1,489 matches
-
atent la stabilitatea axiomelor. Drum și regăsire Cartea de proze scurte și poeme a Monicăi Pillat este concepută, după cum precizează editorul pe coperta a patra, "ca un pelerinaj al sufletului prin amintiri, vise, ficțiuni și tablouri", un drum de la Buna Vestire (a chemării în vis și a arestării tatălui autoarei) la veghea încordată a Mariei Magdalena (absență, durere, spaimă, regăsire dincolo de ceea ce moartea așezase ca barieră), dar un drum în care pierderile și regăsirile se reiau, în necontenite variațiuni. Obiectele, întîlnirile
Stabilitatea axiomelor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14620_a_15945]
-
cerului și a infernului": "Trăiam la Veneția, departe de judecata de apoi,/ și stînjenei țîșneau din gura mea./ Sub luna de smoală pluteau palatele/ ca niște vulturi negri cu pliscul prins în dantelă./ Nu știu nici acum dacă era o vestire ori o năpastă de seamă./ Bancherii rîvneau să-ți atingă încheieturile gotice/ sau să-ți cumpere o șuviță de păr./ Mă lăsai îmblînzit lîngă ceafa ca o Capelă Sixtină,/ cu tatuaje ce se învălmășeau,/ mireasma ta era de sepie venețiană
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1998, 169 pp. 32. „Problemele vieții”, traducere de Cristian Spătărelu și Daniela Filioreanu, Editura Egumenița, 379 pp. 33. „Puțul și Împărțirea de grâu - 57 de predici de Sfântul Ioan Gură de Aur”, Editura Buna Vestire, Bacău, 1995, 530 pp. 34. „Din ospățul Stăpânului”, Introducere, traducere, note și comentarii de † Irineu Slătineanu, Editura Adonai, București, 1995, 190 pp. 35. „Scrisori din exil. Către Olimpiada și cei rămași credincioși. Despre deprimare, suferință și Providență”, volum realizat de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
la viață nouă în Isus Cristos Înviat. În București, ritualul a început în fața Catedralei Sfanțul Iosif, prin binecuvântarea focului și aprinderea Lumânării Pascale - simbol al lui Cristos Înviat, de la care au fost aprinse apoi lumânările credincioșilor. Credincioșii au ascultat apoi vestirea solemnă a Învierii și cuvântul lui Dumnezeu care evocă istoria mântuirii, de la creație și până la învierea lui Cristos. Puțin timp înainte de miezul nopții, clopotele au bătut din nou, după o tăcere de trei zile. Tot atunci, pentru prima oară după
Credincioşii catolici, reformaţi şi evanghelici sărbătoresc, duminică, Învierea Domnului [Corola-blog/BlogPost/94334_a_95626]
-
ascunse în lumina ta este aninat de-o cruce! Firele nu mai țin, nodurile s-au slăbit. Doamne, în umbra ta mi se sapă groapa și se așează în ea veșmântul gol, la cap cu o lumânare aprinsă! A doua vestire Sunt goală! și-n jurul meu mă învârtesc ca o albină! dar floarea nu mai sunt eu, ci din polenul sufletului tău, trebuie să umplu întorsul fagure ceresc. Sunt goală! și mă privesc ca pe o străină din oglindă, tu
Poeme pentru Odette by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7540_a_8865]
-
apărut numai într-o ediție, în mod sigur cu un extrem de mic tiraj, în Argentina, în 1952, la Editura „Cartea Pribegiei”, care îl avea ca proprietar pe Grigore Manoilescu, refugiat din România, unde fusese redactor la ziarul de dreapta „Buna Vestire”. La Editura „Cartea Pribegiei” au mai apărut, prin procedee primitive de multiplicare, cărți de Ștefan Baciu, Vintilă Horia, chiar Mircea Eliade. Editura a fost activă numai în anii 1951-1952, având sediul la Valle Hermoso, Sierras de Cordoba și Buenos Aires - după cum
Un scriitor pierdut în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13190_a_14515]
-
doar efortul fantastic. Contează impersonalitatea. Esența ideii de zbor. Ceva nici măcar angelic. Întrucât îngerii sunt convenționali. Nu au în ei atâta voință pământească și realitate... Pe când mesajul purtat de Ființa patetică de la Samothracia este Omenirea însăși în vertijul absolut al vestirii sale. Un moment, mă gândesc unde o fi zăcând acum capul Victoriei... Întrucât, un cap de marmoră de Paros nu se descompune niciodată. Ce utilitate i-o fi dat hazardul?... Ce-o fi devenit capul ei? Ulcior?... Vreo măsură? Un
Samothrakia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13217_a_14542]
-
un loc rece, în principiu, un loc în care solemnitatea retragerii s-ar fi cuvenit să-și impună glacialitatea. Mi s-a părut asta la fel de ciudat ca atunci, la Florența, cînd priveam tulburată culorile luminoase, pline de optimism din "Buna Vestire", pictată de Beato Angelico pe pereții unei chilii din biserica San Marco. Aceeași profundă umanitate, explozivă și caldă, într-un spațiu al rugăciunii. Undeva, Nicu Steinhardt ținea o fotografie de la înmormîntarea lui Noica. M-am apropiat ușor, i-am recunoscut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
irealitatea imediată). Din canonul (aproape) unanim acceptabil mai fac parte și scriitori incluși cu un singur roman: Craii de Curtea-Veche de Mateiu I. Caragiale, Adela de G. Ibrăileanu. Perfect justificată mi se pare includerea lui Tudor Arghezi cu Cimitirul Buna Vestire. Nedreptățit mi se pare Mircea Eliade, reprezentat de un singur roman, Maitreyi. Foarte discutabile sunt promovările cu câte două titluri pentru romancierii de al doilea plan: E. Lovinescu (Mite, Bălăuca), G. M. Zamfirescu (Maidanul cu dragoste, Sfânta mare nerușinare) și
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
îl sărută peste tot pe trup. Imaginea de carte poștală din final reprezintă această conjuncție miraculoasă, cristică, care înseamnă fuziune oceanică, moarte și mîntuire totodată (cel puțin așa cum o relatează o legendă din ținutul lui Flaubert!). Sărutul dat leprosului în Vestirea Mariei de Claudel este un alt exemplu de acest fel. E vorba aici de un sărut de pace, dat cu solemnitate de către Violaine, sărut de iertare și de elecțiune. Erotică și mistică Yannick Carré rezumă cele trei elemente care iau
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
părintele Gheorghe Pteancu, un cărturar de aleasă factură, în biblioteca sa, foarte solidă, având acces elevii liceului, "Congregația Mariană" era, alături de Societatea literară "Virtus romana rediviva", un for de cultură și reculegere. Am ținut în cadrul ei o conferință despre Buna Vestire, care n-a rămas fără ecou în evoluția mea. Pe lângă spiritul civic, se înfiripa aici un spirit religios - în speță, creștin - aș spune, azi, oportun, tot mai necesar unei lumi în derivă. - Dintr-o lucrare bibliografică editată de Biblioteca "Gh.
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
oțel ce îmbracă aerul/ din jurul a două ființe ce-și locuiesc dihotomia/ precum știuleții de porumb mătasea fierbinte și/ n-am mai știut ce să facem cu fosforescența mîinilor/ atunci cînd clipa să dialogăm prin linii frînte a sosit" (Buna Vestire). Firește, Erosul deține un loc privilegiat în șirul acestor reconstituiri empatetice, ușor împins spre dezabuzare și ironie, distins impalidat de transferul confesiunii în observație, al contemplației în comentariu: "în urma acelei femei, pe trotuar seara se aduna în sine cum ceara
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
Barbu Brezianu In chiar ziua trecutei sărbători a Bunei Vestiri, la 25 martie a.c., The New York Times anunța o interesantă întâmplare privitoare la Brâncuși și anume descoperirea neașteptată a unei capodopere de-a lui cu desăvârșire neștiută până acum. "An Unknown Brancusi Pops Up With Its Box" ("Un Brancusi necunoscut iese la
Un Brâncuși neștiut by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/11775_a_13100]
-
Alexandru Lungu sînt doldora de îngeri, fixați în cele mai felurite ipostaze, nu fără a se observa un criteriu estetic, o calofilie a transcrierii neprihănitelor făpturi: “îngeri străduiți uitării/ prin văzduhul umbriei/ văzuți pînă-n oasele lor muzicale// ei răsună cîntarea vestirilor:/ îngeri de leagăn îngeri de farmece/ îngeri de înalte prohoduri/ nu-și curmă nici o veșnicie lucrarea/ în bătaia netimpului vuietul sorții/ le zmulge trei pene de aripi sonore// îngerii-și urmează cîntarea/ trei pene se fac nouri subțiri// trei nouri
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
poezii „Spații noi”, de Maria Banus o placheta de o jumătate de palmă (35 de pagini) apărută În 1964, În traducerea lui Dragoș Vrânceanu. Acum prin grijă editurilor vâlcene „Antim Ivireanul” (director, Ioan Barbu), „Fortuna” (director, Emil Catrinoiu) și „Bună Vestire” (director, pr. Nicolae State-Burlusi) bibliotecă din Recanati dispune de peste două sute cincizeci de cărți În limba română, care i-au fost donate. Doi poeți Înrudiți: Eminescu și Leopardi O semnificativă similitudine există Între acești doi mari poeți romantici: Mihai Eminescu și
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
care mă tot înjură. Tinerel uscățiv, iritant; trebuie ocolit cu grijă: înțeapă repede și se retrage în scorbură. Păianjen de zodie, ar paraliza cultura întreagă pentru a o revizui, totul în literatură i se pare deformat. 25 martie - ziua Bunei Vestiri, ziua nașterii mele. Acum cincizeci de ani mă iveam în casa Mariei de pe strada Frumoasă. Când pot, trec prin zonă; construcția se află la numărul 14, nu la capătul ce dă pe Pod, ci la celălalt, care se afundă în
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
înțeles al ei, reveria e deopotrivă o ipostază a meditației, și tocmai lucrul acesta nimeni nu te ajută să-l înțelegi atât de bine ca marea, pentru că marea este cea care, în timp ce o privești, tăcut și solitar, încarcă gândirea cu vestirile infinitului. Poți desigur rămâne visător pe marginea lacului, a fluviului sau a râului, și poți medita stăpânit de priveliștea dinainte-ți, înfrățit cu ea. Dar o asemenea reverie rămâne de obicei o reverie a apei, în timp ce visările mării transcend substanța
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
la alegerile din 1937 a fost publicată în ziarele epocii. îmi aduc aminte că "povestea" lui Eliade deputat legionar fusese lansată în Italia, prin 1985-86. Am cercetat încă de acum 20 de ani la Biblioteca Academiei documentele respective (ziarul Buna Vestire) și m-am convins de... minciună. Cred că e cazul să se facă noi cercetări. Cine știe! S-ar putea să se fi tipărit între timp un număr special, unde să fi fost introdus și numele scriitorului.*) Am reprodus în
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
practic al lui Nicolae Barcan, tipărit în anul 1922, în care protosinghelul Teofan Anghelea a copiat, la Mănăstirea Neamț, poemul muzical - liturgic Cu noi este Dumnezeu, „care să cântă la praznicile împărătești: adică la Nașterea Domnului, la Botez, și Buna Vestire, la pavecernița cea mare, compus de răposatul ierom(onahul) Visarion din Sfânta Mănăstire Neamțul”. Cele șase manuscrise muzicale ale lui Ucenescu, dintre care patru sunt scrise cu mâna sa, cele șase manuscrise ale lui Neofit, dintre care ouă sunt coligate
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
cea de-a doua și a treia reprezentație din anul 1946. Reamintim aici privirea comparativa a celor două viziuni dirijorale realizată de Virgil Gheorghiu în revistă „Lumea” din 28 aprilie. Oratoriul Bizantin de Crăciun „Nașterea Domnului” cuprinzând părțile: I. Bună Vestire; ÎI. Nașterea; III. Magii, a fost reprezentat în primă audiție la 21 dec. 1947 și 5 ianuarie 1948. Soliști: Valentina Crețoiu, Nella Dimitriu, Aurel Alexandrescu, Nicolae Secăreanu, Corul „România” condus de N. Lungu. Orch Filarmonicii. Dirijor era Constantin Silveștri, care
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
perioada postapostolică, stârnind dezbinări. Perioada apostolică era curată și nevinovată, după cum scria Egesip Încă din veacul al II-lea: „Biserica a rămas fecioară curată și nepervertită, Întrucât, și dacă au existat, aceia care căutau să strice rânduiala cea sfântă a vestirii Izbăvitorului totuși lucrau Întru Întunericul nopții, pitiți prin vizuini. Atunci Însă când sfântul colegiu al apostolilor a cunoscut, În felurite moduri, apusul vieții... greșeala necredinței a Început să se-nfiripe prin mijlocirea acelora care Învățau «altceva»” (Eusebiu, Istoria bisericească 3
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
mormântul meu înmormântat în tine. Jos înnecată-n umbra ei femeia înlăcrimată cere îndurare simțind înalte tunetul scânteia scânteia/fiu în greaua lui strânsoare bătând suav cu gingașe picioare /măsura într-o vecinică baladă/ ca o ninsoare pe pământ să cadă vestirea Domnului la mic și mare că fiul cu femeia lui o dată ne va urma pe căile lactee și fiu din fiu în dreapta c-o femee mulțește astre. Binecuvântată a șaptea poartă tremură la vamă fiți luminați ca spicul în rodire
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
registrul putridului și al excremențialului, cel sexual și libidinos, cel funebru și, în fine, cel xenofob și rasist), sunt depistate și analizate în articolele de "doctrină și emoționalitate legionară" din câteva reviste de extremă dreaptă din perioada interbelică (Axa, Buna Vestire, Cuvântul, Porunca Vremii, Sfarmă-piatră, Vestitorii) și de la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, apoi în "mașinăria falică" a Scânteii comuniste din anii 1944-1950, în ziarele postcomuniste Adevărul, Azi și Dimineața (așa cum se prezentau ele în "falsul an de grație
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
de spurcăciune, fără a fi vulgari... măsura degradării le este seniorială, dezgustul - măreț”. Sunt propoziții de o deosebită pregnanță”. Vladimir Streinu a fost receptiv nu numai la poezia lui Arghezi, dar și la proza lui. A scris despre Cimitirul Buna Vestire, Ce-ai cu mine, vântule?, Manual de morală practică, notând că de fiecare dată autorul rămâne în esență poet, unda lirică prelungindu-se în fantastic, și că dimensiunea cosmică a poeziei argheziene se află în aceste poeme în proză (Ce-
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
de biserici împrăștiindu-și casele pe vale și adunându-le frumos în cuiburi printre grădini, sub dunga de pădure. Ce împăcare-n cumpăna fântânii văzută de departe, ce sfințire în liniștea din turnuri, nici bătăi de clopote în dungă, nici vestiri de vremuri mari și nu știu ce prăpăduri, și câtă pace sub aceste streșini și între-acești pereți în care lumea se naște și se bucură și moare ca să renască în albastrul lor și-așa, să fie-n ochiuri de fântână priviri cerești
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/11475_a_12800]