1,941 matches
-
campionatul național. Ce mi-a fost dat să văd la intrarea unor stadioane precum "Dinamo", "Steaua" ori "Giulești" depășește orice imaginație: niște oameni ai cavernelor gata să sfâșie fără milă pe oricine le stătea în cale se năpusteau ca o viitură spre teren. Odată furișat în tribună, peisajul apocaliptic se diversifica fabulos: cro-magnonii încă neajunși în stadiul limbajului articulat scoteau zbierete ireproductibile, în vreme ce alții, pe-o treaptă superioară a Comunei Primitive, dădeau frâu celor mai deșuchiate și atroce cuvinte pe care
Sinuciderea prin diminutive by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15511_a_16836]
-
cu mult simț de răspundere, din malaxoarele cărora să nu poată scăpa nici măcar o parîmă întreagă, iar din această sărbătoare a carnagiului să se înfrupte în voie și pe săturate, asemenea spectatorilor excitați de sînge din vecinătatea luptelor de gladiatori, viitura electoratului care-și privește la televizor propria viață în chip de telenovelă prost scrisă și încă mai prost regizată. Pentru că Băsescu a punctat serios în bătălia cu buticurile și în aceea cu bieții cîini răzlețiți de pe vremea demolărilor, PSD-ul
Bruta Piedone și arhanghelul Gabriel by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14410_a_15735]
-
a conturilor bancare. De partea cealaltă a mesei, cu traseele respiratorii vizibil obturate, bietul părinte cîntărește și el situația și se opintește să scoată, din neantul liceului său preistoric (mîntuit, evident, la seral!), toate cunoștințele despre artiști. Și ce adună viitura mîhnirii și a enervării, din mîlul stătut al unei memorii și ea destul de sedentară, nu este din cale afară de încurajator. Ba s-ar putea spune că dimpotrivă. Fără vocație istorică și fără instinct social, artistul pare mai degrabă un ratat
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
mine mă însoțește/ Row. El are un Ochi orb. Nu știu dacă eu l-am ales pe Row sau/ dacă el m-a ales pe mine. Uneori Ochiul/ său e un coridor torsionat pe unde/ năvălește satul meu ca o viitură învolburată/ peste paginile poemelor. E o văgăună,/ o poartă, o valvă secretă a beznei/ Ochiul orb. Prin nămolurile scrisului/ își tîrăște animalele diforme ale Nopții" (Iarba e un serviciu divin). Liber de obligațiile omenirii canonice, inspirat de demonia persiflării care
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
spiritele strămoșilor, au adunat cu lăcomie cioburile nefolosite în trecerea de la Eden la Istorie și s-au pornit să croiască prometeic, să recompună schelete doar dintr-o falangă rătăcită și apoi să anime totul printr-o vitalitate nărăvașă ca o viitură. Așa cum ontogeneza este cursul scurt de filogeneză, gestul lor, fascinant de cele mai multe ori, nămolos cîteodată, dar întotdeauna copleșitor prin înalta temperatură a combustiei, rezumă o întreagă istorie, cu miturile, romantismele, fabulațiile și puținele ei invariabile. Dar aceste erupții exemplare nu
Mic inventar de comportamente culturale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13554_a_14879]
-
imaginii publice cu orice preț, discretă și solitară cu alte cuvinte, Claudia Todor își construiește în compensație o lume simbolică aproape imposibil de cartografiat. Tot ceea ce nu trăiește nemijlocit și nu experimentează în gestul cotidian se revarsă nestăpînit, ca o viitură după dezlănțuirile musonice, în jocurile imaginației și în cîmpurile mișcătoare ale reveriei. Aici se adună cam tot ce ar putea constitui universul intim al Claudiei Todor. Care este exclusiv și definitiv unul artistic. Convențiile dispar una cîte una, limbajele se
Claudia Todor și oglindirea în lume by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12192_a_13517]
-
-și soarta, femei isterizate de disperare invocau, parcă trase la copiator, două motive ale dezastrului. Primul: voința divină (ceea ce mai că-l confirmă pe metafizicul meu prieten). Al doilea: faptul că primăria n-a făcut nimic pentru a proteja de viitură malurile râurilor și albia satelor. Cu atât mai mult cu cât inundațiile din 2005 sunt doar spectacolul macabru al unor repetiții care au loc de ani buni. Partea cu Dumnezeu o las - cum spuneam - altora mai competenți. Cât despre primărie
Apă în țara mâinilor murdare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11490_a_12815]
-
vagi, de la cele politice și pînă la cele sentimentale. Curatorul însuși era o făptură multiplă, adică un colectiv, o instituție și doar cel care făcea panotarea mai putea fi identificat deoarece, în efortul de a pune o minimă ordine în viitura de mediocritate, cineva trebuia să ducă pînă la cotele ei maxime inventivitatea muzeografică. Trebuia, cu alte cuvinte, să dea kilometrilor de gri măcar cîteva accente de culoare. Fiind, în anii comunismului, o construcție artificială, chiar dacă în perioada interbelică a avut
Renașterea Salonului de Artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11485_a_12810]
-
cîștigat de ticăloșii care au chelit pădurile în locuri care ar fi trebuit să rămînă neatinse ascunde pagube de zeci de mii făcute unor nefericiți a căror singură vină e că nu și-au mutat casele și acareturile din calea viiturilor. De ani de zile pagubele uriașe provocate de proști și de ticăloși sînt suportate de la buget. Nefericiții care își pierd tot ce au la inundații primesc ajutoare, cîte le primesc, din partea unora care, adesea, n-au nici ei mai mult
Ticăloșiile de sub ape by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11709_a_13034]
-
un tînăr filiform și timid, deși în planul real evita femeile și părea posedat de vocația neprihănirii, mi-a mărturisit odată că marea lui fantasmă erotică se leagă de o scenă a ejaculării diluviene, de viziunea unor cearceafuri înecate în viituri seminale care, mai apoi, să dobîndească prin uscare măreția și sonoritatea unor imense folii de tablă imaculată. Ca să nu mai vorbim de haremul privat al fiecărui puștan căruia i s-a revelat abrupt funcția prohabului, harem în care intră cel
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
tăcută o vidră nervii îți sunt un coș de țipari tăcerea ta adăpostește o monahie de pelicani ce râu spală picioarele noastre de sumbri magiștri ai unei științe inutile ce râu ne răpește iubitele și le duce în Hades ce viitură întunecată de fluviu tulbure de dorinți și de spaime ne mână de la spate cu vaiete elevi îndărătnici ce-au orbit cu cărțile-n brațe tomuri cu aurite cotoare cu semne ce nu ne-nvață măcar să ne stingem cu grația
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
până în data de joi, 5 noiembrie 2009, ora 15:00. :: detalii pe maimultverde.ro „România prinde rădăcini” este o campanie Realitatea Tv susținută de Petrom, cu sprijinul MaiMultVerde și în parteneriat cu RNP Romsilva , cu scopul reîmpăduririi zonelor afectate de viiturile și inundațiile din iulie 2008. O să vin și eu cu câțiva prieteni De ce toate chestiile mișto se fac în Timișoara ? Iar în București lumea nu știe decât să se certe ? cam subiectiv
Căutăm voluntari din Teleorman şi Timiş by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82685_a_84010]
-
noi amănuntele creșteau cît zidul, guri căscate ne așteptau din loc în loc. muza, cu mîinile goale, ne tot îndeamnă la primul păcat. pagină cu pagină, murmurul greu, șoaptele sepulcrale, ploile arămii pornite din grindă. în timpul acesta, cu degete care scormonesc viitura, avalanșele uitării, purtate dintr-un cuvînt în altul. norii scorojiți care anunță seninătatea, calmul prăbușirii. surîsul ligamentelor ce țin trează toată armătura coșmarului. materia apocaliptică din care mîini imperceptibile salvează ca dintr-o burtă potop după potop. la pas cu
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
proces continuu de sublimare. Aici, în subteranele vizibilului, istoricul de artă se confruntă, de fapt, cu istoria lumii, cu tactilitatea și cu imponderabilul ei. O răbdare descriptivă de tip balzacian se întîlnește cu o memorie proustiană care năvălește, asemenea unei viituri, prin labirinturi și biblioteci borgesiene pentru ca, finalmente, să se închege, dacă de închegare poate fi vorba aici, în construcții cu nenumărate subsoluri, etaje și mansarde, vecine cu arhitecturile vizionare ale lui Cervantes. Astfel, Scurtă istorie a umbrei este în același
Victor Ieronim Stoichiță sau despre privirea prin tablou by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10244_a_11569]
-
pe care ochiul cu greu le percepe în curgerea repede și nepăsătoare a celeilalte năprasnice ape, a Timpului. Și, mai ales, nu se trecuse pe podul de pe care ne privim și ne petrecem viețile și care se poate arcui peste viituri de Timp, unind, când nici nu mai gândești, țărmuri de trăiri și tâlcuri sfâșietoare. Unora dintre acestea, spre liniștirea noastră, ne-am resemnat și le spunem ironii ale istoriei. Fie și integrate... Dar nu acel pod care, fie și din
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
pe care ochiul cu greu le percepe în curgerea repede și nepăsătoare a celeilalte năprasnice ape, a Timpului. Și, mai ales, nu se trecuse pe podul de pe care ne privim și ne petrecem viețile și care se poate arcui peste viituri de Timp, unind, când nici nu mai gândești, țărmuri de trăiri și tâlcuri sfâșietoare. Unora dintre acestea, spre liniștirea noastră, ne-am resemnat și le spunem ironii ale istoriei. Fie și integrate...
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
de Munții Mehedinți. Iar dintre peșteri - avenul de sub Colții Grindului. „Mi-a plăcut o anumită situație dificilă de care am avut parte. În 2000, cu încă trei colegi, am stat 14 ore sub dușul cascadelor glaciale, umflate în urma unei puternice viituri. Eram undeva la 480 metri sub pământ. Începusem să intrăm în hipotermie, aveam toate șansele să nu mai ajungem la suprafață. Lupta cu noi înșine a fost dură, dar fascinantă. Finalul a fost OK. A fost cea mai grea situație
Agenda2003-32-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281353_a_282682]
-
Civile În luna septembrie, în mai multe localități de pe raza județului Timiș vor avea loc o serie de alarmări publice, în cadrul aplicațiilor Inspectoratului de Protecție Civilă Județean. Timișul, mai precis partea sa estică, va fi greu încercat de către natură. Vijelii, viituri, ploi torențiale, toate surse potențiale de pericol pentru gospodării și posesorii acestora, au fost cuprinse în scenariile prevăzute. Seria acțiunilor va demara la Margina, pe 9 ale lunii, programul aplicației incluzând intervențiile în cazul inundațiilor ce vor „afecta“ comuna. Două
Agenda2003-35-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/281394_a_282723]
-
în urmă cu aproape 250 de ani, Nodul hidrotehnic Coștei deține un rol hotărâtor în alimentarea cu apă potabilă a Timișoarei și de prevenire a inundațiilor în perimetrul orașului. De-a lungul timpului, lucrarea a necesitat mai multe reparații. În urma viiturilor din anii 1998-2000, s-au produs avarii importante, ceea ce a impus elaborarea unui proiect de punere în siguranță a Nodului hidrotehnic Coștei, prin lucrări de etanșare a fundației și de refacere a barajului deversor, execuția barajului disipator, amenajarea albiei în
Agenda2003-28-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/281221_a_282550]
-
atât în participări la toate exercițiile desfășurate de Inspectoratul de Protecție Civilă, cât mai ales în in-tervenții în situații-limită. Este suficient să ne amintim de seismele de acum un deceniu din zona Banloc (1991) și Banloc-Voiteni-Ghilad (1992) sau de pustiitoarele viituri din 2000-2001 de pe întreg cuprinsul județului. Din 1990 și până în momentul de față, Crucea Roșie Timiș a distribuit persoanelor cu handicap loco- motor sau aflate temporar în imposibilitate de a se deplasa în mod natural, peste 800 de cărucioare cu
Agenda2003-28-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281238_a_282567]
-
hectare teren arabil inundat l pe pârâul Ludobara - comuna Pișchia, sat Murani - 6 grădini, 1 anexă gospodărească și 20 hectare teren arabil inundate. În urma ploilor căzute în după-amiaza zilei de 13 aprilie, s-a format un al doilea vârf de viitură, care pe Bega se află în aval de Chizătău, iar pe Timiș se află în aval de Lugoj. Creșteri de nivel sunt prognozate pe cursul inferior al Timișului, cu depășirea „fazei I“ de apărare la Rudna cu 60 cm și
Agenda2004-16-04-general3 () [Corola-journal/Journalistic/282312_a_283641]
-
de-a lungul Begăi, Nodul hidrotehnic de la Coștei. În timp, barajul deversor cu prag lat de anrocamente în căsoaie de lemn umplute cu piatră brută și alte utilități ale Nodului hidrotehnic de la Coștei au suferit deteriorări, cele mai grave în urma viiturilor din 1998, când în corpul barajului s-au ivit eroziuni și breșe, paramentul aval prăbușindu-se; au avut loc dislocări ale datelor din beton, distrugeri ale zidăriei din piatră. În aceste condiții, pe baza proiectului elaborat de „Aquaproiect“, au început
Agenda2003-42-03-cr () [Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937]
-
acest bazin se vor amplasa 30 de stații de urmărire și transmitere în mod automat a parametrilor hidrologici la nivelul factorilor de decizie, inclusiv din Serbia-Muntenegru, creându-se posibilitatea de a preveni, respectiv, de a diminua/anula efectele poluărilor accidentale, viiturilor ori a inundațiilor. Programul „Riverlife“ va fi dublat de un nou proiect - „Deswat“ -, prin care spațiul hidrologic Banat va beneficia de modernizarea completă a sistemului informațional privind calitatea și starea apelor în zonă, ceea ce va permite creșterea timpului de anticipare
Agenda2004-2-04-gen3 () [Corola-journal/Journalistic/281922_a_283251]
-
decizie, inclusiv la Serviciul de Hidrologie din Serbia-Muntenegru l modernizarea procedurilor de prelucrare și stocare a datelor prin introducerea unor programe de semiautomatizare a redactării studiilor hidrologice la stațiile de profil din Bazinul Timiș l evaluarea riscului de poluare asociat viiturilor, pe baza metodologiei Uniunii Europene în domeniu l elaborarea planului de gospodărire a apelor din Bazinul Timiș-Bega, inclusiv a planului de acțiune în caz de dezastre și a măsurilor de intervenție în timpul și după inundații. Proiectul „Riverlife“ va fi urmat
Agenda2003-48-03-gen3 () [Corola-journal/Journalistic/281768_a_283097]
-
arie protejată Zona a dobândit statutul de arie protejată prin Hotărârea C.J.T. nr. 19/1995 și prevederile Legii nr. 5/2000. Situată la confluența dintre compartimentul înalt al Câmpiei Vinga și Câmpia Timișoarei, acumularea Murani a fost realizată în vederea atenuării viiturilor din amonte ale pârâului Magheruș, creându-se, astfel, habitate de apă dulce, mlaștini/turbării. Acumularea Murani reprezintă un loc ideal de cuibărit și loc de popas pentru aproape o sută de specii de păsări, în marea lor majoritate protejate prin
Agenda2003-48-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281782_a_283111]