161 matches
-
neamul și casa părintească mai departe: "Fata aparține altora însă băiatul aparține vetrei părintești." Vestea că s-a născut o fată nu e bine primită. Se așteaptă ca la a doua naștere să vină pe lume un băiat. Dacă persoana vestitoare îl trage pe tată de ureche, înseamna că s-a născut băiat. Atunci când se năstea un băiat se credea că el va aduce familiei bogăție. După naștere, copilului i se sărează pielea apoi este spălat. Se aruncau bani în apa
Obiceiuri și tradiții la turci () [Corola-website/Science/329088_a_330417]
-
din umeri. A, doar așa..., a înțeles ea și mi-a zâmbit prietenoasă. Altfel de unde să știi cum să nimerești drumul? Mă bucur că ai venit. După cum vezi, am o mulțime de vlăstari luminoși adunați laolaltă... Ești mama lor?... Sunt vestitoarea lor, îi anunț mai departe, am grijă de ei, însă nu iam creat eu. Eu sunt într-un fel mama lor aleasă de soare, îi însuflețesc cu razele mele... I-am împrumutat deocamdată, mi-au fost încredințați pentru a-i
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
care voiam să știu îndeajuns ca să am răspunsurile necesare oricând... nu, încă nu eram un înger...aveam în schimb nevoie de prezența îngerilor pentru a deveni mai mult ca ei. Deci nu ești pe cale să devii înger?... s-a mirat vestitoarea. Nu știu dacă voi deveni înger sau nu în viitor, dar deocamdată nam ajuns chiar să fiu așa de aproape de perfecțiune..., i-am mărturisit. Atunci ai venit doar în vizită?... Am venit ca să văd... și să înțeleg de unde apar îngerii
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
sabie de lumină, atunci înseamnă că ei vor fi în siguranță cu tine. Bine, m-am bucurat eu rezemându-mă de gardul viu din crengi împletite și privind la spațiul sclipitor al zarvei de aripi luminoase. Intră, m-a invitat vestitoarea de lumină. Am pășit mai aproape, dincolo de poartă, parcă abia îndrăznind să mă aflu în preajma sferelor de raze neastâmpărate care scânteiau în orice direcție. Era însă un privilegiu și un miracol să am parte de încrederea necondiționată a vieții pure
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
la alți oameni, în lume. Te învățăm, dar tu ce ne înveți pe noi în schimb? Vă învăț să vă jucați de-a învățatul... Bine, hai să ne jucăm! M-am jucat cu îngerașii până seara, când s-a întors vestitoarea și nea găsit zburătăcind bine dispuși. Stând acolo în cuibul lor parcă uitasem că veneam din alt loc și aveam un drum de urmat, parcă nu exista timp și secundele erau fără șir... am plecat mai departe cu mai multă
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
apoi încă un pas și încă unul... Îți spun eu sigur că vei mai urca. În acel moment, imaginea din fața mea se schimbase, devenind o ființă transparentă, cu aripi aurii și privire ca infinitul albastru al cerului. Se asemăna cu vestitoarea îngerilor. Ai venit cu mine până aici? am întrebat mirându-mă din nou de apariția imprevizibilă a prezenței din fața mea. Unde-i steaua dinainte? Am crezut că erai stea... acum ești de fapt altceva?... Însuflețești viața?... Eu pot fi orice
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
îndepărtându-se spre maluri invizibile... Am rămas pe stâncă, privind la suprafața jucăușă a apei, în care mi se părea că văd trecând umbre, sau reflexii de lumină, imagini incerte... mi se părea că văd Libertatea cu coroana ei, sau vestitoarea îngerilor, sau steaua răsăritului, aprinzându-se câte o secundă, cu vreun val... mi se părea că văd la orizont arborele imens universal, sau chiar cadranul ceasului meu, cu acele învârtindu-se în viteză, sclipind de prin apele argintii... Adevărul etern
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
pârlit de la oțelul topit și violet, cu munți de anvelope dezumflate, cenușă ce se înălța ca o creastă de spumă în fața unui vapor cu aburi, întinderi de cutii în care dormeau cei bătuți de soartă gen Hooverville*, focuri împotriva molimei, vestitoare de război, o încununare clocotituare a tuturor prădăciunilor și incendiilor din timpul Moscovei lui Napoleon. Marfarul a oprit cu zgomot și concusie, și am sărit afară și tocmai traversam linia ferată când cineva ne-a înhățat de umeri și ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
altă introducere, râdea, avea lacrimi în ochi: bucuria unei ființe sincere; broboada i se mișcă pe frunte, că păru pentru moment un personaj caraghios de comedie. Mai presus de toate, părea stăpâna acelei primăveri, ieșită din miezul și iarba pământului, vestitoare a întinsei câmpii. Stătui cu ei vreo două ore, nu știau cu ce să mă servească de-ale gurii, și, după o mică întârziere, anume calculată, odată cu aducerea clondirului cu țuică, desfăcui micul pachet ce-l țineam la mine, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
vorba cumpănită și alinătoare a omului de spirit; măgărița țiganului Iamandi - făuritor și negustor de grătare pentru friptură, piepțeni de baga Împotriva păduchilor și lindinilor și mături pentru exterior (târșuri) - a fătat trei măgăruși, fapt nemaiîntâlnit pe locurile acestea și vestitor - după unii - de grele Încercări, iar după alții de belșug fără seamăn; cu locuința familiei Piceredăfier s-a petrecut un lucru ciudat: toate țiglele dinspre partea de Miazăzi a acoperișului au luat-o la vale așa, nitam-nisam, și s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ritmurilor vegetaționale), și la aceea a păstorului. Nu numai în cadrul oieresc întîlnim portretul consacrat prin însemne cosmice și destinale, de viață ori de moarte, de acțiune voluntară (tip Arjuna și „mic de ciobănaș”) ori de suspendare a ei (în sensul vestitor al mioarei), sub comanda nesmintită a legii. C. Alui-lùiu Tot în colecția lui Sabin Drăgoi se păstrează cîteva colinde (am selectat patru) în care Maica Domnului își caută Fiul prin lume cu disperare de moarte. Adrian Fochi nu le include
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
adesea la Nietzsche într-unul dintre elanurile sale admirative pentru «știință»”. La carpatici, Miorița e născocitoarea. Păstorul „știe”, de asta o evocă și o ascultă în momente conjuncturale; dar este vorba de una aleasă din mulțime, pentru darul ei de vestitoare și de călăuză, „năzdrăvană” și cunoscătoare. Turma întreagă se comportă ca un factor benefic întru ambianță și atmosferă. Asemenea mulțimii unui sat, alaiul vine la semnele ciobanului, dobîndite prin meșteșug și inițiere, să se veselească ori să jelească. Vrăjmașului îi
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de aici” și „de dincolo”. Este un avantaj de care nu „beneficiază” Nechifor Lipan. Ba mai mult, victimei i se îngăduie să pună ordine în cele lumești, prin testament, să stea de vorbă, imaginar, cu ai săi. Pe lîngă asta, vestitoarea nu-l reține pe erou de a pune mîna pe baltag. Se presupune că Păstorul era pregătit pentru ambele situații. În rolul de „omul cu baltagul”, l-am întrezărit deja în două ipostaze, în chip de Nechifor Lipan și de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pe care o conține. Preotul, în interiorul Bisericii Cuvântului, simte ca fiind un aspect important al ministerului său, să se îngrijească de cunoașterea puterii orante a Cuvântului și să redescopere continuu identitatea sa de slujitor. De aceea, el privește la pri-mii vestitori ai Evangheliei, cum s-au simțit ei obligați să răspândească vestea cea bună, și să ilustreze, prin comportamentul lor, aspectele caracteristice ale naturii și stilului slujirii Cuvântului, care să-l poată ajuta să se perfecționeze în ministerul său profetic. De
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
slujitorul lui JHWH și pe Maria, Slujitoarea Domnului”. 3. Slujirea Cuvântului, prima datorie a preotului 1. O slujire mai mare decât slujitorii. Cuvântul lui Dumnezeu îl face mare în mai multe sensuri pe acela care îl vestește: îi face bine vestitorului său pentru că cheamă la o constantă comparație critică între viața sa și acel model de neegalat de sfințenie; îl face demn și venerabil în fața ascultătorilor pe cel care îl rostește, deoarece el nu vestește numai o veste despre Dumnezeu și
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
mai recentă fiind „Scrieri în proză” vol.II. În revista POZIA 2008 publică și: PIVNICERUL DE LA COTNARI „Măriți negustori Și meseriași Luminați trăitori De prin Iași E ziua a patra Din luna lui Cuptor! Eu, pivnicerul Petre Capra De vinuri vestitor, Semnez în slova latinească, Vânzarea unei vii de la Cotnari. Din vița asta a gustat Ștefan cel drept și Mare! Boieri și megieși Aici s-au adunat, Țării tocmind sfat! Cine-i de-ajuns de bogat? Dau via de vânzare! De
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
tătar, Cu haine ca de graur, Se-nfățoșează dar, Cu multe pungi de aur. Dar zise Petre Capra: „Măriți negustori Și meseriași, Luminați trăitori De prin Iași: E ziua a patra Din luna lui Cuptor! Semnez, eu, Petre Capra De vinuri vestitor, în slova latinească: „Sunt prim cumpărător”. (Din revista POEZIA 2008, P.P1-92) CONSTANTIN MILICESCU Colonelul Costache Milicescu a fost numit la data de 9 ianuarie 1859 șef al oștii moldovene. A îndeplinit funcția de ministru de război în guvernul Vasile
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
colaborare cu sfântul. Din punctul de vedere care ne preocupă, uneia îi atribuim creația culturală, iar celeilalte lucrarea morală, fără să înțelegem o separație categorică între amândouă. Astfel, ideea teandrică, în accepțiunea ei generală, ne pune în față geniul ca vestitor sau ca profet natural al unei ordini de perfecțiune superioară lumii noastre, simbolizată în plăsmuirile lui; precum în accepțiunea ei specific creștină, aceeași idee teandrică ne pune în față pe sfânt, în a cărui perfecțiune morală contemplăm un semn al
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
naturii și a istoriei, București, 1946; Oameni și cărbuni în Valea Jiului, București, 1947; Sfârșitul lui Iacob Onisia, București, 1949; Începutul epopeii, București, 1950; Porțile măreției, București, 1951; Șantierul de la cumpăna apelor, București, 1951; Trei călătorii în inima țării, București, 1951; Vestitoarea furtunii, București, 1951; Anii împotrivirii, pref. Ion Vitner, București, 1953; Meridiane sovietice, București, 1953; Tablou geografic, București, 1954; Ciu-Yuan, Henry Fielding, Walt Whitman, București, 1955; Scrieri în proză, I-V, București, 1956-1960; Tăbăcarii și lumea petrolului, București, 1957; Pagini contemporane
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
pe om în raport cu îngerii constă în faptul că omul a fost creat după chipul Cuvăntului întrupat; spiritul său se întrupează împănzind întreaga natură cu energiile creatoare și “de viață făcătoare” ale Duhului Sfănt. Un înger este “lumină secundară”, reflex pur, vestitor și slujitor. Spre deosebire de Dumnezeu, care poate crea ex nihilo, îngerul nu poate crea nimic; alta este însă condiția umană. Din punct de vedere biblic, Dumnezeu este mai mult decăt absolut, El este Absolutul care generează propria alteritate, cea a Dumnezeu
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2305]
-
noi gândurile spre tine. În cinstea ta copacii își pregătesc coroana de sărbătoare, îmbrăcând haina verde asortată cu flori proaspete și înmiresmate. Tot in cinstea ta soarele crud își trimite prima rază a acestei primăveri pentru a mângâia gingașii clopoței vestitori ai acestui anotimp, apoi își revarsă pe pământ potopul de raze aurii. Boarea caldă a primăverii, cu miros de pământ umed, plutește peste tot în jurul nostru. Sosesc și păsările călătoare, cele care pot povesti despre neamuri nenumărate, din diferitele continente
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
din cele mai sărace” a unui Bacovia. „Uneltele de vizionar și de magician” romantic le va dori puse, Înainte de orice, În serviciul „umanității În suferință”, recunoscîndu-i, Încă o dată, și mai apăsat, poetului „o mare forță de profeție”, ca fiind „mesagerul vestitor al unor timpuri fericite”. Și va veni, nu peste mult, o vreme cînd, În creația sa de limbă franceză, va privi cu destulă detașare unele din experiențele sale imagistice, fie și cele mai Îndrăznețe („N-aș mai găsi nici o bucurie
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
dolci, în ch'io riponga, / L'ingrato avanzo della ferrea vită / Eleggerò (Al conte Carlo Pepoli) Și când va fi în pieptul meu să-nghețe / Simțirea pe deplin, când nici surâsul / Colinelor, însingurat și-albastru, / Nici cântu-n zori de păsări vestitoare / A primăverii și nici luna muta / Sclipind din cerul limpede pe maluri / Nu-mi vor atinge inima, când totul / mă va lăsa nepăsător, și arta/ Și vraja firii, cănd orice duioasa / Simțire îmi va fi în piept străină, / Atunci, lipsit
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
nu are un înțeles simbolic: „[die Gleichnisse] zur Lehre ähnlich wie die Haggadah zur Halacha stehen.“ Ea este mai degrabă citată, decât înțeleasă. Interesant este modul în care Benjamin vorbește despre parabolă ca relicvă (Relikt) a doctrinei, urmă, dar și vestitor al acesteia: formă a exilului lumesc (Metamorfoza este, pentru Benjamin, o alegorie a exilului vieții) în care se întrevede, fără formă, fără conținut, evenimentul Judecății. Experiența lumii despre care vorbește Kafka în parabolele lui corespunde conceptului de „experiență istorică“ la
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
prin care a apărut albia vieții pământene: Fecioara Maria, Maica pământeană a Domnului Iisus Hristos și Maica noastră ocrotitoare și rugătoare, care este idealul pe care Dumnezeu l-a ales pentru toate femeile creștine. Femeile mironosițe au fost cele dintâi vestitoare ale învierii Domnului: după cum ele au fost acelea care au simțit mai intens și mai statornic suferința Domnului în tot drumul crucii. Femeia a fost și 32 Pr. Ion Cârciuleanu este mai aproape de durerile și suferințele neamului în aceste vremuri
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]