212 matches
-
toți suntem români: aceleași sentimente ne leagă, același sânge ne unește... Toți avem o patrie înainte, să avem și un cuget și un scop... Începem astăzi lucrările chemării noastre... Uniți-vă în același cuget frățesc și național... Lăsați să citească viitorimea cu mândrie și fericire numele dumneavoastră.” (Ghenadie Petrescu/ Dimitrie A. Sturza/ Dimitrie C. Sturza-Acte și documente relative la istorie renașterii naționale, București, 1900-1909, vol. V, p. 906-907) Apelului solemn, cald, frățesc și părintesc al mitropolitului, i se alătură ca o
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 313 din 09 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Drum de țară Merg cântând din frunză pe un drum de țară Pierdut prin fânețe, printre flori și case. Cât de răbdătoare vremile sculptară Spre viitorime mărturii rămase. Pune rubinie pată scăpătatul, În tăcere multă se-nfășoară satul. Fila veșniciei încă neîntoarsă - Biblica Geneză mai departe toarsă. Merg doinind din frunză pe un drum de munte Dornic vitregia timpului să-nfrunte. Sat ca de poveste, fără
DRUM DE ŢARĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Drum_de_tara.html [Corola-blog/BlogPost/356394_a_357723]
-
decât să dau cuvântul oamenilor, fără puneri în scenă și conspirațiuni. Întotdeauna voi fi încântat să vorbesc pe șleau. E cel mai bun mod de ascultare a trecutului, prezentului și viitorului. Restul e meschinărie.. Să afle lectorii de azi și viitorimea despre cetate și despre lume. Biblioteca ne învață să ne raportăm la valori, la adevăr, nu la mistificări. Vorba lui Iorga: „O bibliotecă este vie prin spiritul și oamenii ei”.Ce poate fi mai viu decât cuvîntul? Tentativa creatoare, făcută
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/bucuria-destainuirilor/ [Corola-blog/BlogPost/93271_a_94563]
-
nu mai aveam de făcut efortul translării în timp. Sau poate tocmai din această cauză. Vârstnicii ei sunt ceea ce numim oameni obișnuiți, deloc impunători sau falnici și nici fotografia în sine nu-și propune exercițiul admirației cu accente triumfaliste pentru viitorime. Ei sunt, cam la fel cu noi toți, dintre aceia care în mod sigur nu au câștigat la loteria vieții, iar asta ni-i face apropiați și chiar dragi, pentru că-i înțelegem iar Natalie are un fel special de a
NATALIE SCHOR NE INVITĂ SĂ ARUNCĂM O PRIVIRE DINCOLO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Natalie_schor_ne_invita_sa_aruncam_o_privire_dincolo.html [Corola-blog/BlogPost/366658_a_367987]
-
de diferite profesiuni. De aceea îmi este greu și ar fi nedrept să vorbesc despre cineva și să nu-i numesc și pe ceilalți. Am să amintesc totuși, două personalități care nu mai sunt printre noi, dar care au lăsat viitorimii lucrări și lucruri de necontestat. Am să povestesc pe scurt. Am așteptat trei zile, într-un Sibiu canicular, dialogul pe care doream să-l realizez cu IPS dr. Antonie Plămădeală, fostul Mitropolit al Ardealului, Crișanei si Maramureșului. Era foarte bolnav
O CONVORBIRE CU ELISABETA IOSIF de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_convorbire_cu_elisabeta_iosif_.html [Corola-blog/BlogPost/354153_a_355482]
-
prelua fericita spusă a lui François Mauriac, “mettent l’infini dans le fini” (și nu invers, cum se întâmplă îndeobște). Aurel Gheorghe Ardeleanu smulge din nepăsare, din uitare , din anonimat exemplare umane purtătoare de excelență, și le oferă prezentului și viitorimii. Acesta ni se pare a fi meritul de căpetenie al creației sale: încercarea de a salva persoana umană, prin artă, prin impuls și conștiință estetică, pe temeiul unui umanism de factură spirituală. Trecând în revistă și, apoi, stăruind asupra amplei
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1401251215.html [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
România profundă și tainică, ce pun în tăcere și cu răbdare “ cărămidă peste cărămidă“ pentru “construcția “ marelui “edificiu al culturii române“. Subliniind faptul că, în condițiile fenomenului de globalizare astfel de cărți scrise de doamna Doina Mărghitaș rămân tezaur pentru viitorime, pentru cunoașterea obiceiurilor și tradițiilor locului, așa cum și CD “Corinde, corinde ... “ cântece interpretate de Ansamblul “Mugur de dor “( Corinde și obiceiuri de iarnă din Poieni), editat de Consiliul Județean Cluj, rămân peste timp mărturii.Ne uitând să o prezinte, aflându
DOINA MĂRGHITA; ÎNTOARCERE ÎN AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Doina_marghita_intoarcere_al_florin_tene_1384498565.html [Corola-blog/BlogPost/362564_a_363893]
-
Iar ei, superiori fiind, nu vor aborda niciodată acest gen fiindcă nu vor să-și compromită numele hărăzit să devină nemuritor doar pentru că poezia, romanul sau chiar memoriile sunt, nu-i așa, opere serioase, pline de miez și mesaj pentru viitorime. Cu deplin respect pentru toți creatorii de literatură voi aminti totuși de marii umoriști ai lumii (Marck Twain, Șhalom Alehem, I.L. Caragiale, Carlo Goldoni, Mihail Zoscenco, ori de anticul Aristofan, dar șide mari autori precum Shakespeare sau Miguel Cervantes, care
INCIZIILE DOCTORULUI SCHOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1399046559.html [Corola-blog/BlogPost/360189_a_361518]
-
-ne din viața și activitatea poetului, văzându-i obiectele personale, camera de lucru, biblioteca, biblia etc.Nu voi insista asupra poetului și a politicianului. Mă voi referi la iubirile lui Octavian Goga care au rămas ca niște povești frumoase pentru viitorime. Octavian Goga s-a născut aici la 1 aprilie 1881ca fiu al preotului ortodox Iosif Goga și al Aureliei, învățătoare în sat. Aici « a cunoscut păsurile satului » și s-a contopit cu durerile și suferințele lui. La « cârciuma din Dealu-Mare
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-din-iubirile-lui-octavian-goga/ [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
Ardealul situându-se astfel în centrul teritoriului de viață românească”. 3 Această sugestivă descriere aparține scriitorului poet ION COJA. Vorbind cu respect și oarecare amărăciune despre destinul acetui teritoriu sacru al Daciei hiperboreene, savantul MIRCEA ELIADE ține să atragă atenția viitorimii că „descindem dintr-unul din neamurile cele mai numeroase din lume și praful s-a ales de el, nici măcar limba nu i se mai cunoaște. Am făcut parte dintr-o Românie de trei ori mai mare decât Dacia (care purta
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
Monumentele (cu Eminescu omniprezent) subliniază continuitatea, faptul că, deseori, cu sacrificii am răzbătut urcușul dinspre trecut. În context, prin cimitirul negăsit de la Odessa, cel al ostașilor români, Vasile Șoimaru ne somează subtil să nu pierdem legătura cu înaintașii, ca astfel viitorimea neamului să nu rătăcească drumul. Confluențele apelor curgătoare de pe meleagul fraților de neam ne transmit emoția întâlnirii umane, ideea de contopire în esență a ramurilor neamului, oriunde ar sălășlui acestea. Punțile și podurile sunt năframele care leagă, perechi-perechi, destine deja
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 by http://confluente.ro/_romanii_din_jurul_romaniei_gheorghe_parlea_1377942426.html [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
Ardealul situându-se astfel în centrul teritoriului de viață românească”. 3 Această sugestivă descriere aparține scriitorului poet ION COJA. Vorbind cu respect și oarecare amărăciune despre destinul acetui teritoriu sacru al Daciei hiperboreene, savantul MIRCEA ELIADE ține să atragă atenția viitorimii că „descindem dintr-unul din neamurile cele mai numeroase din lume și praful s-a ales de el, nici măcar limba nu i se mai cunoaște. Am făcut parte dintr-o Românie de trei ori mai mare decât Dacia (care purta
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
înaintașilor, altele pentru cunoaștere, fiindcă singur, cuvântul poate tămădui; lumina, dă de gândit. Scrisul te despovărează de multe, care te apasă; îți aduce o liniște ce vrei să le-o împărtășești și altora. Și apoi, cum să dai de veste viitorimii, despre gândirea vremurilor tale? Făcând lucruri frumoase și trainice, îți arăți vrednicia; prin scris, lași moștenire o fărâmă din sufletul tău, căci sufletul se pune în orice cuvânt, iar silaba așezată în pagina cu socoteala, capătă greutate. Reporter: Nu am
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Ligya_diaconescu_interviu_cu_inalt_pr_ligya_diaconescu_1331118722.html [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
de civilizație, solemnitate și bucurie sărbătorească, ancorată pe Ziua Națională, ca un lujer răsucit pe o coloană. Avem atâtea de privit, atât de mult de învățat, atât de mult de păstrat curat și în ordine, și de dăruit în continuare viitorimii, ca o plachetă a neamului românesc pe care sunt concentrate toate caratele istoriei! Ceremonialul Regal de pe 10 Mai reproiectează ca dintr-o oglindă cosmică spiritul unei epoci istorice în care România se integrase între țările civilizate vestice, sub cârmuirea monarhică
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1441997629.html [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
Răzbunarea gemenelor”, apreciat de critică drept „un roman al descrierii răului și a crimei ridicate la nivel de politică de stat”, Mariana Cristescu notând, în prefață, că ni se oferă „o carte puternică, frumoasă, necesară, atât prezentului, cât, mai ales, viitorimii”, în timp ce George Roca vede în autor „un promotor cultural și inițiator al școlii „glob modernismului”. În calitate de autoare, de această dată, Mariana Cristescu a avut de „înfruntat” aprecierile critice la adresa volumului său de publicistică „Gustul cenușii”, Editura „Vatra Veche” 2015 (editor
„PUNŢI DE LUMINĂ” – UN PROIECT CÂŞTIGĂTOR! by http://uzp.org.ro/punti-de-lumina-un-proiect-castigator/ [Corola-blog/BlogPost/94308_a_95600]
-
lăsați de izbeliște cu opera lor literară de o viață ? Câte foloase ar trage societatea noastră din relatările jurnaliștilor despre poticnelile sau izbânzile mersului ei ! Ștergem istoria sinuoasă a interminabilei tranziții post-decembriste fără să reținem din ea nimic util pentru viitorime? Felicităm conducerea UZPR pentru consecvența cu care a pregătit prima bătălie într-o cameră a parlamentului, parlament a cărui încredere aluneca periculos pe toboganul sondajelor de opinie a populației. Felicităm îndârjirea senatorului Haralambie Voichițoiu, devenită subit o dovadă irefutabilă că
LA SENAT S-A FĂCUT DREPTATE. ARTICOL DE NICOLEA N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1446308346.html [Corola-blog/BlogPost/377779_a_379108]
-
de diferite profesiuni. De aceea îmi este greu și ar fi nedrept să vorbesc despre cineva și să nu-i numesc și pe ceilalți. Am să amintesc totuși, două personalități care nu mai sunt printre noi, dar care au lăsat viitorimii lucrări și lucruri de necontestat. Am să povestesc pe scurt. Am așteptat trei zile, într-un Sibiu canicular, dialogul pe care doream să-l realizez cu IPS dr. Antonie Plămădeală, fostul Mitropolit al Ardealului, Crișanei si Maramureșului. Era foarte bolnav
DIALOGUL CU ASCULTATORUL E PROVOCATOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 124 din 04 mai 2011 by http://confluente.ro/_dialogul_cu_ascultatorul_e_provocator_.html [Corola-blog/BlogPost/349616_a_350945]
-
de a se strămuta într-un colț de rai, deoarece, pentru el, Iteștiul este colțul de suflet. Lui i se pot atribui meritele unei organizări calitative la nivel administrativ, în interesul comunitar, pentru timpul prezent și fără îndoială și pentru viitorimea cea atât de fascinată de drumurile europene. Zi de zi se dezrădăcinează de la vatra părintească, astăzi mai mult ca oricând, iteștenii. Este începutul unui ev măcinat de criza economică planetară, iar disperarea încrâncenează pe românii copleșiți de odiseea cuceririi occidentului
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Vasile_ciubotaru_odiseea_comu_aurel_v_zgheran_1391864697.html [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
A sprijinit cu substanțiale contribuții personale, bisericile din comună, pentru diverse cheltuieli. La Itești este instituită diploma „Model de viață” care se decernează venerabililor așezării, cinstitori și consfințitori ai locurilor pe care au viețuit și care vor lăsa urmele lor, viitorimii satelor, în măsura în care vor mai exista inițiatori și pomenitori ai trecutului, cu oamenii și faptele lui. Cum spune fostul primar, proiectul reînființării comunei a „încolțit” imediat după evenimentele din anul 1989: „în inima mea a încolțit speranța ca fosta mea comună
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Vasile_ciubotaru_odiseea_comu_aurel_v_zgheran_1391864697.html [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ,, Cronică de MELANIA CUC la cartea lui Al.Florin ȚENE Într-o dezvrăjbire scriitoricească de cea mai elevată factură, cu un simț al dimensiunilor filosofice dublat de rațiunea jurnalistului care lasă urme pipăibile, dinspre contemporaneitate pentru viitorime, AL.Forin Țene aduce în prim planul editorial al începutului de an 2011, o carte cu valențe ce țin de cosmosul umanismului. Portrete ale creației impersonale dar și accente care vin și develpoează elegant obârșia autorului, ba, chiar și destinul
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Metafore_ce_tin_de_mana_ideile_sa_nu_rataceasca_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/359566_a_360895]
-
Cuc Publicat în: Ediția nr. 46 din 15 februarie 2011 Toate Articolele Autorului Într-o dezvrăjbire scriitoricească de cea mai elevată factură, cu cu un simț al dimensiunilor filososfice dublat de rațiunea jurnalistului care lasă urme pipăibile, dinspre contemporaneitate pentru viitorime, Al. Forin Țene aduce în prim planul editorial al începutului de an 2011, o carte cu valențe ce țin de cosmosul umanismului. Portrete ale creației impersonale dar și accente care vin și developează elegant obârșia autorului, ba, chiar și destinul
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ de MELANIA CUC în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Metafore_ce_tin_de_mana_ideile_sa_nu_rataceasca.html [Corola-blog/BlogPost/348987_a_350316]
-
plăcii memoriale, în 27 mai 2012 (acțiune realizată de Liga Culturală pentru Unitatea Românilor, Fundația Europeană Titulescu) când s-a organizat și o sesiune de comunicări, marcându-se bicentenarul cedării Basarabiei. Refăcând atmosfera de început de secol 19, păstrând pentru viitorime una dintre cele mai vechi arhitecturi urbane valahe, Constantin Cantacuzino ne restituie un spațiu istoric, cu sala de bal, întâlniri culturale, loc de evenimente teatrale și muzicale. Pentru orice călător însetat în miez de vară, grădina, restaurantul și crama pot
ELISABETA IOSIF UN PRINŢ LA HANUL LUI MANUC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_un_print_la_elisabeta_iosif_1375462337.html [Corola-blog/BlogPost/364198_a_365527]
-
traducătorul poate să folosească un limbaj poetic numai atunci, când cunoaște greaua povară a modelării cuvântului scris. Volumul ”În curgerea timpului” *) reprezintă o comoară de gândire, care aparține nu numai unui popor, constituind și o chintesență de înțelesuri metaforice pentru viitorime, scrise la începutul acestui nou mileniu. *)Germain Droogenbroodt ”În curgerea timpului”, Ed. Europa, 2015 7 ianuarie, 2016 Referință Bibliografică: Elisabeta IOSIF ” În curgerea timpului” cronică / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1833, Anul VI, 07 ianuarie 2016. Drepturi
ELISABETA IOSIF ”ÎN CURGEREA TIMPULUI” CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1452188296.html [Corola-blog/BlogPost/350026_a_351355]
-
l. Iar scrisul de acest tip este itinerant - inițiatic, este luminător sieși și celorlalți; a nu uita întru a nu li se repeta și celorlalți, semenilor și urmașilor, ceea ce noi am pătimit. Însă misterul poate fi și de a comunica viitorimii immediate, Bucuria de a Fi ... Fără pathos - sufletul prag - spiritul boltă!) nu poți transmite ca valoare a esențelor vindecătoare, înalt- morale (și catarsis) - ceea ce peiorative numim Misterie. Misterul (taina) este efficient ca lecție - pedagogie superioară - și a literaturii, - de a
TAINA SCRISULUI (9): NECESITATEA EXISTENŢIALĂ de EUGEN EVU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 by http://confluente.ro/Eugen_evu_taina_scrisului_9_necesit_eugen_evu_1343213297.html [Corola-blog/BlogPost/359092_a_360421]
-
politic Victor Roșca pe tema detențiilor din România după ce publicase în 2007 la București, la aceeași editură "Moara lui Kalusek" și cu același subtitlu - „Începuturile represiunii comuniste". Astfel, Victor Roșca se înscrie în rândul celor care depune mărturie vie pentru viitorime, dă date importante și autentice celor care nu au apucat să se informeze despre zguduitoarele întâmplări din detențiile comuniste ale perioadei staliniste care au atins paroxismul în anii 1949-52. În același timp, autorul oferă aspecte revelatoare cercetătorilor în domeniul istoriei
VICTOR ROŞCA EXPERIMENTUL TÂRGŞOR de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_victor_rosca_experiment_elena_buica_1330920092.html [Corola-blog/BlogPost/357919_a_359248]