92 matches
-
la sută, în timp ce restul de 9,4 la sută nu vor să răspundă sau nu știu ce să creadă. Și aceste date sugerează că avem de-a face mai degrabă cu un jubileu al nostalgiei colective față de trecutul comunist. 4.5. Nostalgie vicariantă: tânjing după trecutul pre-biografic Deloc surprinzător, intensitatea nostalgiei variază în funcție de vârstă. Cu cât cineva și-a petrecut o mai mare parte a vieții în regimul comunist, cu atât este mai probabil ca acea persoană să valorizeze pozitiv fostul regim. Un
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din 86 de unități școlare. Studiul a conținut și un important modul axat pe reprezentările sociale pe care adolescenții le au despre regimul comunist. Întrebarea "Față de perioada comunistă, perioada actuală este...?" relevă că o treime din adolescenți manifestă o formă vicariantă de nostalgie comunistă. Iată distribuția răspunsurilor: Tabel 42. "Față de perioada comunistă, perioada actuală este... ?" Frecvența (N) Procentul (%) Mult mai bună 850 14,5 Mai bună 2.649 45,2 Mai rea 1.494 25,5 Mult mai rea 605 10
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
procent însemnat din adolescenții români (aproximativ o treime) este mai degrabă o "nostalgie reziduală", moștenită de la generația parentală. Totodată, pozitivarea trecutului comunist în raport cu prezentul postcomunist de către adolescenții care nu au experiențiat direct realitatea comunistă poate fi descrisă de termenul "nostalgie vicariantă", care exprimă tânjirea după un trecut pre-biografic, timpul anterior nașterii lor trăit de generația părinților. Toate datele indică, așadar, o polarizare a atitudinilor populației față de trecutul comunist în jurul a doi centri: pe de o parte, populația cu educație și venituri
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să atingă însăși esența realității naturale, sau așa susține" (V.N.). Și romantismul la rîndul său este un exemplu de stabilitate în schimbare. Romantismul se manifestă în contemporaneitatea secolului nostru în hainele kitsch- ului. "Clement Greenberg spune: "[k]itsch înseamnă experiență vicariantă și senzații contrafăcute [...]. Kitsch-ul nu cere nimic de la clienții săi în afară de bani - nici măcar timpul lor". În introducerea la o lungă antologie, Gillo Dorfles vorbește la un moment dat despre "indivizii care cred că arta ar trebui să producă numai
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pulmonar, alteori în ruptura anastomozelor dintre arterele bronșice și arterele pulmonare care iau un aspect anevrismal. Nu există întotdeauna o concordanță între momentul hemoptiziei și exacerbarea fenomenelor inflamatorii. Hemoptizia poate apare de sine stătătoare în perioada premenstruală, având un caracter vicariant. Alteori apare în condiții de muncă grele, după eforturi fizice mari și îndeosebi la variații mari de temperatură. Hemoptizia poate apare și fără nici o cauză aparentă. Hemoptizia poate constitui singura manifestare a bolii la bolnavi fără bronhoree purulentă: așa-numitele
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
Unii cercetători au propus ipoteza conform căreia emoțiile negative nu sunt singurele în a influența comportamentul agresiv. Emoțiile pozitive precum empatia sau simpatia față de o persoană ar putea diminua sau chiar împiedica agresivitatea. Vederea victimei suferinde poate induce o reacție "vicariantă" (retrăirea experienței unui eveniment), o stare emoțională negativă, reducând astfel probabilitatea atacului imediat (Feshbach, 1970). Dar empatia față de victimă se poate uneori transforma în furie empatică față de o a treia persoană atunci când se constată că ea a cauzat suferința. Unele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
procesele folosite în învățarea comportamentelor sociale. Bandura (1973) consideră că frustrarea declanșează agresivitatea numai atunci când individul a învățat să reacționeze astfel: ca oricare alt comportament social, comportamentul agresiv se învață și se păstrează datorită experiențelor contextuale directe sau indirecte (procese vicariante), prin întăriri pozitive sau negative. Conform modelului, simpla asociere permite achiziționarea acestor comportamente atunci când folosirea unui comportament nou îi permite individului să-și atingă obiectivele pe care și le-a fixat. Alte comportamente se învață prin observarea persoanelor care reprezintă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
tentative de genul încercare-eșec (prin tatonare), sau sub efectul instrucțiunilor emise de agenții de socializare. Pentru Bandura, întărirea este foarte importantă în procesul de învățare a agresivității prin experiențe directe. Procesul cel mai important pentru învățarea agresivității rămâne totuși procesul vicariant (indirect, prin observație). Învățarea prin observație este rezultatul a trei tipuri de influențe datorate unor agenți de socializare luați drept model: familial, sub-cultural și simbolic. Copiii maltratați fizic care își agresează semenii la fel ca adulții care-și bat copiii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ca adulții care-și bat copiii pot să fi învățat acest tip de comportament observându-și părinții. Învățarea sub-culturală a agresivității poate fi ilustrată prin comportamentele adolescenților care reacționează prin agresiune după ce au observat acte similare la semenii lor. Învățarea vicariantă sau simbolică de la televizor, din romane sau din benzi desenate pare să reprezinte una dintre cauzele majore ale agresivității. Ceea ce este mai grav e faptul că agresivitatea învățată astfel "funcționează". Modelele agresive, fie că este vorba de părinți, de semeni
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Au fost propuse mai multe strategii de eliberare a energiei agresive. Una dintre ele constă în practicarea activităților fizice intense, iar alta se limitează doar la urmărirea indivizilor care participă la jocuri agresive. Toate aceste strategii permit, printr-un proces vicariant, eliberarea energiilor agresive și evitarea angajării directe în acte de agresiune. Existența legăturii dintre agresivitate și activarea fiziologică, pe de o parte, și rolul catharsisului în reducerea acestei stări de activare, pe de altă parte, a fost sugerată anterior (Kahn
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
că copilul învață doar prin experiență directă și în funcție de recompensele și pedepsele pe care le primește ca urmare a ceea ce face. O serie de experimente realizate de Bandura și colegii săi arată că copiii însușesc anumite competențe într-o manieră vicariantă, observând consecințele unor acțiuni pe care indivizii le întreprind. Observarea modelului agresiv crește agresivitatea pe care copilul o manifestă față de o păpușă, mai ales dacă copilul constată că agresorul a scăpat fără a fi pedepsit. Mai multe cercetări demonstrează că
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
coercitivă 183, 235 Prejudecată 59 Privare 53, 54 Proces biologic 99-107 cognitiv 32 de dezangajare 182, 186 de învățare 30, 191 de prelucrare a informațiilor / a datelor 32, 62, 84, 114, 118, 135, 145, 192 sociocognitiv 19, 203 socio-afectiv 19 vicariant 116, 127, 222, 225 Provocare 32, 41, 67, 94, 105 context 22 Pedepsire 73, 74, 95, 199, 224,-227 R Reacție emoțională 29 motrică 120, 140, 178 fiziologică 110, 140 primară 122 secundară 122 vicariantă 116 Recompensă 48, 82 socială
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sociocognitiv 19, 203 socio-afectiv 19 vicariant 116, 127, 222, 225 Provocare 32, 41, 67, 94, 105 context 22 Pedepsire 73, 74, 95, 199, 224,-227 R Reacție emoțională 29 motrică 120, 140, 178 fiziologică 110, 140 primară 122 secundară 122 vicariantă 116 Recompensă 48, 82 socială 18, 27 Regres rasist 60 Relație lineară 11 interpersonală 106, 214 Reprezentare 22-27, 82, 135 mintală 37 Rețea asociativă 140 Revolta 46, 53 Război 15, 181-186 S Sancțiune socială 27 Sarcină / test de inteligență 118
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
discursivă a anticomunismului ca retorică oficială de stat / 389 4.2. Memoria colectivă în contextul justiției tranziționale / 389 4.3. Raportul Tismăneanu: comisionarea politică a adevărului istoric / 390 4.4. Rezistența nostalgică: memoria roșie a comunismului / 396 4.5. Nostalgie vicariantă: tânjind după trecutul pre-biografic / 405 4.6. Tipologia reglării de conturi între prezent și trecut / 416 Concluzii generale / 427 Bibliografie / 441 Abstract / 463 Résumé / 465 Lista tabelelor Tabel 1. Analiza lexicală a Bucoavnei de la Bălgrad (1699) / 51 Tabel 2. Tipologia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la sută, în timp ce restul de 9,4 la sută nu vor să răspundă sau nu știu ce să creadă. Și aceste date sugerează că avem de-a face mai degrabă cu un jubileu al nostalgiei colective față de trecutul comunist. 4.5. Nostalgie vicariantă: tânjing după trecutul pre-biografic Deloc surprinzător, intensitatea nostalgiei variază în funcție de vârstă. Cu cât cineva și-a petrecut o mai mare parte a vieții în regimul comunist, cu atât este mai probabil ca acea persoană să valorizeze pozitiv fostul regim. Un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din 86 de unități școlare. Studiul a conținut și un important modul axat pe reprezentările sociale pe care adolescenții le au despre regimul comunist. Întrebarea "Față de perioada comunistă, perioada actuală este...?" relevă că o treime din adolescenți manifestă o formă vicariantă de nostalgie comunistă. Iată distribuția răspunsurilor: Tabel 42. "Față de perioada comunistă, perioada actuală este... ?" Frecvența (N) Procentul (%) Mult mai bună 850 14,5 Mai bună 2.649 45,2 Mai rea 1.494 25,5 Mult mai rea 605 10
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
procent însemnat din adolescenții români (aproximativ o treime) este mai degrabă o "nostalgie reziduală", moștenită de la generația parentală. Totodată, pozitivarea trecutului comunist în raport cu prezentul postcomunist de către adolescenții care nu au experiențiat direct realitatea comunistă poate fi descrisă de termenul "nostalgie vicariantă", care exprimă tânjirea după un trecut pre-biografic, timpul anterior nașterii lor trăit de generația părinților. Toate datele indică, așadar, o polarizare a atitudinilor populației față de trecutul comunist în jurul a doi centri: pe de o parte, populația cu educație și venituri
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]