63 matches
-
AZI S-A DAT LA FUND sfânt poemul lumii azi s-a dat la fund din lumina apei ne-am ales cu prund... așa - cam pe seară - Crist s-a dat pe-o coastă: armonìi fugit-au - lăsând drâmbă proastă... vetrele crăpat-au - cruguri s-au strâmbat stins e focul - stele-au uitat de cântat... mărăcini sunt munții - cârtițe-au coroană orbii se prăvală cu toții-n bulboană trezește-Te - Criste - varsă iar agheasmă peste lumi secate de orice mireasmă! învie Grădina
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
succes. Se apropie timpul constituirii celei de-a doua tabere Zamolxis 2009, între 7-12 septembrie. Plec în Munții Bucegi cu două zile mai devreme. Nu numai că mă voi întâlni cu constituienții taberei, dar vreau să continui proiectul meu cu vetrele dacice și să îmbunătățesc aria altarului de la Sfinx. Cu telecabina ajung la Babele. Vremea s-a înrăutățit considerabil. Aici este ploaie și furtună cu piatră. Abia reușesc să ajung la timp să mă adăpostesc la Cabana Babele. Spre seară vremea
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_469]
-
a) circulația persoanelor în păduri, prin locuri interzise stabilite prin marcaje instalate de unitățile silvice, lăsarea animalelor nesupravegheate să pășuneze în păduri sau pășunatul acestora în păduri în alte condiții decît cele prevăzute de lege; ... b) aducerea și menținerea pe vetrele de stupina, atribuite în fondul forestier, de animale domestice și păsări; ... c) aruncarea sau lăsarea în interiorul sau la liziera pădurii de resturi menajere, ambalaje, reziduuri de la autovehicule sau alte asemenea. ... Articolul 36 Contravențiile prevăzute la art. 35 lit. A se
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
socotit nesfârșit, prisosește nevoilor locale, e suficient de întins (iar această trăsătură e pusă sub semnul îndoielii doar în cazuri speciale, de exemplu când prin folosirea acestuia se barează drumurile de trecere sau apar aglomerări în jurul morilor, pe lângă târguri ori vetrele de sat); cât despre terenul agricol, iată un singur exemplu, dat de asemenea de Stahl - „cântecul lui 907”: Când a fost în 53 De ne-a dat pământ Știrbei Puneai plugul unde vrei Și arai pe cât putei. Abundența resurselor a
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
pe care l-am vizitat, întâia oară, în iarna anului 1985. Următorii Părinți Duhovnicești renumiți, pe care i-am întâlnit și cunoscut, au fost Cuvioșii Paisie Olaru și Ilie Cleopa, în vara anului 1986, în cadrul unui pelerinaj de suflet la vetrele călugărești nemțene, între care, la loc de frunte, s-a numărat Mănăstirea Sihăstria. În vara următorului an - 1987, aflându-mă într-un pelerinaj, organizat tot de către Părintele Diacon Gheorghe Băbuț de la Biserica cu Lună din Oradea, însă de data această
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]
-
și de renaștere a primei școli academice și teologice din lume, din vremea Daciei preistorice: Andronikon-ul zamolsian. A cincea problemă este aceea a menținerii neîntrerupte a legăturilor de sînge, de limbă și cultură, de istorie și civilizație între românii din vetrele strămoșești din spațiul carpato-danubiano-pontic și cei din comunitățile de români din vecinătatea europeană, precum și între toate acestea și comunitățile de români compacte de pe toate continentele lumii. Acolo unde trăiesc românii acolo este dacoromânitatea noastră de zece ori milenară globalizată de la
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
pe care l-am vizitat, întâia oară, în iarna anului 1985. Următorii Părinți Duhovnicești renumiți, pe care i-am întâlnit și cunoscut, au fost Cuvioșii Paisie Olaru și Ilie Cleopa, în vara anului 1986, în cadrul unui pelerinaj de suflet la vetrele călugărești nemțene, între care, la loc de frunte, s-a numărat Mănăstirea Sihăstria. În vara următorului an - 1987, aflându-mă într-un pelerinaj, organizat tot de către Părintele Diacon Gheorghe Băbuț de la Biserica cu Lună din Oradea, însă de data această
DIALOG DESPRE MARII DUHOVNICI AI ROMÂNIEI CU TEOLOGUL ŞI PUBLICISTUL STELIAN GOMBOŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366106_a_367435]
-
amprenta noului,1apărut un urma refacerii asezărilor care au fost afectate de apele lacului de acumulare de la Hidrocentrala Porțile de Fier I. ”O asemenea impresie lasă peisajul din jurul Orșovei și în special cel din Cazanele Dunării, unde și-au stabilit vetrele locuitorii din Jupalnic, Tufări, Coramnic, Eșelnița, Dubova și Ogradena și pe care le numim datorită unității lor etnografice Microzona Orșova.’’ 2Vom vedea că accesul oamenilor acestor așezări la căile de comunicație fluviale, pe traseul Defileului Dunării, precum și procesul de strămutare
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
NISTOROIU - MUNȚII FĂGĂRAȘ - VERSANTUL SUDIC: SUFERINȚĂ - JERTFĂ - MIRACOL DIVIN Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 2118 din 18 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului „Cu ochi de șoim, cu pletele nebune,/ Curcubeul Toamnei coboară în pridvor./ Mă năpustesc prin vetrele străbune/ sub zări albastre, verde călător.// Pădurea freamătă mereu acelaș dor,/ sus cântece suave și legănări de vânt,/ în ochii-albaștri-ai fetei susură izvor/ iar vremea te vrăjește cu tainicul descânt.// Țîșnesc pe arpegii de bătrân cobzar,/ piscurile-n frac spre
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
mijloc de probă pentru soluționarea conflictelor dintre membrii obștii. După apariția statului feudal e consemnată în legea țării ca regină a probelor, fapt pentru care e denumită de dreptul obișnuielnic lege . Originea probei își are izvorul în străvechiul jurământ pe vetrele regale sau pe zeitățile palatului regal practicat de geto-daci. Întrucât jurământul e prestat de un grup de jurători, el putea fi combătut tot de un grup de jurători, dar cu număr dublu de persoane. În epoca gentilică, grupul juraților era
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
XV. GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - MUNȚII FĂGĂRAȘ - VERSANTUL SUDIC: SUFERINȚĂ - JERTFĂ - MIRACOL DIVIN, de Gheorghe Constantin Nistoroiu, publicat în Ediția nr. 2118 din 18 octombrie 2016. „Cu ochi de șoim, cu pletele nebune,/ Curcubeul Toamnei coboară în pridvor./ Mă năpustesc prin vetrele străbune/ sub zări albastre, verde călător.// Pădurea freamătă mereu acelaș dor,/ sus cântece suave și legănări de vânt,/ în ochii-albaștri-ai fetei susură izvor/ iar vremea te vrăjește cu tainicul descânt.// Țîșnesc pe arpegii de bătrân cobzar,/ piscurile-n frac spre
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
buburuze/ ce mirific peste sufletu-mi, se scutură.// Gândurile albe-zbenguite luminișuri/ înconjoară totul, împrejmuiesc hotare,/ în amvon de seară pe azur-suișuri,/ îmi ... Citește mai mult „Cu ochi de șoim, cu pletele nebune,/ Curcubeul Toamnei coboară în pridvor./ Mă năpustesc prin vetrele străbune/ sub zări albastre, verde călător.// Pădurea freamătă mereu acelaș dor,/ sus cântece suave și legănări de vânt,/ în ochii-albaștri-ai fetei susură izvor/ iar vremea te vrăjește cu tainicul descânt.// Țîșnesc pe arpegii de bătrân cobzar,/ piscurile-n frac spre
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
ne cuprinde, / Când ne depărtăm de soare, când uităm de Dumnezeu, / Tu cu harul Tău, în mine, candelă curat-aprinde, / Ca să ardă Prea Curată, numai pentru Neamul meu. Când copiii plâng pe drumuri fără nici o mângâiere, / Și când viforul de ură vetrele le-a pustiit, / Dă-mi Tu, inimă de Mamă ce se zbate în tăcere, / Pentru Neamul meu, pe care Tu din veacuri l-ai iubit. Când mormintele se-nșiră, tot mai dese-n cimitir, / Și când nu-i cine să
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
aici nu sate, ci tabere), ca pe Rin sau în Raetia și Noricum, numai daco-romanii au asigurat subzistența migratorilor. Trebuie să înțelegem formarea poporului român ca pe aceea a unui popor care a stat locului, care nu și-a părăsit vetrele, întărit prin colonizări interne în spațiul său de viață, ceea ce infirmă susținerile mai vechi că, în fața năvălirilor, românii s-au retras în munți, unde au trăit multă vreme ca păstori.27 Romanitatea răsăriteană compactă, de o parte și de alta
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
un moment impresionant. Basarabenii, care și-au părăsit căminurile, și-au lăsat parte din familiile lor dincolo de Prut, au lacrimi în ochi. Plâng de bucurie că a venit clipa mântuirii fraților din ghearele cotropitorilor, care au pângărit altarele, au distrus vetrele strămoșești și au adus jalea și durerea în plaiurile basarabene și bucovinene”. Intrarea în război reprezenta pentru România un răspuns la agresiunea politică și militară întreprinsă de Uniunea Sovietică, la 28 iunie 1940. La 24 iunie 1941, Grigore Gafencu, reprezentantul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
romană”, definită, în cele din urmă, a fi o „civilizație a poporului român deja format”. Prin urmare, comunitățile familiale ce vor evolua cu timpul spre satele medievale de mai târziu, își trag seva și obârșia din locuitorii care au ocupat vetrele ce au aparținut ariei de civilizație de la Dunărea de Jos, habitaturi în care rolul primordial, privind crearea și întemeierea de sate, l-au avut oamenii locului, băștinașii, ei fiind producătorii de valori social-economice rezistente la intemperiile politice, și nu grupurile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că „satul Torcești din ținutul Tecuciului” menționat într-un act din 1634 - din care un Melinte și un Trif, acesta fiind „fiul lui Ionașco Căuia” (numele acesta, Căuia, bănuim că stă la baza prolificului neam al Căuleștilor, răspândit pe toate vetrele vechi umbrăreștene) - surprinde perioada de desăvârșire a fărâmițării obștii ancestrale, prin daniile și vânzările făcute unor slujbași de stat, cum a fost Ștefan căpitanul, în cazul din 1634, Mitre Apostol și Vasile Costache și altele, care vor urma la puțin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în lucrările de acest gen. De reținut și faptul că evidența, pe care o expunem mai jos, are în vedere populația grupată prin cumulare pe cele două hotare ale comunei, adică Umbrăreștii și Torceștii, și nu pe fiecare sat de pe vetrele umbrăreștene existente de-a lungul timpului, astfel obținându-se următoarea proximă evidență: Familii de răzeși și de clăcași Pentru înțelegerea și interpretarea corectă a cifrelor din situația demografică de mai sus sunt necesare câteva detalii explicative. Spre exemplu, numărul de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din lemn, pe colacul căreia se fixau, fie deasupra, fie lateral, niște cupe pentru apă, plus o podină de lemn ce susținea întreaga instalație și de la care pleca canalul principal de curgere a apei spre canalele mai mici, răsfirate printre vetrele de zarzavaturi. Cu ajutorul angrenajului, pus în mișcare prin tracțiune animală, roata se învârtea în poziție verticală, purtând cupele prin canalul plin cu apă, alteori direct în albia Bârladului, se umpleau cu apă și, în coborârea lor, vărsau apa pe un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
formularea „dădea pe stânga Siretului”, pentru că dreapta Bârladului coincidea în zonă cu stânga Siretului. Notele de la subsol, ce arată sursele documentare care ar atesta traseul dat, nu susțin aserțiunea decât în situația că citatele sate și-ar fi avut atunci vetrele pe partea dreaptă a râului Bârlad. Or, așa cum am arătat în alt loc, Torceștii propriu-ziși, la fel Iveștii, au avut vetrele pe malul de est al Bârladului, deci pe stânga cursului apei. Numai ceea ce s-a numit în vechime Slobozia-Torcești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Eminescu 1. Geneza și evoluția categoriilor sociale Urmele arheologice depistate pe teritoriul comunei Umbrărești, fără explorări specifice de profil, nu sunt de natură să ne poată înlesni aprecieri complete și exacte cu privire la eventuale diferențieri sociale și economice între locuitorii de pe vetrele străvechi și vechi. Dar, dacă acceptăm că oamenii, încă din cele mai vechi timpuri, nu dispuneau de aptitudini și capacități fizice și intelectuale egale, cum nu credem să fi existat vreodată, avem temeiuri să presupunem anumite departajări în cadrul comunităților familiale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și toți călări. Cu dânșii a strâns o gireadă de boi la un loc cu vaci, cu viței, cum s- antâmplat, și a pus mai pe toate clopote, tălăngi, clopoței și le-a luat la goană cât puteau fugi înspre vetrele tătărăști. Tătarii, când au auzit huitul clopotelor, tropotul vitelor și mugetul lor, hoarda ostașilor nu știa ce urgie și mânie a lui Alah vine peste dânșii ca să-i prăpădească. Și nau mai așteptat să vadă ce și cum, au luat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
poet blagian cu tendințe de ermetizare este Ion Iuga. El cântă satul, casa părintească, bunicii, "Cântărețul" (care amintește de "Laie Chiorul" lui Goga), dar ajunge curând la o poezie alambicată. Ion Iuga nu este un poet lipsit de talent: "ard vetrele ard/ În țarc mieii sunt semnul cerimii înalte/ mâinile rădăcini se preschimbă în arc/ prin sine asprului salt." Alexandru Miran, H. Grămescu, Ilarie Hinoveanu, Ion Murgeanu vor slăvi pe rând vegetația: ei vin cu imagini lubrice, într-o formulă incoloră
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
încă nespus." Urmând o lungă tradiție, cunoscută în opera cronicarilor și a Școlii Ardelene, poetul cântă originea noastră romană, unitatea și continuitatea neamului pe teritoriul de astăzi: "Decebalus per Scorilo", "Tabula traiana", "Terra mater", "Pontica", "La Histria", "Cântecul Dornelor": "Lângă vetrele mărunte/ Am logodit timpul cu statornicia/ Dacă te uiți bine-apoi/ În pietre, nemuritori suntem noi, numai noi". Trăind intens spiritul epocii sale, Dumitru Popescu se vrea " Un om în Agora". Important lider de partid, el slăvește idealurile comuniste: "Din sângele
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
afectate de alunecări de teren în anii 1930. Dacă luăm în studiu vatra satului Țibănești se observă o creștere a sa față de anul l890, de la 38 ha la 169 ha astăzi. II.4. Fizionomia așezărilor II.4.1. Forma vetrelor Vetrele de sate au evoluat, în general, de la formele tipice ale unor nuclee rotunde (de ex.: Ț ibăneș ti,Griești, Vălenii), la formele alungite de așezări de astăzi. Acest lucru se constată prin studiul comparativ al liniilor topografice din ultimul secol
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]