde a pus mâna s-a vestejit totul dacă m-ar fi îmbrățișat m-aș fi uscat că nucul din curte era voluptos de dulce numai ochii îi erau reci că ținuturile îndepărtate ale Groelandei azi dimineață am văzut-o din nou de la fereastra intrând în scară
IOAN GYURI PASCU de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382786_a_384115]
-
violin's dream I know they both Belong to me Like Chagall's violin The sound of non-resignation from the universe Of non-amateurs The fragile violin The Jew's canary Aș the eternal victim. * PARIS Se zbate lumină printre Frunzele-palmă vestejite Porumbei ciugulind Printre dalele romboidale Contemplând Marele Arc Stând pe o bancă Ore în șir Cucerind libertatea din mine, Elixir. PARIS (translated by Luiza Carol) light is struggling among the withered palmed leaves pigeons picking around among rhomboidal slabs contemplating
PUTEREA CUVINTELOR / THE POWER OF WORDS (POEME BILINGVE / BILINGUAL POEMS) de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381706_a_383035]
-
niște roade malefice ale acestui Impromptu in A Dur, pe care pianista l-a și atacat... O doamnă umblă încet pe prundișul aleei, și cum ascult cu capul în jos, îi văd pantoful-cui în care s-a înfipt o frunză vestejită, care nu vrea să cadă... Și pauza în care se aude numai tocul-cui al pantofului scrâșnind mai apăsat, acum fiindcă muzica a tăcut... Aici, la Vila Nova, micul Versailles polonez de lângă Varșovia, transformat în muzeu, turiștii se apleacă asupra unei
Vila Nova – prelucrare – by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6973_a_8298]
-
știu să păstreze: duhul lui Dumnezeu, sau coada năpârlită a Satanei. Piei, drace! și-a spus, încă de-atunci, stupindu-și în sân, și-a făcut o cruce mare de busuioc s-o pună sub perna băiatului. Crucea s-a vestejit din prima noapte, dovadă că bănuielile ei erau întemeiate. Numai o minune și îndurarea Maicii Domnului, la rugăciunile ei, îi mai puteau salva băiatul. Ziua, când i se uita în ochi, amețea. Flăcările iadului fierbeau acolo. Surâdea mereu dusă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
a Paradisului, și caută umbra, obscuritatea „protectoare”. Improvizează o „apărătoare” din frunză de viță! Se înțelege că acest gest nu este decât expresia simbolică pentru un „moment epocal” din existența umanității. Atenție, însă! Frunza era o rezolvare provizorie: pălește, se vestejește și trebuie înlocuită periodic. Omul ieșise din timpul etern, intrând „sub zodia provizoratului”. Pe firul de mătase al curgerii infinite vor fi înșirate rânduri-rânduri de frunze, de către rânduri-rânduri de oameni, trăind la rândul-le drama de a se trezi descoperiți
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
veacurile se succed În ritmul „ceasornicului" ce sorte?te durată lucrurilor pe p?mânt; p?rând s? între În horă timpului, ascult? iarnă geam?tul viscolelor ?i zâmbe?te prim?vară cântecului doinelor; plânge sub povară ploilor sau geme „pustiit, vestejit ? i amor?it" În singur?tatea dorului; zâmbe?te printre ramuri r???ritului de lun? sau culege „pulbere de-argint" din poiene „constelate". Cu fiecare toamn? ce-i troiene?te ????rile, el cucere?te Ins? nem?rginirea: „Numai prin timp
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
-o. Solidul dosar de referințe critice, și notele la poezii, groase cît jumătate de volum, pot fi parcurse, pesemne, din interes pur istoric. În rest, niște versuri altădată în vogă întregesc o fabulă care spune un singur lucru: cînd se vestejesc, laurii sînt niște frunze ca oricare altele...
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
prelungite seri de muzică, de agreabile și extinse conversații, totuși nu mulți au fost fanii care au întârziat în sala Ateneului până spre orele târzii ale miezului de noapte. Și totuși, nu pot să nu observ, tristețile lui Jancy nu vestejesc miezul de adevăr, de captivantă comunicare, de frumusețe, al muzicii sale. îl așteptăm la o nouă aniversare!
Jancy Körössy, sărbătorit la Ateneu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9973_a_11298]
-
cererea sa de naturalizare. România este destul de bogată în asemenea specimene, fără a mai avea nevoie de a face achizițiuni streine."19 În ziua următoare, presa guvernamentală, ca și aceea social-democrată ori cu simpatii față de social-democrație (de pildă, "Adevărul") va vesteji în cuvinte dure "mișelia" directorului "Evenimentului", vinovat de "delațiune" în beneficiul poliției țariste. Replica ziarului ieșean vine în numărul din 24 septembrie. Aici, prim-redactorul Iorgu Morțun dă, sub semnătura Sirius, articolul Manifestul de la Iași, în care relevă, în pomenitul
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]