5 matches
-
regali se deosebea de cel al principelui moștenitor prin faptul că nu avea bordură. În 1940 a fost instituit și pavilionul reginei mame, o dată cu reîntoarcerea Reginei Elena în țară. Acesta se asemăna cu pavilionul reginei, însă nu avea bordură. Albumele vexilologice contemporane (spre exemplu „Flaggenbuch”, ediția 1939) prezintă mai multe steaguri și pavilioane ale autorităților românești din perioada interbelică. Astfel, drapelul ministrului de război consta dintr-un pătrat tricolor pe albastrul căruia se găsea litera „M” de culoare albă. Ceilalți miniștri
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
albe. Este de remarcat faptul că, din 1953 până în 1964, datorită reformei ortografice, pe steaguri a fost înscris numele țării cu „î”. Decretul nr. 93 din 17 aprilie 1954 pentru modificarea art. 4 din Decretul nr. 189 înființează noi însemne vexilologice: pavilionul navelor auxiliare ale Marinei Militare (însemnul anterior fiind folosit în continuare doar pentru navele de luptă) și flamurile navelor de luptă ale Marinei Militare, ale navelor auxiliare ale Marinei Militare și ale navelor grănicerești. Pavilionul navelor auxiliare ale Marinei
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Liban. Drapelul românesc este asemănător cu drapelele Andorrei, Ciadului și Republicii Moldova. Culorile și proporțiile sunt asemănătoare, dar nu identice. Trebuie un ochi de vexilolog pentru a distinge drapelul ciadian de cel românesc. Legi, decrete, hotărâri și regulamente Alte lucrări Albume vexilologice Bibliografie suplimentară
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Principatul de Pind, formațiune statală susținută de regimul mareșalului Antonescu, care a existat între 1941 și 1943 pe teritoriul Greciei ocupată de Italia fascistă. Drapelul avea crucea lui Sf. Andrei roșie pe fond verde, dar ulterior a apărut în seriile vexilologice un alt steag, care incorporează ca simboluri heraldice stema mică a României inclusiv culorile alb-negru ale dinastiei Hohezollern-Sigmaringen. El constă în cinci benzi suprapuse, trei dintre care sunt colorate în roșu-galben-albastru. Deși nici-un document anterior anului 1950 nu atestează acest
Steagul aromânilor () [Corola-website/Science/309664_a_310993]
-
mărimea 1,0 pe 1,5 m, albă, avînd în centru un cerc verde-haki, încărcat cu o cruciuliță de aur și o fascie ondulată de argint în partea inferioară. Drapelul orașului Rezina este elaborat în baza stemei. Pentru armonizarea ansamblului vexilologic biserica din stemă a fost înlocuită cu o cruciuliță din același metal. Ciucurii exprimă poziția Rezinei în ierarhia generală a unităților administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova. Vârful hampei și panglica tricoloră arată apartenența de stat a urbei. Culoare albă a drapelului semnifică
Rezina () [Corola-website/Science/303139_a_304468]