892 matches
-
respectabilul om de litere greșește, că se împotmolește la suprafața lucrurilor. La o examinare mai atentă reiese că în pânza epică instinctul realist nu face ocoluri și propriile opacități și deraieri sunt persiflate chiar dacă nu țipător. Să ne gândim la vicisitudinile eroilor din romane și nuvele, cei mai mulți o proiecție a propriului itinerar. T.M. nu poate să nu fie caustic, el zâmbește mereu malițios și nu admite în ruptul capului să pretindă pentru el în narațiune un regim preferențial. Cu atât mai
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
a PCUS. Acesta a împrumutat din marxism doar câteva teorii, iar restul este opera ideologilor sovietici. Ceea ce se uită, de prea multe ori, este ca marxismul este o filosofie a speranței, care dă fragilei ființe umane o altă deschidere în fața vicisitudinilor prezentului. Dacă Marx este un gânditor hegelian de stânga, mă întreb de ce nu i se face o inculpare și lui Hegel. Noica spunea că, dacă nemții l-ar citi și l-ar înțelege cu adevărat pe Hegel, lucrurile ar fi
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
dictate de orgolii care împing masele la lapidări și linșaj împotriva celor ce cred în altceva, cu alte cuvinte, a celor ce se roagă altor zei, mîniindu-i pe cei autohtoni care dezlănțuie cataclisme, cutremure, molime. Străinul e vinovat de toate vicisitudinile care se abat asupra unui popor și Medeea e de două ori străină pentru că nu aparține nici Corintului, unde a venit, nici Colhidei, de unde a plecat, și pentru că e femeie într-o societate condusă de bărbați, deci minoritară. Revelatoare pentru
Cine e această Medee? by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14074_a_15399]
-
unul dintre cei mai buni specialiști în ediții critice din țară la ora actuală, sunt oameni de la care, personal, am învățat meserie și cărora le sunt, în plus, recunoscătoare pentru că, după atâtea frustrări materiale și profesionale, după tot felul de "vicisitudini", chiar controverse traversate în odiseea "agendelor", prietenia pe care mi-o arată nu s-a clătinat. Din tot ce-am spus până acum, câteva lucruri sper să fi reieșit într-un mod care, cine știe?, va stimula vreo reflecție, vreo
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
secret lipsa de educație a compatrioților lor cu care în curând nu vor mai avea nici o pistă de comunicare. Iar "poporul", autist și el, își face din muzica folclorică o pavăză care, speră ei, îl pune la adăpost față de toate vicisitudinile: șomaj, discursuri demagogice, alegeri, furturi la nivel înalt, spaime de viitor etc., dar și articole plicticoase, scrise de intelectualii autiști în altă limbă decât româna pe care o știu ei. Dragi confrați întru condei, folclorul produs de industria patriotismului îi
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
nimic din toate acestea. Folosind însă prilejul oferit de Teatrul Național, căruia îi mulțumim și pe această cale, vrem să remarcăm faptul că, dincolo de episodic și conjunctural, există, în cultura română, o constantă a unor spirite alese care, în pofida tuturor vicisitudinilor, s-au situat și se situează de partea Adevărului. Dificultatea cea mare o întâmpinăm noi, cei mulți, în a face delimitările necesare între adevărații nepotoliți (pentru că și aici, ca pretutindeni, există impostură) și potolitori; aceștia din urmă mai ușor de
"Și mai potoliți-l pe Eminescu" by Valentin Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/15146_a_16471]
-
cetățenești, secondînd contraperformanțele economice păgubos minate de un soi de mit (post)modern: Investitorii străini. Drept urmare, oriunde ai merge în România prezentă, gunoaiele și dejecțiile - la propriu și la figurat - tind alarmant să sufoce vitalitatea acestui „popor român”, supraviețuind miraculos vicisitudinilor abătute val după val, de milenii, în spațiul „carpato-danubiano-pontic”. Tot mai mulți tineri, încurajați din răsputeri adeseori de propriile familii, se orientează în zilele noastre către emigrare după școlarizarea temeinică efectuată în țară. Depre aceste fenomene îngrijorătoare s-au scris
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
ca propovăduind adevărul să nu mustri păcatul, și în sensul social - comunitar. Glasul ei este aidoma cuvintelor scripturii: „Iată Eu stau la ușă și bat”... Chemarea ei, filantropică, se îndreaptă către toți, și face acest lucru din ziua Cincizecimii, prin vicisitudinile istoriei. Glasul ei străbate veacurile, căci mărturisirea credinței creștine îi aparține doar Ei. Caracterul spiritual și transcendent al Bisericii nu reprezintă o scuză și o justificare imbatabilă pentru o atitudine pasivistă în relație cu socialul, așa cum nici mentalitatea strict consumistă
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
ne disociem, în planul strict al opiniilor literare, de o sumă de afirmații ale lui Lucian Valea. Acest scriitor adînc vitregit de soartă adoptă postura cabrată a unui patriotism ardelean care, în condițiile cedării Ardealului de Nord, ca și a vicisitudinilor ce-au urmat evenimentului, a sfîrșit prin a-i ocupa prim-planul conștiinței. Pe nervura unor Coșbuc, Goga, Aron Cotruș, autorul Generației amînate dă glas tînguios ori patetic unui „ardelenism” neîndoios desuet în perspectivă estetică, chiar în momentul ’40, însă
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
o radiografie mai lejeră a anilor '60-'70, cu foarte multe digresiuni ajungând deseori în prezent, și a propriei cariere (volumul se deschide cu mărturisirea intenției de a reabilita acest cuvânt) ca expresie a vocației și luptei intelectualului ambițios cu vicisitudinile istoriei. Din cauza acestei permanente relaționări - subiectul pare de fiecare dată celălalt -, ambele nivele ale Memoriilor sunt ratate. Radiografia epocii, deopotrivă literare și politice, este plină de truisme, se face opțional, fără nerv și fără talentul de a reconstitui istoric, o
Breban. Nicolae Breban by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12042_a_13367]
-
adesea legate în învelișuri scumpe, pe care le oferea în dar cui socotea de cuviință, în primul rând anumitor scriitori care frecventau cenaclul, dar și unor persoane din afara lui. Ce vor fi devenit? Nu vor fi căzut chiar toate pradă vicisitudinilor pricinuite de tăvălugul nemilos al istoriei, și mă aștept ca măcar unele să intre, într-o bună zi, cine știe când, fie în circuitul pieței, fie în posesia unor biblioteci publice păstrătoare de carte rară, fie a unor bibliofili îndeajuns
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
a realului e simțitor mai mare decât capacitatea de fabulație și speculație epică. Dezvoltările imaginarului și îndrăznelile fantasticului nu au un debușeu semnificativ. Creația de personaje memorabile e și ea în suferință. Dar problematizarea existenței (limitele și perpetuarea vieții împotriva vicisitudinilor istoriei în Povara bunătății noastre de Ion Druță, confruntarea cu moartea în Zbor frânt de Vladimir Beșleagă, sentimentul trecerii ireversibile a timpului în Disc de George Meniuc) atinge uneori tensiuni demne de toată atenția. Deficitară mi s-a părut inventivitatea
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
substitui categoriei politice dimensiunea de risc și distanță a spiritului“ (p. 37 în vol. 1). Este o cât se poate de clară declarație de principiu, ca separare a culturalului de politic. Iar culturalul este echivalat cu spiritualitatea românească atemporală, sustrasă vicisitudinilor istoriei. Abia în numărul 4 Constantin Amăriuței va încerca o situare specifică a revistei, printr-o explicitare a unui program posibil. Premisa este starea de spirit a celor fără speranță, adică a scriitorilor din exil, pentru care „vremea nu mai
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
Iorga (născut în același an 1871 cu Ilarie Chendi) mai avea în domeniul criticii literare o activitate foiletonistică la fel de impresionantă, productivă și consecventă. Anul 1907 a fost unul de vârf pentru Ilarie Chendi. Publicistica lui se zbate însă între toate vicisitudinile vremii, dintre care cea mai nefastă este precaritatea literaturii acelui moment dominat de sămănătorismul și de militantismul național-țărănesc al lui Iorga. Sensul constructiv al unei orientări, fundamental deosebite din punct de vedere estetic, se va ivi odată cu E. Lovinescu, ale
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
faptul că știa să ierte. Profund religios, i-a iertat pe acei câțiva care, incomodați de statura lui morală la înălțimea căreia nu au putut ajunge, l-au denigrat. El a trecut însă cu zâmbetul pe buze peste toate aceste vicisitudini cărora nu le-a dat importantă. Personalitate complexă, Zahu Până a întreprins temeinice studii istorico-lingvistice cu privire la dialectul vorbit de populația de origine română cunoscută sub numele de aromani din rândul caroa își trăgea obârșia. Bine documentat, el a combătut cu
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
și această ultimă zi din lungul șir al sărbătorilor, oamenii revin la preocupările lor zilnice și încep să se gândească la sărbătorile care vor veni, Sărbătorile primăverii, care nu sunt puține!Așa au străbătut românii veacurile și au rezistat în fața vicisitudinilor istoriei! SĂRBĂTORI FERICITE! LA MULȚI ANI! Elena Armenescu
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
am spus atunci, când încă ne mai puteam întâlni, când suferința fizică nu-l făcuse încă prizonierul casei sale, că-i o foarte neînsemnată răsplată pentru bunătatea și generozitatea ce i-au însoțit pașii în lunga aventură pe drumul cunoașterii vicisitudinilor pământești. Alexandru Vona venea dintr-o veche familie de nobili spanioli, a căror existență se pierdea undeva departe în negura evului mediu. Mi-a explicat o dată arborele său genealogic, gradul de rudenie cu Canetti și faptul că din familia sa
In memoriam Al. Vona – Marele invizibil by Elena Ghirvu Călin () [Corola-journal/Imaginative/12334_a_13659]
-
mai înțelegător, cel mai liber față de șeful său în fața căruia ceilalți stăteau tîmpiți și încremeniți și, adaug, cel mai sincer dintre conducătorii liberali". (N. Iorga) Tatăl, George Gh. Mârzescu (1907-1968), inginer cu studii superioare în Franța, a cunoscut din plin vicisitudinile unei descendențe deloc plăcută comuniștilor: Gh. Gh. Mârzescu scosese, în 1924, Partidul Comunist din România în afara legii. Greutățile vieții nu au ocolit-o nici pe doamna Marzesco, după cum îmi mărturisea într-o scrisoare pe care am publicat-o în volumul
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
e vorba despre o operă în care te regăsesc și care te reflectă. Cealaltă n-avea chip; aceasta are, și e chipul tău. Este fructul unei exasperări și conține, vizibil, o grămadă de aluzii care au un raport direct cu vicisitudinile existenței tale. În privința limbajului însuși, reproșul pe care ț l-aș face este că folosești prea multe "franțuzisme", care au prin forța lucrurilor o valoare abstractă, chiar filosofică sau chiar tehnică, ceea ce-mi pare că dăunează minimului de naivitate
O scrisoare inedită de la Emil Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/13793_a_15118]
-
Frânturi de dor din viața netrăită.// Pe secetă cu lacrimi le-am sădit,/ Sudoarea frunții le-a udat pe toate,/ Suav buchet de flori mereu călit/ Să-nfrunte vremurile, de se poate...” (Trudă) Poezia a devenit o armură trainică împotriva vicisitudinilor vieții: În traistă: un fluer, o pița și vin.../ Eu deapăn fuiorul din raze de lună/ Și trec neatinsă de nicio furtună,/ Că prea mulți sunt norii ce varsă venin...” (Subțire trecere) Creația sa poetică rezonează cu lumea înconjurătoare, simți
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
prețios, prin valoarea lui istorică și sentimentală. Oamenii, ca și Familia Regală, au sorbit cu nesaț, încă din anul 2001, fiecare clipă petrecută împreună. Crăciunurile regale de la Săvârșin sunt, în înțelesul lor, o victorie a omului și a societății împotriva vicisitudinilor propriei istorii. Și o victorie asupra propriului prezent. Pentru toată lumea, prezența Regelui, a Reginei, a Principesei Moștenitoare și a restului familiei, alături de primarul, parohul și locuitorii Săvârșinului, alături de arădenii, bănățenii și, în fine, de toți românii care se uită la
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
uitat să-i mai aprindă o flacară a speranței și a lăsat-o să treacă prin lume ca o nălucă, trăind parcă un timp adormit. Nu de puține ori, ca cititor, îți vine să oprești lectura pentru a medita la vicisitudinile vieții care au făcut-o inertă la mediul înconjurător, la zbaterile într-o viață sufocantă care nu permite deschiderea vreunei ferestre prin care să pătrundă speranța. Fiul ei, David, ar putea fi raza ei de lumină, dar copilăria lui trăită
DORA ALINA ROMANESCU – „SINGUR PRIN VIAŢĂ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380791_a_382120]
-
pentru Noul An? Vitalia Pavlicenco: Să aibă conștiința și sentimentul aparținerii unui neam absolut deosebit, al românilor, care au un trecut glorios și, sper, un viitor fericit. Dar pentru aceasta trebuie să fim o națiune unită, care să reziste tuturor vicisitudinilor soartei și vitregiilor care, fără îndoială, încă ne vor paste. Unirea face Puterea! Gabriel Teodor Gherasim: Doamna Pavlicenco, mulțumim pentru interviu și va dorim Dvs. și celor dragi un Crăciun Fericit și un An Nou plin de noi realizări! Vitalia
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
tinereții noastre fragede și neputincioasă. Familiile părinților noștri au fost prietene. Noi doi am bătut desculți drumul școlii elementare situată la hotarul dintre Tuzla mea și Eforie Sud, orășelul lui de reședință. Am fost chiar colegi de bancă. In ciuda vicisitudinilor, NICU strălucea printre elevi. „Ochelaristul” - cum Îl porecleau puștanii, a descoperit scena și microfonul de foarte timpuriu. La căminul cultural, care și-acum se mai ține Într-o rână, NICU se producea cu scheciuri și poezioare satirice de el scornite
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
o trimitere simbolică la tradiția istorică, ci și asumarea unei poziții strategice care să pună în echilibru Estul cu Vestul". La rândul său, Daniel Șandru a circumscris importanța alegerilor din 30 noiembrie 2014: "Pentru Republică Moldova, Europa înseamnă "acasă". Dacă vicisitudinile istorice i-au plasat pe cetățenii Moldovei vremelnic în afara familiei europene, astăzi e momentul că, prin propria voința, ei să ateste direcția lor europeană, opțiune pe care, cu siguranta, o înțeleg că pe o oportunitate istorică. Europa este pregătită să
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]