24 matches
-
acestui neam. Este o operă abisală, cutremurătoare. Noi vom pierii ca neam, ne spune dramaturgul, și noi singuri suntem cei care ne-am creat sfârșitul. Calul Troian este în psihologia noastră. De altfel, cunoaștem acest lucru, dramaturgul (care este și viitorolog) are studii aprofundate pe această temă, concluzia lui fiind că în 20-30 de ani vom dispărea ca stat, iar în 30-50 de ani vom dispărea ca popor, în fața acestui eveniment tragic singura soluție, pe care el o preconizează, fiind aceea
ŞTEFAN DUMITRESCU: „CARAGIALE SE PUPĂ CU STALIN” de TEOFIL MIREANU în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Teofil_mireanu_stefan_dumitrescu_teofil_mireanu_1335362680.html [Corola-blog/BlogPost/359199_a_360528]
-
protagoniștii Dumnezeu și Istoria (atenție, la Galtung amândoi sunt personaje feminine!) își rezervă limba maternă. Sprijinindu-se pe neobișnuit de vasta sa experiență și pe volumul imens de știință acumulată pe parcursul atâtor ani, sociologul, matematicianul, istoricul și economistul, dar și viitorologul Johan Galtung ne-a deschis pentru o seară pur și simplu poarta viitorului. Pentru mulți dintre noi, istoria e o succesiune de întâmplări sau, cel mult, de coincidențe stranii, dar pentru Johan Galtung e prilej de descoperi și interpreta corelații
LUMEA VĂZUTĂ DE GALTUNG de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1458479602.html [Corola-blog/BlogPost/374993_a_376322]
-
tehnologic sunt revoluții care s-au produs în acele locuri unde se înregistrau masive creșteri demografice. În nici o țară și în nici o epocă nu a putut fi evitată, în cazul scăderii numărului de locuitori, o dinamică negativă a vieții economico-sociale. Viitorologul american Herman Kahn avea să constate, pe la începutul anilor ‘70, că la intrarea în secolul al XIX-lea nivelul de trai a cunoscut, pentru prima oară în istorie, o creștere bruscă. Acest proces a continuat în același ritm cu creșterea
ROMÂNIA – PROIECTUL DE ȚARĂ. 1) Fără să înțelegem bine ce suntem acum va fi imposibil să ne imaginăm corect ce am putea deveni în următorii douăzeci de ani by https://republica.ro/romania-proiectul-de-tara-1-fara-sa-intelegem-bine-ce-suntem-acum-va-fi-imposibil-sa-ne-imaginam-corect [Corola-blog/BlogPost/338520_a_339849]
-
plăcerea întocmirii previziunilor revine oamenilor de știință. Nu înseamnă că nu greșesc și ei; chiar dacă nu lucrează sub narcoză precum ursitoarele care oficiau în antichitate în templul lui Apolo, nici ei nu sunt infailibili. Cele patru metode de „clarviziune” ale viitorologilor, ceva mai sofisticate decât arta ghicitoarelor sunt: modelele pe calculator, ciclurile Kondratjev, tehnica Delphi și analiza Cross-Impact. Modelele informatice se folosesc începând din anii 1960. Cum pe atunci nu se dispunea de un volum prea mare de date stocate în
PLANURI DE ANUL NOU de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1388308288.html [Corola-blog/BlogPost/363853_a_365182]
-
cărți - necunoscute capabile să răstoarne situația globală aproape instantaneu. Un exemplu: în urma accidentului atomic de la Fukushima, de pe 11 Martie 2011, toate prognozele au fost pur și simplu spulberate. În cartea sa „Lumea în anul 2050”, unul dintre cei mai renumiți viitorologi americani, geologul Laurence C. Smith numește patru fenomene care au influențat major omenirea și care vor avea și în viitor un cuvânt important de spus: demografia, globalizarea, schimbarea climatică și limitarea resurselor. În ceea ce privește evoluția demografică, iată o constatare neliniștitoare: a
PLANURI DE ANUL NOU de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1388308288.html [Corola-blog/BlogPost/363853_a_365182]
-
războiului rece” Și „cald”, întreținut de agresiva ideologie comunistă în ultimii 4o de ani. Re-conceptualizarea în perimetrul eșichierului politic statal și al purtătorilor funcției lui potențiale (m-am referit la instituțiile Puterii) este o preocupare constantă și prioritară a politologilor, viitorologilor, încercându-se în esență comensurabilitatea raportului stat-cetățean având drept premize identitatea de interese, principiul sincerității reciproce, scopul comun. La editura Humanitas, apăruse cu ani în urmă, în colecția „Repere” lucrarea „Investigarea comparativă a politicii comuniste”, a unui faimos politolog britanic
ESEU DESPRE PUTERE (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Eseu_despre_putere_vi_.html [Corola-blog/BlogPost/360691_a_362020]
-
dar creștinismul nu l-au adus evreii? ) ? Stalin a fost un fascist-comunist, dacă se poate spune așa, la fel și clonele sale din țările socialiste. Ne trebuie un fascism, un stalinism? Nu, nu pot fi un nostalgic. Nu sunt nici viitorolog. Dar m-am cam săturat de veșnicele demascări, de anticomunismul de operetă. Știu, au fost oameni care au murit în închisori, la Canal, mulți. Generația mea a fost o generație mințită. Dar generația de azi nu este mințită de politicieni
ANTICOMUNISMUL DE OPERETĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Anticomunismul_de_opereta_boris_mehr_1349305332.html [Corola-blog/BlogPost/343686_a_345015]
-
dar creștinismul nu l-au adus evreii? ) ? Stalin a fost un fascist-comunist, dacă se poate spune așa, la fel și clonele sale din țările socialiste. Ne trebuie un fascism, un stalinism? Nu, nu pot fi un nostalgic. Nu sunt nici viitorolog. Dar m-am cam săturat de veșnicele demascări, de anticomunismul de operetă. Știu, au fost oameni care au murit în închisori, la Canal, mulți. Generația mea a fost o generație mințită. Dar generația de azi nu este mințită de politicieni
ANTICOMUNISM DE OPERETĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Anticomunism_de_opereta_boris_mehr_1349305429.html [Corola-blog/BlogPost/343685_a_345014]
-
atomistă a lui Epicur, Lucrețiu expune considerente privind teoria evoluției sociale, istoria lumii, originea vorbirii. A încercat să prognozeze unele aspecte ale viitorului omenirii și contradicțiile cu care se confruntă aceasta, motiv pentru care poate fi considerat unul dintre primii viitorologi antici. În scrierile sale ("De republica", "De legibus" și "De officiis"), Cicero ierarhizează datoriile cetățeanului astfel: față de patrie, față de semeni și în ultimul rând față de genul uman. Stoic în concepție și respingând acel "otium" al epicurienilor, Cicero este adept al
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
al activității depuse, precum și de poziția fiecărei persoane față de sursele de venit. Începând cu deceniul șase al secolului XX, categoriei „nivel de trai” i se asociază noțiunea de „calitate a vieții”, definită prima dată de sociologul Arthur Schlesinger și de viitorologul Bernard de Jouvenel. Discuțiile în jurul acestui concept nu s-au epuizat, acceptându-se totuși ideea că, în principal, „calitatea vieții” cuprinde ca o componentă organică „nivelul de trai material și cultural al populației”. Calitatea vieții exprimă totalitatea condițiilor naturale, tehnicoeconomice
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
conducerii. Accesul restrictiv la domeniul high tech înclină balanța victoriei invariabil de partea posesorului de tehnologie militară de vârf, care aparține noului mileniu, dar se confruntă, disproporționat, cu armele și armatele vechiului mileniu. Vizionari, fără să piardă contactul cu realitatea, viitorologii Alvin și Heidi Toffler cred că "elanul schimbării se îndreaptă spre întărirea capacităților combative de joasă intensitate cu tehnologii noi și îmbunătățite senzori, comunicații pe bază spațială, arme nonletale și robotice". Probabil că, la jumătatea actualului secol, așa cum prevede John
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
în depresiune putem observa și chiar analiza noii factori de producție și noua paradigmă economică. Astfel, în ceea ce privește ciclul economic pe care îl încheie criza din anul 2008, semnele noului ciclu economic, de secol XXI, erau dezbătute de economiști, sociologi și viitorologi. Alvin Toffler, de exemplu, în "Al treilea val", discuta și analiza pe larg noua megatendință de folosință a electronicii, informaticii și telecomunicațiilor în viața umană. Așa cum spuneam, avântul economic înseamnă euforie, el este compus din cele două punți de creștere
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
sinteză, gândire concretă, metodă, tenacitate, perseverență, mobilitate a spiritului, Încredere În sine foarte bune; - intuiție, memorie auditivă, atențiebune. Structurile organizatorice moderne ale activităților de management reclamă pregătirea și perfecționarea la cote ridicate a specialiștilor de marketing care să fie buni viitorologi, cercetători și analiști, planificatori, organizatori, realizatori și promotori ai desfacerilor și ai imaginii firmei. Școala are un rol esențial În educația viitorilor profesioniști din diverse domenii ale activităților umane. Educația managerială realizată În școală trebuie Îmbogățită permanent prin proiectele educaționale
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Rodica SFÂRLOS () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93118]
-
al activității depuse, precum și de poziția fiecărei persoane față de sursele de venit. Începând cu deceniul șase al secolului XX, categoriei „nivel de trai” i se asociază noțiunea de „calitate a vieții”, definită prima dată de sociologul Arthur Schlesinger și de viitorologul Bernard de Jouvenel. Discuțiile în jurul acestui concept nu s-au epuizat, acceptându-se totuși ideea că, în principal, „calitatea vieții” cuprinde ca o componentă organică „nivelul de trai material și cultural al populației”. Calitatea vieții exprimă totalitatea condițiilor naturale, tehnicoeconomice
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
în depresiune putem observa și chiar analiza noii factori de producție și noua paradigmă economică. Astfel, în ceea ce privește ciclul economic pe care îl încheie criza din anul 2008, semnele noului ciclu economic, de secol XXI, erau dezbătute de economiști, sociologi și viitorologi. Alvin Toffler, de exemplu, în "Al treilea val", discuta și analiza pe larg noua megatendință de folosință a electronicii, informaticii și telecomunicațiilor în viața umană. Așa cum spuneam, avântul economic înseamnă euforie, el este compus din cele două punți de creștere
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
de societate postindustrială 18. Cu numai doi ani înainte, Zbigniew Brzeziñski publicase Between Two Ages: America’s role in Technetronic Era (1970), în care utilizase expresia „eră tehnotronică” deja încetățenită 19. La începutul aceleiași decade s-a făcut cunoscut și „viitorologul viitorologilor”: Alvin Toffler. La început, profețiile din Șocul viitorului (1971) n-au fost crezute și lumea academică l-a luat peste picior, supranumindu-l „von Däniken al sociologiei”20. Dar, cum multe dintre previziunile acestuia s-au adeverit în anii
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
societate postindustrială 18. Cu numai doi ani înainte, Zbigniew Brzeziñski publicase Between Two Ages: America’s role in Technetronic Era (1970), în care utilizase expresia „eră tehnotronică” deja încetățenită 19. La începutul aceleiași decade s-a făcut cunoscut și „viitorologul viitorologilor”: Alvin Toffler. La început, profețiile din Șocul viitorului (1971) n-au fost crezute și lumea academică l-a luat peste picior, supranumindu-l „von Däniken al sociologiei”20. Dar, cum multe dintre previziunile acestuia s-au adeverit în anii următori
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
picior, supranumindu-l „von Däniken al sociologiei”20. Dar, cum multe dintre previziunile acestuia s-au adeverit în anii următori, oficialitățile academice și politice au fost nevoite să-i dea „drept de cetate” acestui ziarist convertit la „știința despre viitor”. Viitorologii anilor ’70 analizau o singură temă importantă: știința, tehnologia și consecințele lor pentru societate și condiția umană în viitor. Tema îi împărțea, fatal, în tabere rivale: contestatarii și apologeții. Contestatarii evidențiau „incalculabilele nenorociri” pe care le va aduce omului și
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
anticariat ești ca «jucătorul» lui Dostoievski când pătrunde în cazinou, dacă-ți dorești un titlu sau altul și ești dispus să te zbați ca să-l obții, dacă supraviețuirea cărții te interesează la fel de mult ca pe ecologi soarta balenelor sau pe viitorologi soarta planetei înseamnă că lectura e act vital.” (pp. 5-6) Autoportret mai fidel nici că se putea. În plus, pentru Ioana Pârvulescu, publicistica nu reprezintă un banal act de prezență publică, ci o consecință firească a intimității intelectuale mobilate cu
Viață și cărți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5852_a_7177]
-
termen lung în privința schimbărilor tehnologice, dar pe termen scurt în privința schimbărilor sociale, ceea ce le-a atras eticheta de establishment futurology. Modelele de acest gen nu erau altceva decât o imagine mărită cu lupa a lumii anilor ’60, potrivit procedeului unui viitorolog din Evul Mediu, care prevedea o lume cu mai multe castele și biserici gotice și mai dese tournois în care se vor înfrunta cavalerii pe cai în zale de fier. În zilele noastre, americanul de origine japoneză Francis Fukuyama aprecia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2139_a_3464]
-
ocupa un loc din ce în ce mai important în pregătirea educatorilor, pentru toate nivelurile și că pregătirea profesorilor se va ameliora în măsura în care aspectele practice vor stabili relații din ce în ce mai precise și mai numeroase cu cercetarea și teoria practică" (11, p. 117). După cum se vede, viitorologii educației atrag atenția asupra faptului că, în viitor, școala, mai mult decît acum, nu-și va asuma singură funcțiile educației. Numeroase alte forme de activitate umană vor influența procesul de dezvoltare atît al tinerilor, cît și al adulților. La vîrstele
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
politologul își confundă adeseori domeniile, vechile fragmentări cronologice par astăzi depășite. În noul orizont de sinteză, durata e una singură, iar viitorul nu poate rămâne nici el dincolo de studiul sistematic. În orice ipostază s-ar închipui, ca istoric, sociolog sau viitorolog, cercetătorul nu se poate plasa decât în miezul duratei, care e clipa de față, sursă a fondului său aperceptiv, premisă a oricărei înțelegeri asupra devenirii umane. O răscruce se arată mereu, fie că atenția urmărește un fragment cronotipic sau altul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
al activității depuse, precum și de poziția fiecărei persoane față de sursele de venit. Începând cu deceniul șase al secolului XX, categoriei „nivel de trai” i se asociază noțiunea de „calitate a vieții”, definită prima dată de sociologul Arthur Schlesinger și de viitorologul Bernard de Jouvenel. Discuțiile în jurul acestui concept nu s-au epuizat, acceptându-se totuși ideea că, în principal, „calitatea vieții” cuprinde ca o componentă organică „nivelul de trai material și cultural al populației”. Calitatea vieții exprimă totalitatea condițiilor naturale, tehnicoeconomice
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
dacă subiecții lui, de religie catolică, au recitat „Ave Maria” în latină sau o mantră budistă „Om-Mani-Padme-Hum”(care le era total necunoscută) s-a produs, în ambele cazuri, o sincronizare a principalelor ritmuri biologice. Reputatul savant Ervin Laszlo (2008), filosof, viitorolog și expert în teoria sistemelor, argumentează, din perspectiva fizicii cuantice, existența „câmpului akashic”(acel câmp cosmic care tezaurizează întreaga informație a universului, dar și energia care generează totul) și despre care marii mistici de pretutindeni vorbesc din cele mai vechi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]