161 matches
-
în sprijinul edililor, cernând din sita înalturilor un strat subțire de zăpadă pentru a acoperi rănile pământului ars în cuptorul verii și răvășit de intemperiile toamnei. Și, ca un prim semn, iarna încărcă pomii cu bulgări de nea, mirificele fructe vestitoare ale anotimpului alb. Terminând concediul postnatal, Ina se întoarse la serviciu. Totul i se părea neschimbat, în afară de fizionomia Olgăi, pe care se prefirau întunecimi, asemenea celor ce împresurau cerul lui noiembrie. Doctorul Pencu, șeful secției, era preocupat în permanență să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
nivelul realităților sociale. Aceste mutații necesită înțelegerea autorilor, o modificare de program liric, de ton, de atitudine. Cu titlu de exemplu poate fi amintit cazul lui M. Beniuc: "Cucuvaie fost-am până ieri/ iar de astăzi iată-s ciocârlie." Poetul vestitor își comunică menirea socială apelând la simboluri cunoscute; nu se vrea decât un "toboșar" imagine desprinsă din universul rustic pe care o convertește simbolic, un vestitor al evenimentelor ce zguduie lumea veche din temelii, pentru a fi reclădită. Există și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
unui vin...”), atunci, inexorabil, e „vreme de beție”! Unul dintre clișeele reluate și reabilitate de Bacovia e „auroră”. înainte de Bacovia, la noi, cuvîntul îl folosiseră Constantin Negruzzi, într-o poemă recitabilă, cu oarecare ecou în rîndul cititorilor: „Aurora se ivește vestitoare dimineții”, și Alecsandri: „Și deodată aurora se ivește radioasă”. Sunau desigur mai bine decît alte încercări de a exprima poetic în romînește venirea dimineții, între care cea a lui Ion Budai-Deleanu: „Musă, ian’ curmă-ți odihna lină;/ Vezi cum zorile
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
etimonul grecesc (chir = domn) ar trebui receptat ca adevăratul stăpîn în casa cherestegiului dar și peste compania pe care, spune Dumitrache, a regulat-o de mai mare dragul; în comedia proiectată va fi indicat cu numele Sotirescu (gr. sotir) adevărat vestitor al unei noi etape a capitalismului românesc; despre Spiridon este foarte important ce spune chiar autorul: băiat de procopseală în casa lui Titircă; această îndeterminare a originilor poate sugera un spirit malefic travestit, o postură de Hermes care era și
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cocoșul este un vestitor al luminii, aduce ordine în dezordine, găina este un simbol al abundenței, un mediator între treptele existenței, porumbelul este pasărea-mesager, prin excelență, barza reprezintă un alter ego mitic al gospodarului și neamului, fiind "o pasăre augurală, vestitoare a renașterii firii", rândunica este considerată "o metamorfoză a femininului", vrabia este "gureșă" și "păgubitoare, aidoma șoarecelui", cioara are atribute de "furtișag", dar și psihopompe, ciocârlia este prezentă ca "viețuitoare chinuită care tinde spre ideal", cucul este "sfânt", cântecul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
subtil", mierla reprezintă dragostea, este o pasăre-mesager, turturica este o emblemă a "fidelității conjugale", privighetoarea este percepută ca un simbol al "artistului și al solitudinii creatore", ciocârlanul călăuzește, ciocănitoarea vestește vremea și știe secretul ierbii fiarelor, țarca este o pasăre vestitoare, iar gaița, cameleonică, gaia "se individualizează prin negarea apei", pupăza anulează opozițiile fundamentale, corbul, ca pasăre infernală, este un mesager funerar, iar "împăratul păsărilor" este vulturul.241 În tradiția populară, păsările au semnificații diferite și în funcție de anotimp. Astfel, se spune
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
să progreseze prin contradicții, ca în cazul procedeului numit disputationes. Toate aceste calități își vor găsi locul atunci când va începe revoluția științifică. 4. O societate rurală poate să funcționeze perfect măsu-rându-și timpul prin referință la natură: soarele, luna, stelele, semnele vestitoare schimbării anotimpurilor, cântecul cocoșu-lui. Ea nu are nevoie de instrumente mai precise decât o clepsidră, durata de topire a unei lumânări sau numărul de psalmuri intonate. Instituția religioasă este cea care începe să disciplineze timpul în Evul Mediu. Cel de
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
și jalnic, Însă așa cum ești Singură porți povara mărirei românești, TÎrgoviște căzută! poetul Întristat Coloare variate În sînu-ți a aflat...” Tot aici se află și „semnul mîntuinței”, posibilitatea (simbolică) de salvare. Turnul devine, În acest spațiu imaginar, o cîrmă: biblica, vestitoarea coloană de foc care duce poporul lui Israel spre pămîntul făgăduinței: „Să fie nouă cîrma, coloana cea de foc, Coloana ce odată din țara de exil Pe calea mîntuirei ducea pe Israil.” În acest spațiu dominat de semnele morții se
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
stăpâniile sau puterile demonice și subliniază că Dumnezeu nu a creat nimic rău, prezentându-ne modul căderii îngerilor, care au devenit diavoli (cap. 6 - 8). Precum îngerilor buni li se dau nume după ranguri, slujbe, merite sau demnități, existând îngeri vestitori și arhangheli, la fel și duhurile necurate sunt conduse de puteri mai rele și sunt supuse acestora, fapt ilustrat în Scriptură de către hula fariseilor: ,, Acesta alungă duhurile cu ajutorul lui Belzebut, principele demonilor". Tot Scriptura mărturisește, după Serenus, că fiecare
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Enunțăm și câteva titluri care conturează preocupările și aria de investigare a reporterilor, urmând ca în note77 să le dăm adresa bibliografică exactă: Printre constructorii canalului • Dacă vreți să știți cum să vă creșteți copiii • Într-o grădiniță de copii • Vestitoarea furtunii • Capul Midia • Poporul se înstăpânește temeinic • În văzduh și pe arii • Zile fără nopți în bătălia celei dintâi recolte a cincinalului • Popasuri pe Valea Jiului • Doicești • Stahanovistul Nicolae Iureș • Pe malurile Mureșului • Lumini care nu se sting. Scrisoare de la Bicaz
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
13 nov.: Dan Deșliu - Dacă vreți să știți cum să vă creșteți copiii (despre pedagogia lui Macarenco - n.n.); - în nr. 1587, 20 nov.: Petre Dragoș - Intr-o grădiniță de copii; • În Scânteia, 1951: - în nr. 2085, 7 iul.: Geo Bogza - Vestitoarea furtunii; - în nr. 2086, 8 iul. Dan Deșliu - Poporul se înstăpânește temeinic: - în 2091, Petru Dumitriu - În văzduh și pe arii - în nr. 2104, Ion Vitner - Note de drum din R.P. Bulgaria - în nr. 2107, V. Em. Galan - Zile fără
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]