1,227 matches
-
de apele ondulate ale mătăsii vișinii. Femeile își vedeau de treaba lor, tăiau, potriveau și coseau cu gesturi uriașe viitoarea plapumă, în timp ce eu îmi vedeam de treaba mea. Urmăream cu ochii larg deschiși spectacolul de pe terasa plină de zăpadă: o veveriță, venită probabil de pe Tîmpa, peste acoperișuri, dădea un spectacol acrobatic pe balustradă. Era o veche cunoștință: o consideram veverița casei și îi puneam în fiecare zi nuci și alune într-un colț al terasei. Dar niciodată nu mai mulțumise în
Gesturi pierdute by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14977_a_16302]
-
viitoarea plapumă, în timp ce eu îmi vedeam de treaba mea. Urmăream cu ochii larg deschiși spectacolul de pe terasa plină de zăpadă: o veveriță, venită probabil de pe Tîmpa, peste acoperișuri, dădea un spectacol acrobatic pe balustradă. Era o veche cunoștință: o consideram veverița casei și îi puneam în fiecare zi nuci și alune într-un colț al terasei. Dar niciodată nu mai mulțumise în felul acesta, niciodată nu se dăduse atîta peste cap și nu se jucase cu atîta gingășie în fața ferestrei pline
Gesturi pierdute by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14977_a_16302]
-
Cristina Ionica Cititorii României literare își amintesc probabil prozele Mirei Feticu publicate într-un număr de anul trecut al revistei. Cele două texte au apărut între timp și într-o carte: Femei cu veverițe, sub titlurile II. Variante și XXVIII. Dragoste. Sînt, ca de altfel toate textele din volum, proze despre dragoste (unele așa se și numesc) care, deși unite prin unele personaje sau situații, prin anumite aluzii, rămîn zone autonome de trăire și
Femei (nu încă) între ele by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15467_a_16792]
-
bizare, cu nimic pregătite de text, cu aer enigmatico-oracular (fănușianisme, am fi tentați să spunem, dar textele sună prea bine ca să mergem atît de departe) ca aceea din finalul prozei care dă titlul volumului: "- Habar n-are ce poate o veveriță să-i facă alteia". În plus, femeile din carte sînt dezvoltări prea puțin nuanțate ale unor clișee masculine (dacă nu machiste) de reprezentare a femeii: de la tipar (tînăra cochetă, zăpăcită, mincinoasă căreia nici măcar "ochii mari", "mirați" nu-i lipsesc etc.
Femei (nu încă) între ele by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15467_a_16792]
-
Feticu manifestă aici un talent special în dozarea tensiunilor, în construirea unor situații perfect coerente, "inocente" și "așezate" pe care le răstoarnă printr-o întorsătură de frază. Poate că aici ar trebui să înceapă următorul volum. Mira Feticu - Femei cu veverițe, Editura Crater, București, 2001, 120 pag., f.p.
Femei (nu încă) între ele by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15467_a_16792]
-
sub egida lui Hermes, zeul care "se implică"în foarte multe: "își consumă energia și își roade sandalele pentru alții. În timp ce aceia se procopsesc, el se risipește. Rolul său nu-i îngăduie să ia pildă nici de la furnici, nici de la veverițe sau hîrciogi". Miscellanea d-sale, în fruntea căreia apar astfel de explicații și care dorește a trasa "o acoladă între viață și literatură", se sustrage cu grație calității critice (deși o posedă în chip suficient de convingător): "N-am vrut
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
explicații rămîn însă indecidabile: „un ursuleț (...) galben pe care îl cheamă Kevin”, „ursul pe care îl am de când eram mic și cu care dormeam și care e doctor (are halat și bonetă și stetoscop) pe care îl cheamă... Boris”; „o veveriță (...Dely)”. Alteori se indică faptul că numele străine au fost atribuite spontan, poate prin acțiunea unor stereotipuri sau din nevoia de a separa lumea internațională a jucăriilor de cea contingentă: „mai am un maimuțoi care e îmbrăcat ca un gangster
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
nea sub tălpi, Grădina Botanică din București își va redeschide porțle, pietonii supraviețuitori vor reintra, contra unei modice taxe, purtându-și poeticii pași pe aleile învirginate, prin nămeț vor sări numai mierloi și pisici hoinare, ori mai știi? câte o veveriță. În micuțul muzeu al Grădinii, pe lângă lupul împăiat va mai fi expus și un rarisim exemplar de tigru tasmanian cu ochi de nasturi învăpăiaț. Ca unul care frecventez această Grădină de aproape șapte decenii, mă rezerv a reveni de îndată ce insurmontabilele
Sinuciderea din Grădina Botanică by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13788_a_15113]
-
o încăpere unde un bărbat și o femeie își schimbă pielea și tac o pană de pasăre căzută pe-asfalt pare o insulă-n care lanurile de orez ard iarba și clopotele au uscăciune în glas femeia și bărbatul hrănesc veverițele cu alune pe o alee care se pierde printre copaci și lumina ascultă respirația paginii Povești de stăvilit nimicul o țigară părăsită arde singură pe marginea unei ferestre cu fumul ei scriind umbra unei mașini de cusut pe peretele de
Poezie by Viorel Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/3985_a_5310]
-
și eu ți-am ținut locul cum am putut și o iubesc pe Cristina ca pe ochii mei din cap, dar cum să-i fi răspuns eu ei, când o luam de la școală, când mă întreba cu ochișorii ei de veveriță trecând prin mine ca lama de cuțit: -Tu de ce nu ești tânără, tanti Adina? Mămicile toate sunt tinere, dar matale ești mai bătrână.... Nu-i plăcea deloc și încerca să se îmbrace tinerește, să arate cât de cât bine, să
Mafalda by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/6870_a_8195]
-
zi nu se mai vede nimic numai sufletul de nu-ți vine să crezi doare trecem unul prin altul declanșând reacții în lanț pământ ars Genunchii îți cedează și te lași pe trunchiul căzut pe care mai adineauri țopăia o veveriță. De la marginea râpei se vede orașul în care ai rupt tăcerea, desenul lui întrerupt și vag te ajută să uiți de muștele ce gravitează în jur. Ca de fiecare dată, nu știi dacă te vei întoarce și asta învie culorile
Poezie by Florin Caragiu () [Corola-journal/Imaginative/7517_a_8842]
-
ceas sau două înainte de a se întoarce la joc. Swimmer vorbea neîntrerupt, cu un glas molcom care se topea în clipocitul apei. Istorisea povești despre animale și despre felul cum ajunseseră să arate așa cum arătau acum. Oposumul cu coadă golașă, veverița cu coadă stufoasă. Berbecul cu coarne. Pantera cu dinți și gheare. Uktena cu inele de șarpe și colți. Îi povestea despre felul cum s-a născut lumea și despre locul către care se îndreaptă ea. Swimmer îi mai vorbea despre
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
acela de soare a dispărut,/ n-am scos nici un cuvînt, doctorul și cu mine,/ tăcuți am urcat în R și-am ajuns la Lexington,/ de acolo spre 5 Av, în Central Park am privit patinoarul, o mașină netezea gheața, cîteva veverițe/ căutau prin iarbă toamna trecută,/ pustiu, era o zi liniștită, fără prea mari speranțe, ce putea fi mai frumos în acea seară,/ trăsurile plecau din fața statuii de aur,/ făceam pași mici, atenți, vom trece apoi pe la Nelu,/ pe Madison, nu
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
înfrîngi privirea nespus de albastră arzătoare ca un acid cum faci rost de ipocrizia desăvîrșită a pietrelor drumului și la urma urmei de-un suflet atît de parfumat?" așa grăiește lupul în timp ce toate nopțile stau cuminți în cuștile lor și veverițele și papagalii și dihorii fac haz nebun de figura ta uluită "O, Scufița Roșie cum te miști cum dansezi pe covorașul ros de soare din memoria bunicuței cum găsești încurcăturile acestea umbroase grațioase care-ți alcătuiesc micul dejun?" Așa grăiește
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8981_a_10306]
-
Cum și de ce dimineți de opal Îmi adună În pumni sufletul rătăcit de uimire? Plop am sa fiu Într-o altă viață. Cu sorcova voi veni la ușa ta, iubire ultimă, și-n crivățul inimii ghinda statorniciei voi pune. Imperiale veverițe Îmi vor sări pe umeri, Întristarea nuci și mere-mi va da! Ninge grav peste Întreaga rostire, lupii În haită m-or devora. Trupurile noastre - bezmetice umbre În somn, rătăcind prin paturi furate din cancerul vremii, ne vor striga pe
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
de tămâie în dreptul ușii de la intrarea în iad se adâncește o matahală de umbră purtând două felinare în loc de ochi ceva mai la dreapta spre scara lui Iacob se cațără plămânii mei tatuați cu nicotină se hârjonesc ca niște pui de veveriță și gândurile încep să aibă formă s-au coagulat într-o rânduială atomică fac duș cu stropi de alcool oricând face bine o dezinfecție la sânge se lucrează mereu și la nivelul creierului e un punct tare delicat încep să
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/9811_a_11136]
-
Câmpul a înverzit. Salcia are crengi mari. Ancuța și Ana au mers la pădure. Un șoricel stă la umbră. Natura e veselă. Stelele strălucesc ca niște licurici. Licuricii luminează drumul păsărelelor. Puii se ascund în penele moi de sub aripa mamelor. Veverița își piaptănă codiŃa. Regina Nopții înmiresmează aerul. Bîtă Ioana
Primăvară. In: Alabala by Bîtă Ioana () [Corola-journal/Imaginative/573_a_709]
-
din toată inima și arunc socotitoarea și toți copiii mă urmează în curte dincolo de gardul de lemn al grădiniței chiar trece o linie ferată și chiar un tren adevărat ca și aici la Lewisburg, chiar prin grădina Casei Poetului iar veverițele și iepurii se joacă printre traversele din lemn. La capătul străzii mele americane Trece și un fluviu leneș Susquehana Și pot zări chiar și podul imens legînd Orașul cu pădurile din Northumberland Sună telefonul și un sibian îmi spune Că
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/12850_a_14175]
-
la vreo doi metri de prag: "mărul cunoașterii" (așa-l numisem). Poștașul Murgoci (soț al unei surori medicale superbe, dar despre asta altădată) se crucea și căuta să convingă, împărțind scrisori și ziare, pe toți, că "dom’ doctor are o veveriță uite-așa de mare", nu un motan, cum se credea! Cam la două trei luni după tratament, Scămoșilă, acum cu coițele-n regulă, și-a revenit. Doar din cînd în cînd mai avea cîte un puseu de virilitate bestială! Cu stimă
Cu stimã și "extract de splinã" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12904_a_14229]
-
apucă să-l mănânce. Pentru cine nu știe, acesta constă într-o combinație ultrastandard: ouă ochiuri, fasole, ciuperci, roșii, bacon prăjit, pâine prăjtă cu unt și hash brown potatoes (cartofi tocați, modelați sub formă de triunghi și, apoi, prăjiți). 6. Veverițele, gâsculițele, rățuștele și lebedele din parcuri, care mănâncă din mâinile oamenilor și sunt superhaioase. 7. Faimosul Fifteen, restaurantul lui Jamie Oliver, la care ne-au făcut surpriza să ne ducă prietenii care ne-au și cazat. 8. Relaxarea oamenilor. Am
Englezii şi-au găsit Regina by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21212_a_22537]
-
ar fi plăcut să văd o familie de cocalari mâncând cu poftă,murdări pe la gură,cu râgâieli,manele la maxim,care aruncă toate resturile provocând tot felul de situatii comice de genul o sticlă de bere lovește în coadă o veverița,un os de pui ajunge în cartea unei intelectuale... Am văzut la TV clipul, mi-a placut! Eu am renunțat de ani de zile să mai ies la iarbă verde....și nu e bine dar nu mai suportam manelele și
Îţi sare muştarul? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82589_a_83914]
-
identitate sigur toate astea le veți pune în vitrina în care creierul meu dă mâna cu Einstein căci ceea ce este fraged învăluit de ceea ce este negru de-a pururi negru va rămâne dar Ofelia tu nu ești și nu ești veverița dezordinii nu ești nici măcar desfrâul din răbdarea băștinașilor ,mi-a scris cucuvaia: fă-mi propuneri" toamna - zic la urma urmelor toamna pe care cocorii cu un singur țipăt o lasă borțoasă , Noaptea florida tangoul" Orb ca o ploaie de noiembrie
Poezie by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/11204_a_12529]
-
Magdalena ca într-un criptex locul mormîntului ei, nici chiar eu nu mai sunt cel care atinge cu degetele pielea de praf a cearșafului din care ai plecat ca femeile casnice la piață, înghițite de precupețe ca alunele de gușa veverițelor, un trup lung și inert, răstignit în sine, cu o mie de cuie în inimă, cu o mie de cuie în palme, cu o mie de cuie în tălpi călătorind spre o singură dimineață din care te vei întoarce cu
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
roteau în jurul nostru toate lucrurile așteptau să ne apropiem de ele să vorbim despre ele să le ascultăm gemetele înfundate mirosul de iod ne intrase în plămâni ne priveam unul pe altul gustând cerul cu vârful limbii prin aer săgetau veverițe virgine soarele se izbea de un zid înalt căptușit cu iederă - despre el vorbim și azi în șoaptă. Am trăit în capul tău M-ai strâns de pe drumuri m-ai lăsat să trăiesc în capul tău mi-ai dat aripi
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]
-
mirifică: păduricea mi se arată colorată în toate nuanțele toamnei pastelate în verde-auriu, păsărelele gureșe ridică un imn soarelui, ignorând “hrănitorile” agățate prin copaci, un căprior apare timid dinspre poiana încă verde-crud strălucind plină de ultima sevă dinaintea înghețului, iar veverițele agitate cu aprovizionările de iarnă se bat câte două trei urcând și coborând pe tulpinile copacilor. Un spectacol de milioane! (cum ar spune americanii). Mă scald în soarele dimineții și mă simt fericită, poate mai curând mulțumită, având în vedere
Orașe cu salcâmi. In: Editura Destine Literare by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/95_a_376]