436,616 matches
-
reușit să procure sau să cumpere bilete, mă îndoiesc că maniera de a face protocolul astfel este una aproape de interesele culturii... La cîte un stop, dau cu ochii de lună. Mă și mir că o mai văd, în toată aiureala vieții mele. Sau poate ea mi se arată? Așa, într-adins, doar, doar... Ca o femeie îndrăgostită bărbatului pe care vrea să-l cucerească, iar și iar. Să-l surprindă. Tot așa și luna. În toate fazele împlinirii ei, în toate
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
am pregătit pentru Medicină, un fizician de mare anvergură, un om cu o cultură mare, am văzut tineri seduși. M-am simțit pe o insulă pe care vraja muzicii lui Beethoven, interpretată de Zacharias, mi-a dirijat un moment de viață. Magnetismul princiar a lui Zacharias - în dubla ipostază, de pianist și de dirijor - m-a atins. Nu sînt specialist. Interpretarea lui, în cele două roluri mai sus amintite, viziunea complexă asupra concertelor pentru pian ale lui Beethoven, dimensiunea acestei integrale
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
au rămas din cele câteva zile în care i-am fost în preajmă. Prima. Stăm singuri la o măsuță în barul hotelului Howard Johnson. Vreau să știu cum se poate scrie atât de mult (și de bine!) într-o singură viață, aparențele omului de lume - călătorii, interviuri, petreceri cu prieteni - fiind în același timp salvate. Scriind zilnic, scriind pur și simplu zilnic. Când sunt acasă, lucrez de la 11 dimineața la 6 seara, zi de zi, cu o singură pauză scurtă pentru
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
Corcovei și a atitudinilor lui Marcel Proust față de România. Faptul că Martha Bibescu ,își petrecea verile" la Corcova, unde și le petrecea și soțul ei ,doar atunci când nu era lansat în cine știe ce aventură în Africa, Iran sau America", adică grosul vieții, e complet neadevărat. Cuplul princiar a trecut de câteva ori în viață pe la Corcova, cea mai mare parte a vieții petrecându-și-o, atunci când se aflau în Țară, la Posada, București ori Mogoșoaia. în privința relațiilor epistolare dintre Marcel Proust și
Marcel Proust în România? - Connaisseur! by C.D. Zeletin () [Corola-journal/Journalistic/11233_a_12558]
-
Bibescu ,își petrecea verile" la Corcova, unde și le petrecea și soțul ei ,doar atunci când nu era lansat în cine știe ce aventură în Africa, Iran sau America", adică grosul vieții, e complet neadevărat. Cuplul princiar a trecut de câteva ori în viață pe la Corcova, cea mai mare parte a vieții petrecându-și-o, atunci când se aflau în Țară, la Posada, București ori Mogoșoaia. în privința relațiilor epistolare dintre Marcel Proust și Martha Bibescu, ,vasta corespondență" de care încearcă să ne persuadeze autorul, se
Marcel Proust în România? - Connaisseur! by C.D. Zeletin () [Corola-journal/Journalistic/11233_a_12558]
-
le petrecea și soțul ei ,doar atunci când nu era lansat în cine știe ce aventură în Africa, Iran sau America", adică grosul vieții, e complet neadevărat. Cuplul princiar a trecut de câteva ori în viață pe la Corcova, cea mai mare parte a vieții petrecându-și-o, atunci când se aflau în Țară, la Posada, București ori Mogoșoaia. în privința relațiilor epistolare dintre Marcel Proust și Martha Bibescu, ,vasta corespondență" de care încearcă să ne persuadeze autorul, se reduce la câteva scrisori ce se pot număra
Marcel Proust în România? - Connaisseur! by C.D. Zeletin () [Corola-journal/Journalistic/11233_a_12558]
-
mulțumit pe cititorii săi mai cu pretenții, l-a lipsit însă pe Coelho de experiența unică de a vedea în ce măsură Războinicul luminii, care se crede Becali, are vreo legătură cu propriul său personaj. Și mai ales în ce măsură romanele sale influențează viața, la nivel de VIP-uri, în România.
Războinicul Becali nu l-a dovedit pe Coelho by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11244_a_12569]
-
de Moldavia, din 5 februarie 1853, în care scria: ,Romanul încă nu este cunoscut în literatura noastră, decât prin traduceri. Mai multe romansuri, bune și rele, avurăm traduse până acum, dar aceste nu ne dau idee decât de deprinderile, năravurile, viața și istoria altor popoare. Ne trebuie un roman național; o scriere originală care să ne puie sub ochi societatea noastră așa cum este, și care desfătându-se totdeodată să ne formeze inimile și să ne abată prin exemple de la viciurile cu
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
umanitare, la decădere morală și materială, la abolirea ideilor și sentimentelor ce-l însuflețiseră mai înainte, de descrierea drumului lui fiind corelate diferite aspecte ale societății românești din acel timp. Manoil, tânăr boier cu înclinații literare, rămas orfan, își petrece viața la țară, în familia boierului N. Colescu. Spre deosebire de alți mulți tineri de categoria sa, are un comportament demn, neconsimțind la multe din practicile protipendadei. își propune să o ajute pe Tudora, o tânără țărancă silită de un alt boier să
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
comis o crimă, e salvat de Zoe, o jună care-l iubea de pe timpul când era onest și demn, și cu care se logodise înainte de a pleca la Paris. Rămânându-i statornică în dragoste, Zoe izbutește să-l readucă la viața de odinioară, prin căsătorie. Ca personaj, Manoil deschidea, în proza românească din secolul al XIX-lea, tipologia eroului romantic. Prin structura sa compozițională, de roman epistolar, Manoil adapta la noi modalitatea romanului practicat în epoca preromantismului și în prima perioadă
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
oarecare. Pentru a se descifra cât e permeabil scriitorul la compătimirea umană, trebuie plecat de la ideea că el o mută în tiparele canonului său epic. Daniel Kehlmann situează paginile despre visul lui Mont-Kaw lângă textele lui Jean-Paul dedicate stingerii din viață a lui Iisus sau efuziunile lirice în proza lui Goethe. Un ins tăcut, umil, cu pungi sub ochi, efect al lacrimilor și cu rinichii infectați are un puseu de melancolie și agonizează. E o căutare a luminii în tunel, o
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
bolii și ai disoluției. Revine aceeași momeală: iluzia că se pot arunca în brațele voioșiei, ale muzicii în acordurile lui Wagner, ale boemei. O soră, Carla, animată de cutezanța descrisă în cărțile celor doi frați, a vrut să facă în viață la fel. Venind în vecinătatea flacării a ars. Enigma sinuciderii ei îl urmărește pe T.M. El demontează mai târziu impasul Carlei, care se considera o comediantă, nu avea însă în fond vocația teatrului. Totodată nu mai poate aluneca în prozaic
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
de la ce e normal și perfect îndreptățit. Impresionat de propria performanță prin pătrunderea psihologiilor, prin străbaterea coridoarelor lăuntrice, presupun că naratorul a constatat că posedă un ascendent. El e un aristocrat, nu prin naștere, ci mulțumită darului de a sufla viața peste făpturi, e stăpân pe o cheie care îi asigură supremația. Nu e departe însă prezumția că el a crezut că în jur se întinde un gol, nu mai dăinuie fire de contact. Survin forme de autoidolatrizare, efecte ale triumfului
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
suficiente femei de serviciu, n-au covoare, n-au laptopuri, n-au habar că persoanele pensionate conform Legii 19 nu beneficiază de recorelări, dar inflația... Ce știm noi? Stăm în fața televizorului și-i nedreptățim cu gânduri și vorbe nepotrivite cu viața lor grea. Cum de nu ne-am dat seama ani și ani de zile că trăim cu inconștientă frenezie a răului în noi? Cum de n-am putut să ne conștientizăm neputințele intelectuale atunci când, fie și din întâmplare, intrăm pe
Despre unii care își văd ceafa by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11245_a_12570]
-
mai întâi, un fel de jurnal, deci o defulare, o mărturisire, apoi o clasificare și ordonare, o umplere cu substanță a golului singurătății și, în sfârșit, foarte în surdină, abia, abia audibil, un lamento auster. Octavian Paler depune mărturie despre viața sa, la un ceas târziu, limpezind-o pe cât se poate, el fiind un iremediabil introvertit, închis, cu strășnicie, în el însuși. De ce oglinda în care se privește este spartă? Pentru că autorul, după cum scriam la început, se simte mutilat, se compară
Omul cu urechea tăiată by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11235_a_12560]
-
situează satul Lisa în veacul al XVII-lea, când a fost atestat de un document semnat de principesa Anna Bornemisza - numele doamnei fiind demn de un vers dintr-un hai-ku. De fapt, este vorba de satul Vitoriei Lipan, a cărui viață tăcută e ritmată, silită, nu de legile oieritului, ci dăruită celor ale lucrării pământului. Strămutarea puerului din cătun de către unchiul său Gheorghe, zis ,Domnu' George" la un liceu extrem de bun, foarte ,select" din ,Micul Paris" a fost traumatismul puternic al
Omul cu urechea tăiată by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11235_a_12560]
-
la ,Spiru Haret", ca o jivină ,exotică", sau ca ,bunul sălbatec". Timiditatea și orgoliul au provocat atitudinea ,agresiv-defensivă". Palma primită pentru că-și burdușise buzunarele cu pâine, zgomotul blacheurilor primilor lui bocanci, care răsuna pe coridoare, i-au inspirat pentru toată viața oroarea de ridicol. Dintr-un punct important de vedere, Octavian Paler poate fi liniștit: a scăpat de patosul ,puțin prea dramatic" ce-l urmărea și despre care-i vorbea lui Mircea Iorgulescu (interviul din ,Lettre Internationale", vara 2005). Acum, cutremurele
Omul cu urechea tăiată by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11235_a_12560]
-
Papini e ceea ce se numește un spirit paradoxal, un neliniștit prins între contradicții, un căutător perpetuu al sensului. A fost antinaționalist pentru ca apoi să devină un naționalist înfocat, a trecut de la agnosticism la catolicismul cel mai fervent, a scris o viață a lui Iisus (Storia di Cristo, 1921), dar și un manual de ,diabologie" (Il diabolo. Appunti per una futura diabologia, 1953). A pus umărul la propășirea mișcării de avangardă (suținătorii ei s-au adunat în jurul revistei ,La Voce", fondată și
Papini and Papini by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11242_a_12567]
-
Nu accept realitatea. Nici un cuvînt nu poate exprima dezgustul meu față de lumea fizică, rațională, umană care m-a învins și nu mi-a dat spațiu și aer pentru neobositele mele aripi". Comparați cu eliadescul ,există un singur debut fertil în viață: experiența huliganică". Volumul de povestiri reeditat acum în ,Galeria de proză" a Editurii Corint, Chipuri de oameni, a apărut la aceeași editură, în 1995, tot în traducerea lui Mihai Banciu. Volumașul - deloc peiorativă formula, întrucît e vorba de o sută
Papini and Papini by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11242_a_12567]
-
anii 1115-1117, care nu a putut fi cunoscută până acum decât prin documente posterioare cu 15 ani evenimentelor relatate: povestirea scrisă de însuși Abélard către 1132 (Historia calamitatum) și corespondență purtată cu Héloďse după despărțirea și angajarea lor separată în viață monastica. Cu toate ca împărtășesc aceeași cultură, vocile celor doi protagoniști posedă nuanțe distincte. Femeia este mai aventuroasa și mai creativă; metaforele sale erotice asociază imagini biblice, adesea inspirate din Cântarea cântărilor (precum în primă scrisoare: ,Amori suo precordiali omnibus aromatibus dulcius
Moderna Héloise by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11243_a_12568]
-
a căsătoriei care a marcat până astăzi cultură Europei. În volumul sau Héloďse. L'amour et le savoir, Guy Lobrichon, istoric medievist la Universitatea din Avignon, își propune să ,dea cuvântul Héloďsei, pentru a o face să mărturisească cum arata viața unei femei în secolul al XII-lea". Demersul lui Guy Lobrichon a fost elaborat în trei timpi: decelarea, dintre atâtea zeci de imagini încetățenite în secolele XVII-XVIII, a ,prototipului" feminin; inventarierea reperelor spațiale reale ale existenței Héloďsei; reconstruirea acestui personaj
Moderna Héloise by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11243_a_12568]
-
se ies din contingent prin marea lor densitate ideatică. Autorul este, pe urmele lui René Guénon și Vasile Lovinescu, un adept declarat al filozofiei ezoterice, iar personajele sale sînt, la rîndul lor, oameni cu viziuni diferite, dar foarte ferme, asupra vieții și a realității înconjurătoare. În privința dezbaterilor intelectuale personajele lui Dan Stanca seamănă, pînă la un punct, cu cele ale lui Nicolae Breban. Ele au aceeași pasiune în a-și susține ideile, chiar dacă modul lor de gîndire este complet diferit de
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
Și portretul fizic al acestui personaj seamănă izbitor cu cel al lui Alexandru Paleologu, iar gîndurile și replicile sale sînt parcă desprinse din interviurile acordate cu atîta generozitate în ultimii ani de acest intelectual mereu surprinzător: ,Teofil Pascal avusese o viață lungă și interesantă pe durata căreia nu se plictisise niciodată. Nu se sfia să afirme lucrul acesta ori de cîte ori avea prilejul, mai ales că prilejurile erau și dese, ziariștii, care mai de care, grăbindu-se să-i ia
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
experimentată la diverse conferințe pe care le ținusem nu numai în Brazilia, ci și în Statele Unite, am administrat inițial, ca să spun așa, o injecție sedativă publicului, povestind mai întâi, pe un ton de conversație informală la botul calului, fapte din viața mea, mai ales ,epopeea" farmaciei mele din Cruz Alta, eșecurile mele comerciale și mai târziu literare... Se auzeau râsete, la început timide, deoarece poporul portughez este în general ceremonios și o bună parte din persoanele care ocupau Teatrul D. Maria
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
sau individual, religie, istorie. Sentimentul acut al înstrăinării și dorul manifestat între străini apare la Goga ca un accent semănătorist, exagerat exploatat de istoria literară. În fapt, depărtarea de locurile și de oamenii dragi, dorul purtat în lume a plinului vieții satului apare la Goga drept o stare și un sentiment tipic romantic, cu un ușor accent militant. Pe calea evocării satului și a oamenilor lui, începând de la universul familiei, eul poetic recuperează, printr-o memorie afectivă, bogăția spirituală și umană
Octavian Goga la Budapesta by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/11255_a_12580]