KorAP: Find »[drukola/base=vicinal & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 ...30 >

731 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377

vopsea în ulei culoarea albastră sau crem. 1.1.5. Breviar de calcul rețea de canalizare Această rețea a fost proiectată astfel: Colector principal CP1 - 1 ¸ 26 (cuprinzând Str. 3, Str. D.C. 141, Str. Alexandrești, Str. Pungă și Str. Drum Vicinal). Din nodul 26 apele uzate sunt trimise în stația de epurare a localității. În același timp localitatea dispune de un colector de canalizare, deja existent (din zona blocurilor), care în cazul de față a fost considerat ca un aport de

Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin (2013) [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198

zis, nu pot spune că nu mi-a fost uneori dor de casă. De bună seamă, stau pe propriile mele picioare și am tot ce-mi trebuie. Dar asta nu ajută. Ce știe un bancher despre geografie, răspântii și drumuri vicinale? Nimic, m-am gândit eu. El nu-i capabil să găsească Bostället. Dar nu era vina lui. Nimeni nu mai putea găsi Bostället. Până la urmă am înțeles că ajunseserăm. Dar Bostället nu mai exista. Nici măcar un arheolog n-ar fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
Corola-llms4eu/Law/257849

DN 7A. În Petroșani, drumurile însumează 120 km, din aceștia doar 4 km fiind drumuri cu 4 benzi (străzi de categoria a II- a). Pe raza orașului Uricani, există 18 străzi, dintre care doar 5 sunt străzi de legătură. Drumurile vicinale din localitate nu sunt asfaltate. Traficul în Petrila se efectuează pe o singură stradă de categoria a II-a, ce străbate localitatea de la vest la est și a cărei carosabil este deteriorit atât de traficul greu, cât și de

STRATEGIE din 13 iulie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257849]
ani, inadecvate cerințelor actuale de mediu. Interurban, acestea circulă cu o frecvență de 3-5 ore, având doar 4 curse pe zi. În Vulcan, transportul local se realizează prin intermediul unor firme private de taxi și microbuz, iar traseul către localitățile vicinale poate fi parcurs utilizând anumite linii de microbuz. De asemenea, se poate remarca lipsa echipamentelor și a facilităților pentru persoanele cu dizabilități. Cu scopul dezvoltării transportului public, a fost demarat proiectul “Green Line Valea Jiului” cu 2 componente, care prevăd

STRATEGIE din 13 iulie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257849]
parcări, astfel informând conducătorii auto de disponibilitatea locurilor de parcare, astfel decongestionând traficul prin dirijarea mai rapidă către locurile de parcare. Acțiuni propuse IV.3.2 Reabilitarea infrastructurii rutiere și a circulației pietonale (străzi, alei, drumuri locale, poduri, podețe, pasaje subterane, drumuri vicinale, zone pietonale, trotuare, punți pietonale, locuri de parcare, etc); inclusiv îmbunătățirea condițiilor de accesibilitate pentru persoanele cu mobilitate redusă / dizabilități (rampe, platforme mobile etc); IV.3.3 Administrarea corespunzătoare și inteligentă a traficului în mod unitar la nivel de Valea Jiului prin

STRATEGIE din 13 iulie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257849]
pentru parcare publică, modernizată în concept smart public parking și administrarea corespunzătoare a traficului prin rețele de senzori de dirijare și monitorizare inteligentă IV.3.2 Reabilitarea infrastructurii rutiere și a circulației pietonale (străzi, alei, drumuri locale, poduri, podețe, pasaje subterane, drumuri vicinale, zone pietonale, trotuare, punți pietonale, locuri de parcare, etc); inclusiv îmbunătățirea condițiilor de accesibilitate pentru persoanele cu mobilitate redusă / dizabilități (rampe, platforme IV.3.2 Reabilitarea infrastructurii rutiere și a circulației pietonale (străzi, alei, drumuri locale, poduri, podețe, pasaje subterane, drumuri vicinale

STRATEGIE din 13 iulie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257849]
vicinale, zone pietonale, trotuare, punți pietonale, locuri de parcare, etc); inclusiv îmbunătățirea condițiilor de accesibilitate pentru persoanele cu mobilitate redusă / dizabilități (rampe, platforme IV.3.2 Reabilitarea infrastructurii rutiere și a circulației pietonale (străzi, alei, drumuri locale, poduri, podețe, pasaje subterane, drumuri vicinale, zone pietonale, trotuare, punți pietonale, locuri de parcare, etc); inclusiv îmbunătățirea condițiilor de accesibilitate pentru persoanele cu mobilitate redusă / dizabilități (rampe, platforme IV.3.2 Reabilitarea infrastructurii rutiere și a circulației pietonale (străzi, alei, drumuri locale, poduri, podețe, pasaje subterane, drumuri vicinale

STRATEGIE din 13 iulie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257849]
vicinale, zone pietonale, trotuare, punți pietonale, locuri de parcare, etc); inclusiv îmbunătățirea condițiilor de accesibilitate pentru persoanele cu mobilitate redusă / dizabilități (rampe, platforme IV.3.2 Reabilitarea infrastructurii rutiere și a circulației pietonale (străzi, alei, drumuri locale, poduri, podețe, pasaje subterane, drumuri vicinale, zone pietonale, trotuare, punți pietonale, locuri de parcare, etc); inclusiv îmbunătățirea condițiilor de accesibilitate pentru persoanele cu mobilitate redusă / dizabilități (rampe, platforme mobile etc) 161 Pilon Obiectiv specific Scenariul "Do nothing" Scenariul "Do something" Scenariul "Do Strategy" mobile etc); mobile

STRATEGIE din 13 iulie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257849]
Corola-llms4eu/Law/257897

3.3 „Rețeaua de drumuri comunale din județul Argeș“, după poziția 88 se introduce o nouă poziție, poziția 88^1, cu următorul cuprins: Nr. crt. Denumirea drumului Traseul drumului Poziția kilometrică Lungimea reală Origine Destinație 88^1 DC 74A Cârstieni (DJ 704B)-Dr. vicinal Valea Mănăstirii 0 000 1 399 1,399 km ... 8. La anexa nr. 3.3 „Rețeaua de drumuri comunale din județul Argeș“, lungimea totală a rețelei de drumuri comunale din județul Argeș se modifică și va avea următorul cuprins: Lungimea totală a

HOTĂRÂRE nr. 942 din 20 iulie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257897]
Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195

1890): 113 cai, 1252 vite cornute, 318 porci, 88 capre și 1885 oi. Stupi de albine sunt 123. Bugetul comunei pe exercițiul 1891-1892 avea la venituri 8292 lei, 33 bani, iar la cheltuieli 4571 lei. Comuna este străbătută de calea Vicinală Obârșia - Mărăști - Lunca. Distanțele: la Bacău, capitala districtului, 36 km; la comuna 26 Secuieni, reședința plasei, 15 km; la comuna Mărăști, 6 km; la Oțelești, 5 km și la comuna Lecca, 10 km. III. Filipeni, sătișor, jud. Bacău, plasa Siretului

Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
Corola-llms4eu/Law/296993

50,00 50,00 50,00 13. Paralelism cu drumuri naționale (europene, principale, secundare) 22,00 22,00 22,00 22,00 LZS 22,00 22,00 14. Paralelism cu drumuri de interes județean 20,00 20,00 20,00 20,00 LZS 20,00 20,00 15. Paralelism cu drumuri de interes local (comunale, vicinale, străzi) 18,00 18,00 18,00 18,00 LZS 18,00 18,00 16. Paralelism cu drumuri de utilitate privată, de exploatare 6,00 6,00 6,00 6,00 N 6,00 6,00 17. Paralelism cu căi ferate cu ecartament normal 50,00 50,00 50,00 50,00 3,00 50,00 50,00 18

NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 (2025) [Corola-llms4eu/Law/296993]
Corola-llms4eu/Law/296681

reprezentând drumuri județene și zone de protecție a drumurilor județene (în comuna Ilva Mică, pe DJ172C). Unitățile administrativ-teritoriale de ordin inferior (comunele și Orașul Năsăud) dețin și administrează 4,51 ha (2,97% din suprafața sitului), ocupate cu drumuri locale comunale și vicinale (2,1 ha, 1,38%), pășuni (1,29 ha, 0,85%), terenuri neproductive (0,7 ha, 0,46%), parcuri publice (0,28 ha, 0,18%) și curți și grădini ale instituțiilor locale (0,15 ha, 0,1%). Comuna Feldru are în proprietate și administrează 1,72 ha, reprezentând 1,13% din suprafața

PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 (2025) [Corola-llms4eu/Law/296681]
0,7 ha, 0,46%), parcuri publice (0,28 ha, 0,18%) și curți și grădini ale instituțiilor locale (0,15 ha, 0,1%). Comuna Feldru are în proprietate și administrează 1,72 ha, reprezentând 1,13% din suprafața sitului, împărțite astfel: 1,33 ha (0,87%) drumuri locale și vicinale, 0,38 ha (0,25%) teren neproductiv (viran) și 0,02 ha (0,01%) curți și grădini. Comuna Rebrișoara deține și administrează o suprafață publică de 1,32 ha, ce reprezintă 0,87% din suprafața sitului. Cea mai mare parte, 1 ha (0,66%) este încadrată în

PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 (2025) [Corola-llms4eu/Law/296681]
1,32 ha, ce reprezintă 0,87% din suprafața sitului. Cea mai mare parte, 1 ha (0,66%) este încadrată în diferite tipuri de pășuni (0,83 ha pășune împădurită, 0,14 ha pășune cu arbuști, 0,03 ha pășune curată), 0,26 ha (0,17%) sunt drumuri vicinale și comunale, iar 0,06 ha (0,04%), terenuri neproductive (virane). Orașul Năsăud are în proprietate și administrează o suprafață de 0,92 ha (0,61% din suprafața sitului), ca domeniu public. Din aceasta, 0,41 ha (0,27% din suprafața sitului) sunt drumuri vicinale, 0,29

PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 (2025) [Corola-llms4eu/Law/296681]
drumuri vicinale și comunale, iar 0,06 ha (0,04%), terenuri neproductive (virane). Orașul Năsăud are în proprietate și administrează o suprafață de 0,92 ha (0,61% din suprafața sitului), ca domeniu public. Din aceasta, 0,41 ha (0,27% din suprafața sitului) sunt drumuri vicinale, 0,29 ha (0,19%), pășuni împădurite, 0,16 ha (0,1%), terenuri neproductive (virane), iar 0,07 ha (0,05%), curți și grădini. Comuna Ilva Mică are în proprietate și administrează o suprafață totală de 0,55 ha, reprezentând 0,36% din suprafața sitului. Din aceasta, 0,28

PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 (2025) [Corola-llms4eu/Law/296681]
și grădini. Comuna Ilva Mică are în proprietate și administrează o suprafață totală de 0,55 ha, reprezentând 0,36% din suprafața sitului. Din aceasta, 0,28 ha sunt amenajate ca parc public (0,18% din suprafața sitului), câte 0,11 ha (0,07%) sunt drumuri vicinale și terenuri neproductive (virane), iar 0,06 ha (0,04%) sunt curți și grădini ale instituțiilor locale. Bisericile administrează o suprafață de 0,05 ha (0,04% din suprafața sitului). Dintre acestea, cea mai mare parte (0,05 ha) este reprezentată de un cimitir din

PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 (2025) [Corola-llms4eu/Law/296681]
Total Județul Bistrița-Năsăud 0,11 0,07 Drumurijudețene și zone de protecție ale drumurilorjudețene Comunele și orașele 4,5 2,97 Total 1,29 0,85 Pășuni 0,15 0,1 Curți și grădini 0,28 0,18 Parcuri publice 0,67 0,46 Teren neproductiv 2,11 1,38 Drumuri locale (comunale și vicinale) Orașul Năsăud 0,93 0,61 Total 0,29 0,19 Pășuni 0,07 0,05 Curți și grădini 0,16 0,1 Teren neproductiv 0,41 0,27 Drumuri locale (vicinale) Comuna Feldru 1,69 1,13 Total 0,02 0,01 Curți și grădini 0,34 0,25 Teren neproductiv 1,33 0,87 Drumuri locale

PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 (2025) [Corola-llms4eu/Law/296681]
0,1 Curți și grădini 0,28 0,18 Parcuri publice 0,67 0,46 Teren neproductiv 2,11 1,38 Drumuri locale (comunale și vicinale) Orașul Năsăud 0,93 0,61 Total 0,29 0,19 Pășuni 0,07 0,05 Curți și grădini 0,16 0,1 Teren neproductiv 0,41 0,27 Drumuri locale (vicinale) Comuna Feldru 1,69 1,13 Total 0,02 0,01 Curți și grădini 0,34 0,25 Teren neproductiv 1,33 0,87 Drumuri locale (vicinale) Comuna Ilva Mică 0,56 0,36 Total 0,06 0,04 Curți și grădini 0,28 0,18 Parcuri publice 0,11 0,07 Teren neproductiv 0,11 0,07

PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 (2025) [Corola-llms4eu/Law/296681]
Orașul Năsăud 0,93 0,61 Total 0,29 0,19 Pășuni 0,07 0,05 Curți și grădini 0,16 0,1 Teren neproductiv 0,41 0,27 Drumuri locale (vicinale) Comuna Feldru 1,69 1,13 Total 0,02 0,01 Curți și grădini 0,34 0,25 Teren neproductiv 1,33 0,87 Drumuri locale (vicinale) Comuna Ilva Mică 0,56 0,36 Total 0,06 0,04 Curți și grădini 0,28 0,18 Parcuri publice 0,11 0,07 Teren neproductiv 0,11 0,07 Drumuri locale (vicinale) Comuna Rebrișoara 1,32 0,87 Total 1 0,66 Pășuni 0,06 0,04 Teren neproductiv 0,26 0,17 Drumuri locale

PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 (2025) [Corola-llms4eu/Law/296681]
1,69 1,13 Total 0,02 0,01 Curți și grădini 0,34 0,25 Teren neproductiv 1,33 0,87 Drumuri locale (vicinale) Comuna Ilva Mică 0,56 0,36 Total 0,06 0,04 Curți și grădini 0,28 0,18 Parcuri publice 0,11 0,07 Teren neproductiv 0,11 0,07 Drumuri locale (vicinale) Comuna Rebrișoara 1,32 0,87 Total 1 0,66 Pășuni 0,06 0,04 Teren neproductiv 0,26 0,17 Drumuri locale (comunale și vicinale) Bisericile 0,05 0,04 Total 0,05 0,04 Cimitir 0,00 0,00 Curți și grădini Parohia Ortodoxă Română Năsăud 0,05 0,04 Total 0,05 0,04

PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 (2025) [Corola-llms4eu/Law/296681]
Mică 0,56 0,36 Total 0,06 0,04 Curți și grădini 0,28 0,18 Parcuri publice 0,11 0,07 Teren neproductiv 0,11 0,07 Drumuri locale (vicinale) Comuna Rebrișoara 1,32 0,87 Total 1 0,66 Pășuni 0,06 0,04 Teren neproductiv 0,26 0,17 Drumuri locale (comunale și vicinale) Bisericile 0,05 0,04 Total 0,05 0,04 Cimitir 0,00 0,00 Curți și grădini Parohia Ortodoxă Română Năsăud 0,05 0,04 Total 0,05 0,04 Cimitir Parohia Ortodoxă Română Ilva Mică 0,0002 0,0001 Total 0,0002 0,0001 Curți și grădini Asociațiile și composesoratele 0,05 0,03

PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 (2025) [Corola-llms4eu/Law/296681]
Năsăud Drum comunal 2F 1 30. BN peste r. Ilva (Ilva Mică) Pod rutier** 1 31. BN Pe stradă în Ilva Mică Pod rutier 1 32. BN Pe DN 17D peste r. Ilva Pod rutier 1 33. BN Deservește drumul vicinal către Feldru, peste r. Someșul Mare) Pod rutier 1 34. BN Pe DN 17D în Feldru, peste r. Someșul Mare) Pod rutier 1 35. BN Pe stradă în Feldru, peste r. Someșul Mare) Pod rutier 1 36. BN Pe DJ

PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 (2025) [Corola-llms4eu/Law/296681]
Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036

Toate Articolele Autorului OBȘTEA SĂTEASCĂ. SEMNIFICAȚII ALE SATULUI Nu există în vocabularul arhaic niciun cuvânt pentru formațiuni mai mari de conviețuire socială. El nu cunoaște din vremuri străbune decât satul și cetatea, spunea Nicolae Iorga. Procesul de transformare a obștilor vicinale în unitatea administrativă a satului a fost îndelungat și complex. Două sunt elementele fundamentale care caracterizează transformarea obștilor în sate: teritorialitatea și statornicia. Satul reprezintă principala formă de habitat în evul mediu (fossatum = loc întărit cu șanț). Până la începutul secolului

SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046

de cai și cirezi de vaci. Iar țărănimea s-a stratificat în țărani liberi (răzeși în Țara Moldovei și moșneni în Țara Românească) și țărani aserviți (vecini în Țara Moldovei, iobagi în Transilvania, sau rumâni în Țara Românească). Conducerea comunităților vicinale (sătești) era asigurată de cneaz - ales inițial, ulterior funcția devine ereditară - ajutat de un consiliu restrâns: „oamenii buni și bătrâni ai satului” și în anumite situații de adunarea întregii obști, „grămada satului”. Problema cnezilor a fost discutată în literatura istorico-juridică

DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
din participarea la Tainele Bisericii - nășia de cununie și cea de botez - și rudenia cvasipăgână a fraților - frăția de cruce, frăția de lapte etc.). Familia se prezenta ca o familie lăstar, în sistem patriliniar și patrilocal, cu aspecte de endogamie vicinală și exogamie patronimică. Aceste trăsături ale familiei o deosebesc de familia germanică, slavă, bulgară, pecineagă sau cumană, ceea ce anulează susținerile că poporul român s-ar fi format în sudul Dunării. Începând cu secolele IX-X, în teritoriul carpato-danubiano-pontic are loc începutul

DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]