44 matches
-
și supunerea pe care o arată unei oarecare găști literare din București. Avis celor în drept a lecui răul.” Mai mult decât atât : “Comediile d-lui Caragiale”, se zice, “sunt triviale și imorale; tipurile sunt toate alese dintre oameni sau vițioși, sau proști; situațiile sunt adeseori scabroase; amorul e totdeauna nelegiuit; și încă aceste figuri și situații se prezintă într-un mod firesc, parcă s-ar înțelege de la sine că nu poate fi altfel; nicăiri nu se vede pedepsirea celor răi
„D-ALE CARNAVALULUI”. Cronică de spectacol, de Liviu Florian Jianu by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-spectacolul-cu-piesa-d-ale-carnavalului/ [Corola-blog/BlogPost/339574_a_340903]
-
în cazurile prevăzute în prezența lege. Se considera asemenea că defrișare pășunatul vitelor în insamantarile naturale, în plantațiuni și în lastaruri mai mici de zece ani, afară de cazurile prevăzute la art. 15, 16 și 17; incendiarea unei păduri, precum și exploatările vițioase, cari vor conduce, în total sau în parte, la distrugerea unei păduri, afară dacă aceste exploatări vițioase nu sînt rezultatul aplicarei unui amenajament sau regulament de exploatare aprobat. Articolul 13?) Defrișarea se poate permite numai în următoarele cazuri: ?) Acest text
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
plantațiuni și în lastaruri mai mici de zece ani, afară de cazurile prevăzute la art. 15, 16 și 17; incendiarea unei păduri, precum și exploatările vițioase, cari vor conduce, în total sau în parte, la distrugerea unei păduri, afară dacă aceste exploatări vițioase nu sînt rezultatul aplicarei unui amenajament sau regulament de exploatare aprobat. Articolul 13?) Defrișarea se poate permite numai în următoarele cazuri: ?) Acest text a suferit o modificare parțială prin Legea din 16 Septemvrie 1920, (art. 10), aflată la finitul acestui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
să fie subscris de scriitorul lui și să se arate într'însul numele, profesiunea și domiciliul a doi martori cari au fost de față la încheerea conventiunei și facerea înscrisului. 29. Dacă legalizarea actelor celor ce nu știu carte este vițioasa sau incompletă, existentă sau validitatea obligatiunei, se poate combate de dânsii pe toate căile de drept. Capitolul III Despre darea datei certe și certificarea copielor după acte și registre 30. Tribunalele de județ, judecătoriile de ocoale și comunale sînt datoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156574_a_157903]
-
patricii sânt contraccii, Și vezi miniștrii pe toptangii; Omul științei e bojogar {EminescuOpX 86} Și medic mare un potcovar' Ateul astăzi e teolog, Giuvargiul arheolog; Azi ucigașul e dregător Furul de frunte judecători; Azi criminalul e virtuos Și virtuosul om vițios; Tot veneticul proprietar Și răspopitul funcționar; Vizionarii sânt diplomați Și ceaslovarii mari literați; Toți intriganții alegători, Toți patentarii legiuitori, Toți veneticii mari patrioți, Toți fanfaronii Mircii nepoți, Toți desfrânații mari moraliști Și toți bancherii mari publiciști. Toate veniră cu susu-n
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
istorie nu exista decît pentru o scurtă perioadă modernă (cea realizată de Lovinescu), se decide a porni să se documenteze, fapt care a dus la scrierea unei Istorii a literaturii române. Așa se naște, după cum notează criticul, "Un adevărat cerc vițios pe care l-am rezolvat pornind simultan din centru și de la periferie. Evident, nici monografia, nici istoria nu erau perfecte, dar erau fundate, și astfel puteam acum, cu ajutorul literaturii, să-mi rotunjesc monografia, și cu sprijinul acesteia din urmă să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de-a se opune fățiș guvernului. Dar acei cari, într-un chip ori într-altul, cată să muncească pentru a se ținea deasupra apei nu-și vor crea de buna lor voie piedeci zilnice intereselor lor, piedeci personificate în subprefecți vițioși, maiori cocoșați de gardă civică și alți monștri din regnul organic al celor ce n-au nimic de pierdut și totul de câștigat. Ar mai rămânea o cale pentru ca țara să zvârle cât colo pe patrioții cari o guvernează: o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
defecte sunt tot atât de culpabile și autoritățile comunale, cari nu îngrijesc de școală și cari nu aplică cu rigoare legea învățămîntului în ceea ce privește competența lor. ....................................................................................................................................... Subsemnatul, iubind totdeuna adevărul, nu mă sfiesc a vă spune că moșiile județului sunt rău exploatate prin vițioase și nesigure arendări, cari nu plătesc câștigurile la timp, dau loc la procese și fac ca aceste moșii să fie, pot zice, neproductive. Hotarele sunt încălcate de vecini; reprezentațiunea județului pîn' acum n-a urmărit reintegrarea posesiunii sau reînnoirea hotarelor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
numească guvernul și ca guvernul să aducă o majoritate de exploatatori? Va fi permis unei majorități să domine țara prin corupțiune și prin corupțiune să se perpetueze la putere? Și nu este nimeni în drept să puie capăt unui cerc vițios care sugrumă o țară întreagă? Este timpul, cel puțin acuma în urma retragerii astfel motivate a d-lui I. Brătianu, ca M. S. Regele să-și aducă aminte de prerogativele sale constituționale și să uzeze de dânsele în interesul moralității publice
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
apucăturile lor. Despre fostul președinte al Camerei, actualul ministru de interne, țara are o opinie formată de mult. Stigmatizat cu epitetul de "hidoasă pocitură " de către cel mai mare scriitor al României, numit "geniul rău" de către chiar ai săi, acest vlăstar vițios și... onest al rădăcinilor fanariotice din țară e o garanție îndestul că signatura noului cabinet și a activității lui politice va fi vițiul și cinica malonestitate. {EminescuOpXII 205} Introducătorii lui Stroussberg, patronii afacerilor Warszawski - Mihălescu, rectificatorii în minus ai hotarelor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de nemți și de jidani cu cari găsește de cuviință a se reîmprospăta. Dacă, cu toate că Parlamentul unguresc consistă în majoritate din mameluci venali și vânduți în datorii, cu toate că administrația ungurească e compusă din tot ce e mai corupt și mai vițios, cu tot sistemul de exploatare evreiască, vitalitatea rasei române e superioară încercărilor impotente ale mamelucilor din Buda de-a o ruina, aceasta nu e desigur o vină a rasei române. {EminescuOpXII 271} Cât despre emisari cari să turbure poporul cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dispozițiile conținute în convenție să fie efectuate, să fie adecă convenția deja perfectă, pentru ca el în urmă să se poată pronunța asupra cestiunii înregistrării acelui act. Din aceste fapte enunțate rezultă că pentru moment cestiunea se învîrtește într-un cerc vițios. Va trebui dar să se descopere un mijloc de înlăturare a dilemei în care cestiunea se află astăzi. Prin hotărârile judecătorului se amintește și despre protestul d-lui Landau, pe care-l supune la dispozițiile de procedură a codicelui german
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în România. Pe lângă aceea că copiii nu învață aproape nimic, nici macar a-și scrie corect limba lor maternă, se mai adaogă și deplina lipsă a oricării influențe educative în școalele noastre. Cauza principală a acestui îndoit rău e desigur modul vițios al formării și numirei corpului didactic. Fără a fi avut o universitate bună, s-au format o sumă de licee și de gimnazii cu profesori culeși după întîmplare, cari n-aveau a justifica alte studii decât iarăși numai cele liceale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acestei foi am constatat de mai multe ori. D-ra Dănescu nu e numai un talent, căci talentele se găsesc ușor, ci d-[s]a a știut totodată să rămâie pîn-acum neatinsă de toate obiceiurile rele, de manierile stranie, de rutina vițioasă a celor mai mulți "artiști". Vorbind simplu și natural, mișcîndu-se liber pe scenă, d-ra s-a ferit pîn-acuma în mod egal de jocul glacial al unora și de exagerările celorlalți. Fie aceasta o fericită predispoziție naturală de-a păstra totdeauna măsura cuviincioasă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ocupau foarte puțin, superficial și fără plăcere de gramatică, ceea ce făcea ca elevii să și-o însușească și mai puțin, mai superficial și mai fără plăcere decât profesorii. Urmarea inevitabilă - continuă Iordan - a acestei situații, care constituie un adevărat cerc vițios, este că extrem de numeroși oameni, chiar dintre cei ce au trecut prin școala medie și prin învățămîntul superior, nu știu să folosească în mod corect limba lor maternă.” (Iordan, 1956: 7). Observăm că trei sînt problemele care interesează aici din
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
că e vorba de „un flux de imagini Înșirate ca mărgelele pe ață, fără vreo coerență, nici măcar interioară”; acestui „retorism metaforic” și „juisanței de imagini” i-ar lipsi „firul interior”, totul reducîndu-se la un „exercițiu” care duce la un „cerc vițios al metaforei ce se caută tot pe ea”. O altă formulă a aceluiași, că „sîngele nu curge prin poemele lui Voronca” e aproape coincidentă cu formula lui G. Călinescu din cronica la Brățara nopților, după care „fraza poetică e lipsită
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
u” final (biciu, vechiu), la formele învechite ale unor cuvinte (bine înțeles, boale, caete, câni, ceeace, coheziune, dealungul, de grabă, deasemenea, dela, eșirea, dealtfel, nevoe, obicinuiți, svonise, personagiu, caet, pentrucă, personagii, obicinuitele, proectile, sondagii, suggerat, șomeur, teroarei, trotoir, turburări, vecinic, vițios) și la formele învechite de declinare (adolescenții, barierii) sau de conjugare (ceteam, îngădue). În schimb, pentru a menține stilul autorului, s-a păstrat forma mai veche a unor cuvinte (judaism, ridicul), scrierea unor nume ori prenume (Niculae, Polichroniade), scrierea cu
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
chiar primul număr al revistei se înfățișa rostul revistei: „Dorim ca în această revistă să se reoglindească întreaga operă de învățământ ce se face în favoarea copilului cu defecte în vorbire, celui lipsit de simțurile auzului sau văzului, celui cu apucături vițioase și celui atins de slăbiciuni mintale. Mai dorim ca în această revistă să se reoglindească și opera de ocrotire de care nu poate fi lipsit orbul, surdomutul, anormalul mintal, anormalul moral și deficientul în vorbire.” În 1933, în articolul „Către
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
falși („dulcegării”), rezervele față de Năpasta lui I. L. Caragiale sunt, în esență, aceleași cu ale lui G. Călinescu, formulate ulterior. Aspirația creatoare a lui Z., neîmplinită (baciul Micu), merge spre altfel de țărani decât „amorezați și blegi”, fie ei „cinstiți”, fie „vițioși sau sceptici”, dar „oameni vii în literatură”, înzestrați „cu voință și mușchi”. Lui Caragiale îi detectează o atingere a inteligenței de „mobilitatea sceptică a raselor bătrâne”, îi contestă reprezentativitatea românească în dramaturgie, consideră forțată nuvela O făclie de Paște, deși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
Marghita. 2 Sept. Aleșd. cucoare iaca cănură mire genunchiu praf (de pușcă) ponor ponoare smidă (sihlă) gligar = mistreț 3 Septemvrie. Bratca. Strâmtoare, sărăcie și năcaz. 4 Sept. Ceheiu Rontău. fântână (în loc de puț) pepene (crastavete) ciunt mascur șese șepte șerpe (fioară) vițioasă (vition) pântece inimă (p. stomah) vătămătură sfârtică isteț buhă ibovnic gangur jale. șură ne lovim (ne potrivim) brăcinar Satul Cristinești între Hotin și Noua Suliță. Basarabia Într-un sat din Orheiu un ungur dela Miercurea Ciucului păzitor la Nistru răspunde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de proză și critică. Despre Nichifor Crainic primul cronicar observă că își tratează propria religiozitate „cu superficialitate, discursiv și retoric”, versurile lui G. Topîrceanu i se par „șugubețe”, simple „exerciții spirituale”, despre Ilarie Voronca spune că intră într-un „cerc vițios al metaforei”, nemaiputând „să depășească acest joc inferior”, iar poezia lui Perpessicius e considerată „un aliaj personal și bizar de rafinate contradicții”. Admirativ e, în general, tonul cronicilor lui Mihail Sebastian, care vede în romanul Papucii lui Mahmud de Gala
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
tutun ce făcea nesuferită atmosfera, și așa atât de mărginită a man sardei. Eram cu toții în vârsta aceea în care urli arii din opere, declami pasage din autorii clasici, faci poezii de amor, vrei să treci de ștrengar și de vițios, îți închipuiești așa de mult despre mustăcioara d-tale, ești convins că zâmbetul d-tale e fermecător și ochiul săgetător - în fine, în vârsta cea pedantă și nesuferită căreia nu știi ce nume să-i dai. Pe când colegii jucau cărți
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
e vorba de „un flux de imagini înșirate ca mărgelele pe ață, fără vreo coerență, nici măcar interioară”; acestui „retorism metaforic” și „juisanței de imagini” i-ar lipsi „firul interior”, totul reducându-se la un „exercițiu” care duce la un „cerc vițios al metaforei ce se caută tot pe ea”. O altă formulă a aceluiași, că „sângele nu curge prin poemele lui Voronca” e aproape coincidentă cu formula lui G. Călinescu din cronica la Brățara nopților, după care „fraza poetică e lipsită
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
aiurea, cu singura deosebire că, aici, au fost mai răsunătoare decât aiurea fiindcă, din cauza educației noastre mai primitive, mai rudimentare, se ascundeau mai puțin. În două cuvinte: fiindcă era mai puțină ipocrizie. Întru nimic nu era moldovanca din boierime mai vițioasă, mai coruptă decât doamna din înalta aristocrație apusană; nu păcătuia mai des, nici mai tare, dar își ascundea pacatul cu neasamanat mai puțină artă.” (p. 226) Dacă în aristocrație multe se transmit natural, încă și mai multe se învață. Înzestrarea
Muntenia moldavă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5414_a_6739]
-
ca agrement. Parcurgerea colecției Monitorului oficial ne oferă în acest sens numeroase exemple. Glasul lui Caragiale s-a făcut auzit întîia oară la 11 iulie 1990, în prima ședință a Adunării Constituante, prin citarea unui articol al său, intitulat Cerc vițios. În 1875, își amintea scriitorul, liberalii aflați în opoziție combăteau vehement guvernul conservator, iar în 1887 conservatorii, aflați la rîndul lor în opoziție, combăteau guvernul liberal. Acuzațiile pe care și le aduceau reciproc erau însă identice, identice fiind și concluziile
Caragiale în parlament by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14933_a_16258]