2,167 matches
-
și râul lui fermecat, din adâncul pământului... New Orleans, orașul pe jumătate francez al vrăjitoarei Marie Laveau, regina voodoo, al jazz-ului si al marelui Mississippi... Ori poate Cipru, insula shakespearianului Otello cu zidul ei venețian, cu fortărețele, amfiteatrele și vestigiile sale, cu Nicosia, capitala cea disputată și împărțita între două țări... Ori Grecia, cu legendele și zeii ei, care au coborât azi în fiecare dintre oamenii mării... Sunt locuri pe care memoria le-a scos la întâmplare la suprafață, dar
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
de altfel vă rog să îmi trimiteți răspunsul la scrisoarea aceasta. Orașul Orșova este un oraș nou construit și fără prea mult farmec, excluzând bineînțeles Dunărea ce-l scaldă pe toată lungimea lui. Ca toate orașele noi, este uniform, fără vestigii și tradiții, Orșova Veche aflându-se sub undele lacului de acumulare al hidrocentralei Porțile de Fier. Peste cinzeci la sută din populația lui este formată din țigani... Un mare neajuns, cel puțin pentru mine, îl constituie faptul că aici este
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
populate la orice oră a zilei de pedeștri și de biciclete de nenumărat. Iar pe măsură ce cunoșteam urbea aceasta cu totul altfel decât cele din Europa, între clădirile pitice răsărea câte un templu, o grădină, un palat din alte vremuri, un vestigiu istoric, care te cucereau și iertai monotonia întinsă pe kilometri. S-ar cuveni să evocăm cândva China într-o carte nouă, sub forma unui poem în proză, fiindcă frumusețile ei sunt fără de număr, sunt surprinzătoare, copleșitoare, ca și oamenii acestei
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
000-100.000 de ani, î. d. Hr, c.f. Dr. Valeriu Matei: Românii de la Răsărit de Prut: Cronologie Istorică în Basarabia Schiță Istorică și Culturală, op. cit. p. 129, sau cca. 300.000 de ani cum afirmă I. G. Hâncu în Vestigii strămoșești, Chișinău, 1990,p. 5. Pe terasele din apropierea marilor râuri Prut și Nistru vestigiile cercetate au scos la iveală bogate stațiuni paleolitice, consemnează Constanța Dimitriu: Câteva obiecte preistorice găsite în Basarabia în <>, nr. 4, 1933, p. 292, iar Ion Horațiu
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
Răsărit de Prut: Cronologie Istorică în Basarabia Schiță Istorică și Culturală, op. cit. p. 129, sau cca. 300.000 de ani cum afirmă I. G. Hâncu în Vestigii strămoșești, Chișinău, 1990,p. 5. Pe terasele din apropierea marilor râuri Prut și Nistru vestigiile cercetate au scos la iveală bogate stațiuni paleolitice, consemnează Constanța Dimitriu: Câteva obiecte preistorice găsite în Basarabia în <>, nr. 4, 1933, p. 292, iar Ion Horațiu Crișan afirmă că dincolo de cele peste 70 de așezări și cele 4 necropole descoperite
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
Cozma, unul dintre stâlpii de bază ai Academiei OJT (boema băimăreană) a scris un material ca urmare a participării sale, în urmă cu mai bine de 20 de ani, la săpăturile arheologice care au scos pentru prima dată la iveală vestigiile cetății dacice a Cheudului, una dintre cele mai vechi construcții din perioada daco-romană din Nordul României. Dr. Geo Stroe le-a oferit celor doi băimăreni câte o diplomă de "doctor și conducător de doctorat în dacoromânistică". ----------------- A consemnat , Anca GOJA
EVENIMENTE CULTURALE LA BAIA MARE (MAI 2011) de ANCA GOJA în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Evenimente_culturale_la_baia_mare_mai_2011_.html [Corola-blog/BlogPost/361186_a_362515]
-
deosebit de interesante și captivante precum: Carmen Mihalache, Magda Andreescu, Adakale-li- patria din buzunarul de la piept, Editura Martor, 2012 sau Carmen Bulzan, Ada-Kaleh- insula amintirilor, Editura Prier, 2013, ș.a., publicam la rândul nostru un capitol din lucrarea noastră Varvară Magdalena Măneanu, Vestigiile arheologice și tardiții culturale , Ed. Autograf, MJM, Craiova, 2009, p.127-138 FOSTA INSULA ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE Varvară Magdalena Măneanu muzeograf 2. Relatări Relatările Domnului Hamdi Salih Când s-au început strămutările în Ada Kaleh erau 148
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
toți să fie români, la asta nu ne-am mai așteptat. La ieșire ne-am uitat mai atenți la mașinile din parcare, majoritatea erau de București și de Constanța. În castel (dvoreț în bulgară, palace în engleză) erau, știam asta, vestigii ale regilor români, în special Regina Maria. Bulgarii le-au păstrat, erau ultimii regi care au locuit acolo. Grădinile și aleile erau îngrijite, de altfel nu puteai intra decât dacă plăteai și un bilet pentru Grădina Botanică. Am prins sezonul
BULGARIA E CU 40 ANI ÎN URMA NOASTRĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1408600873.html [Corola-blog/BlogPost/376445_a_377774]
-
de la începuturile existenței noastre și până astăzi și-a lăsat într-un fel sau altul, ampreta asupra a tot ce simțim și gândim acum. Starea actuală a eului nostru și implicit, a lumii noastre e spiritului nostru, poartă în ea vestigiile tuturor stărilor trecute” (Mihai Dinu, „Chronoscopia”, Editura Fundației Culturale Române, București, 2002, p 69). Pe măsură ce trecutul sporește, el se și conservă neâncetat ,“Trecutul ne urmărește în fiecare clipă”. De la implicațiile în miezul acestui existential cu fior de politic, de social
DORINA STOICA, „RAIUL ÎN CARE AM FOST”, POVESTIRI; PREFAŢĂ SIMION BOGDĂNESCU, EDITURA SFERA BÂRLAD 2011 de GHEORGHE CLAPĂ în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_clapa_1404731481.html [Corola-blog/BlogPost/371025_a_372354]
-
Române , Editura Academiei, București, 1965, p.561 cât și versiunea DEXonline. 4. Obiceiul a fostcules de noi în 2008 de la Eufrosina Duplea, 55 ani, Smadovița Bâcleș, care confirmă că în 1960 obiceiul se mai practică. Vezi și Varvară Magdalena Măneanu, Vestigiile arheologice și tradiții culturale, Editura MJM, Craiova, 2009, p.253 5. Minciunică-ultimul fuștel, a face Minciunica- a afla ursita, iepepentru tălpici, moș și babă sau gașca și gâscan pentru dispozitivul care întorcea sulul din față, pe masura ce se adună țesătura, căi
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
chip de gladiatori ce-și măsurau restul vieții în minute, cu lei și tigri gata să sfâșie trupurile nefericiților "sportivi" ai vremii. Am ieșit din acest oraș împânzit de gigantice cetăți medievale bine conservate, în care supraviețuiește și acest grandios vestigiu antic - Arena -, copleșit de diferențele de civilizație dintre ceea ce au ei și ce-avem noi. Diferențele, evident, privesc toate cele trei epoci istorice (Antică, Evul Mediu si Modernă). Și, încet-încet, am înțeles mai bine că, dacă avem motiv să-i
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL (III) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 by http://confluente.ro/Notite_de_calator_conjunctural_gheorghe_parlea_1337874222.html [Corola-blog/BlogPost/347047_a_348376]
-
multiplelor cutremure ce au avut loc în insulă. În limbajul cotidian, Larnaca mai este cunoscută sub numele de „Skala" (din greacă, însemnând „scară”), referindu-se la statutul de port, din vremurile străvechi, poartă de intrare pe insulă. Cele mai vechi vestigii arheologice sunt de vârstă miceniană. Ca și cele mai multe dintre orașele cipriote și Larnaca a fost stăpânită în vechime de către Imperiul Persan. Fostă colonie feniciană importantă, adevărata identitate și-o dobândește în perioada elenă, când grecii au format aici Regatul Kition
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
loc de intersectare a atâtor civilizații. Epoca bizantină a fost una dintre cele mai importante din istoria cipriotă, după cum am afirmat și în capitolele anterioare, și din această perioadă provin multe izvoare documentare, completând spectrul istoric cu nenumărate monumente și vestigii, bazilica Sfântul Lazăr fiind unul dintre ele. Au urmat celelalte stăpâniri pe care le știm, dar cei care i-au adus Larnacăi faima și prosperarea, au fost britanicii care-au pus bazele dezvoltării orașului de azi. În partea de nord
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
spre casă, ocazie cu care am mai aflat că din 1998, situl a intrat în patrimoniul UNESCO. Ziduri de apărare, morminte și ruine de case de fermieri care cultivau în zona aceasta cereale, cu plăcuțe indicatoare care dădeau detalii despre vestigiile arheologice ale căror istorie te fascinează, îți incită curiozitatea. Am socializat cu o familie de englezi care vizita situl; amabili, cu fețe luminoase și foarte comunicativi, ei spuneau că la Muzeul Național al Ciprului din Nicosia au văzut expuse o
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
Legendele și misterele zeilor, iată-le perpetuate de-a lungul secolelor și regăsite și în prezent în peisajul mistico-religios al Ciprului, dar îmbrăcând altă formă de exprimare. Vizita în orașul lui Kitthim a fost un adevărat tur de forță printre vestigiile istorice și prea puțin timp am avut la dispoziție pentru a vedea mai mult din ceea ce oferă azi Larnaca; practic, scopul nostru fusese să ajungem prin locurile ce nu ai ocazia prea mult în viață să le vizitezi, ca turist
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
de a încuraja, sistematiza și sprijini eforturile românilor de pretutindeni de a descoperi și de a pune în valoare în lumina noilor izvoare documentare aflate în țară și-n marile biblioteci din străinătate, în marile muzee ale lumii, precum și a vestigiilor de cultură și civilizație a strămoșilor noștri. În acest sens, Napoleon Săvescu a organizat activități multiple, dintre care menționăm câteva: achiziționarea, traducerea și editarea în limba română și engleză a unor lucrări unicat din diferite perioade istorice, consacrate civilizației traco-dacice
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
mai mici. Voi aminti pe istoricul venețian Francesco GRISELINI(1717-1783) care a făcut între anii 1774-1777 o călătorie în Banatul Montan, descriind amănunțit foarte multe aspecte istorice ignorate până atunci, fiind primul se pare, ce a atras atenția asupra plecării vestigiilor descoperite în zonă, către alte muzee ale Europei. Profesorul de istorie Voin STANCOVICI, din Pojejena, pasionat cercetător a istoriei locale, a publicat o mică Hartă arheologică a Clisurii Dunării în anul 1999. Anterior acestei publicări domnia-sa având contribuții în
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
zonă, către alte muzee ale Europei. Profesorul de istorie Voin STANCOVICI, din Pojejena, pasionat cercetător a istoriei locale, a publicat o mică Hartă arheologică a Clisurii Dunării în anul 1999. Anterior acestei publicări domnia-sa având contribuții în conservarea unor vestigii descoperite pe plan local în localitatea Pojejena, cum ar fi un relief în marmură a CAVALERULUI TRAC, emblemă istorică a acestor locuri, dar și predarea către Muzeul Banatului Montan din Reșița a multor cărămizi purtând inscripția legiunilor romane: a-I-a-MINERVA; a-IV-a-FLAVIA
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
293 din 20 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Puritate Cu Sumnezeu pentru o zi sau două Ar vrea să-nfrunte vechile religii, Se vor sau chiar se văd ajunși efigii, Iluminați de-nvățătură nouă. Dar Dumnezei de-ai lor, ajunși vestigii N-au puritatea stropilor de rouă; Sunt apă cu impurități când plouă De spală ceruri, frunzele ferigii. Credința-n puritate și lumină, Nu detronarea celui dinainte, Și temător de ce-ar putea să vină. Ne înălțăm gândirea prin cuvinte, Cuvântul
PURITATE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Puritate.html [Corola-blog/BlogPost/354348_a_355677]
-
fost pentru prima dată, când eu am văzut un asemenea atelier cu săli atat de mari și cu aparatură imensă și impresionantă. Tot atât de mult m-a impresionat drumul făcut pănă la Orheiul Vechi, unde m-am deplasat spre a vizita vestigiile arheologice carpato-dunărene-nistrene ale poporului român, și anume cel mai important sanctuar cel de la Butuceni care reprezintă o veche așezare dacică din timpul paleoliticului superior. Pe fundul albiei acestui sanctuar, șerpuiește un râu lung însă nu prea lat, care din spusele
ZILE DE OCTOMBRIE LA CHIŞINĂU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zile_de_octombrie_la_chisinau.html [Corola-blog/BlogPost/342508_a_343837]
-
cu totul neașteptate, așa că iată un prim răspuns; adică două! Iar pe măsură ce aflu mă îndatorez să vi le fac cunoscute și pe celelalte, să vi le spun tuturor, dragilor: - Toate cele trei religii mari care își au obârșia omenească și vestigiile istorice sfinte aici, proclamă Ierusalimul sfânt și legat cu cerul prin alte căi decât cele aeriene omenești. Din punct de vedere al legăturilor cu lumea, „sfinții de aici”, nu doar că proclamă, dar și dau dovadă de ’vrășmășie durabilă’ cu
BETLEEMUL IUDEII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pelerinaj_in_tara_sfanta_betleemul_iudeii.html [Corola-blog/BlogPost/341673_a_343002]
-
această denumire cu numele împăratului roman Septimus Severus, în timp ce alții consideră că denumirea trebuie pusă în legătură cu numele unui maestru al Ordinului Ioaniților care ar fi construit cetatea. Noi credem că ceea ce a fost hotărâtor în atribuirea numelui cetății sunt importantele vestigii arheologice ale romanității, castrul, ruinele podului lui Traian ș.a. care atunci, ca și acum, impresionau pe contemporani. Este foarte probabil ca localnicii să le fi păstrat în conștiință ca „ruinele lui Sever împărat” și astfel să se fi transmis denumirea
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1445580086.html [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > VESTIGII Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2304 din 22 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului de astăzi dimineață am sentimentul stupid că nu mai încap în mine propriu meu corp mă strânge mă respinge nu-mi mai găsesc locul în spatele
VESTIGII de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1492833879.html [Corola-blog/BlogPost/382960_a_384289]
-
splina sfârcurile la bărbați măseaua de minte care nu mai folosesc la nimic sunt o copie imperfectă a conștiinței de sine ( o biată conștiința morală! ) într-o lume fără morală o funcție lipsită de conținut pe cale de dispariție Referință Bibliografică: Vestigii / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2304, Anul VII, 22 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aurel Conțu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
VESTIGII de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1492833879.html [Corola-blog/BlogPost/382960_a_384289]
-
Acasă > Cultural > Patrimoniu > UN DOCUMENT PRIVIND PROTEJAREA VESTIGIILOR TRECUTULUI NOSTRU ÎN MEHEDINȚI. CETATEA MEDIEVALĂ. TURNUL LUI SEVER Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Un document privind protejarea și conservarea vestigiilor trecutului nostru, păstrat la Arhivele Naționale Mehedinți, publicate
UN DOCUMENT PRIVIND PROTEJAREA VESTIGIILOR TRECUTULUI NOSTRU ÎN MEHEDINŢI. CETATEA MEDIEVALĂ. TURNUL LUI SEVER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_document_privind_protejarea_varvara_magdalena_maneanu_1384335350.html [Corola-blog/BlogPost/363174_a_364503]