7 matches
-
unii critici contemporani au ignorat apariția sa. George Călinescu i-a făcut o recenzie consistentă și elogioasă în "Adevărul literar și artistic" din 1937 și apoi în "Istoria literaturii române de la origini până în prezent" (1941), folosind o terminologie personală ("„basm viitorist”", "„utopic, dar cu miraculos mașinist în stilul Wells”") și comparând scrierea lui Aderca cu "Simplicissimus" al lui Grimmelshausen despre Mare del Zur. Criticul nu ia în considerație decât versiunea publicată în volum, ignorând elementele paratextuale publicate în revistă și eliminate
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
începutului de secol, împărtășeau deopotrivă latura negativă, de ruptură cu tradițiile învechite, "justificata revoltă împotriva banalității curente și a spiritului de imitație", și originalitatea cu care exprima dinamica "amețitoarei noastre vieți moderne" (N. Davidescu, în ale sale Variații pe manifestul viitoriștilor, tipărite în Noua revistă română, în 1912). Zece ani mai târziu, Felix Aderca, evidenția "punct(ul) câștigat" de "viitorism" ca "mișcare de profundă înnoire a tuturor mijloacelor noastre artistice, a confortului, ba chiar a politicei". Pentru el, "viitorism" însemna, ce
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
mobile”. În acord cu concluzia lui Beaudouin („Toate epocile mari au fost epoci de credință. A noastră, după ce și-a creat afirmațiile, se exaltează și se ridică la rîndul ei spre o credință omenească și universală”), Vinea își exprimă optimismul „viitorist”: „sîntem în preajma unei credințe noi. S-o salutăm”. Probabil singurul articol mai serios de popularizare a modernismului rus în România antebelică este „Literatura rusă. Poeții. Futurism. Acmeism. Adamism. Curente noi“ al aceluiași Vinea (apărut nesemnat în pagina literară a revistei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
autorul - „e o adevărată fază, o etapă neceară spiritului omenesc, și nu, cum cred unii, o simplă mișcare de tranziție, după ani de luptă, cînd aducea garanții serioase viitorului, tinerimea, sub diverse pretexte, îi întoarce spatele”. Cît despre noul curent viitorist... adolescentul nu face economie de platitudini: „Futurismul corespunde unei epoce interesante a artei moderne”, creditîndu-l cu aceste cuvinte ale lui Goethe: „lăsați mustul să fermenteze, va da vin”. „Exagerările” futurismului rus sînt puse pe seama „imitației” occidentale: „futurismul rus e pornit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Davidescu față de poezia futuristă un „refuz violent și radical”. În numărul din 12 septembrie 1912 al amintitei publicații, criticul „decadentist” publicase un comentariu despre „Manifesto technico della letteratura futurista“ (11 mai 1912), urmat de „Supllement...“, text intitulat „Variații pe manifestul viitoriștilor (paradox critic)“. Davidescu făcea însă o distincție între „părțile bune” ale curentului, care „vor rămîne” (fermentul novator, antipaseismul, antisentimentalismul) și doctrina filorăzboinică, agresiv imperială a acestuia, identificînd în vitalismul ei anarhic o „psihologie morbidă”. În 1914, comentatorul revine - tot în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
doctrina filorăzboinică, agresiv imperială a acestuia, identificînd în vitalismul ei anarhic o „psihologie morbidă”. În 1914, comentatorul revine - tot în Noua revistă română, vol. XV, nr. 10, 9 feb. 1914, la rubrica „Însemnări“ -, cu un text despre „Ultimul manifest al viitoriștilor“ unde înregistrează simptomele de „banalizare” a curentului. Avem de a face în fapt cu o formă de compensare simbolică a decalajului cultural: manifestările radical-novatoare sînt privite ca „exotice” și „fără aderență” la fondul autohton, prizate eventual ca „noutăți amuzante” și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
tendențios, F. Aderca e împiedicat de aceste note să izbutească în roman. Deși cu excelente pagini de evocare a campaniei pentru întregire, romanul 1916 eșuează în tezism. Aventurile d-lui Ionel Lăcustă-Termidor duc sarcasmul până la bizarerie. Mai fericit este basmul viitorist Orașele înecate, utopic, dar cu miraculos mașinist în stilul Wells. Un operator cinematografic din Bucureștii anului 5000 visează o omenire refugiată în fundul oceanului unui pământ în răcire. Sunt pagini fabuloase ca acele din Simplicissimus al lui Grimmelshausen despre Mare del
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]