96 matches
-
Imperiu Bulgar a fost cucerit de turcii otomani. După războiul ruso-româno-turc provincia a fost divizată în Principatul Bulgariei și Rumelia Orientală. Bulgaria a fost reunificată ca Regatul Bulgariei în 1908. Turcii au reorganizat teritoriile bulgare împărțindu-le în mai multe vilaiete, fiecare condus de un Sanjakbey. Parte semnificativă din terenul cucerit a fost parcelat pentru urmașii sultanului, care a avut loc ca fiefuri de beneficii (timars mici, mijlocii și ziyamet hases mari) direct de la el, sau de la Sanjakbey. Această categorie de
Bulgaria Otomană () [Corola-website/Science/323310_a_324639]
-
în sudul Basarabiei a familiilor de imigranți bulgari din sudul Dunării, aceștia primind terenuri de la ocupanții ruși ai Basarabiei. În perioada 1829-1830 a avut loc un exod în masă al bulgarilor din satul Vaisal (aflat astăzi în Tracia de Est, Vilaietul Adrianopol, Turcia) în partea de sud a Basarabiei. În aprilie 1830, 206 de familii (1.001 persoane) din Vaisal sosesc în Basarabia și fondează un sat cu aceeași denumire cu satul de proveniență (Vaisal). În urma Tratatului de la Paris din 1856
Vaisal, Bolgrad () [Corola-website/Science/318292_a_319621]
-
Grevena. Nu sunt date etnografice din această perioadă, dar se pare că niciun grup etnic sau religios n-ar putea pretinde o majoritate absolută a populației. Conform recensământului Otoman din 1911, grecii au fost cea mai mare populație creștină din vilaiet, cu 740.000 greci, 517.000 bulgari și 1.061.000 musulmani în vilaietele Selanik (Salonic) și Manastir. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că baza de recensământ Otoman a fost sistemul “millet”. Oamenii au fost atribuiți unei etnii în funcție de
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
etnic sau religios n-ar putea pretinde o majoritate absolută a populației. Conform recensământului Otoman din 1911, grecii au fost cea mai mare populație creștină din vilaiet, cu 740.000 greci, 517.000 bulgari și 1.061.000 musulmani în vilaietele Selanik (Salonic) și Manastir. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că baza de recensământ Otoman a fost sistemul “millet”. Oamenii au fost atribuiți unei etnii în funcție de religia de care aparțineau. Deci, toți musulmanii au fost clasificați ca fiind turci, toți
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
aromânilor și un anumit număr de macedoneni slavi, în timp ce restul a fost împărțit între Bisericile Ortodoxe sârbe și bulgare. (A se vedea de asemenea "comunitatea evreiască" de mai jos). Dar registrul otoman fiscal de la Bedel-I Askeriye din 1873, spune că vilaietul Manastir a avut aproximativ 150.000 de oameni din Bulgaria (capi de familie), 40.000 de musulmani și numai 700 de greci. Datele otomane ale populației din 1901 numără 566.000 de slavi, 363.000 de turci și 260.000
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
aproximativ 150.000 de oameni din Bulgaria (capi de familie), 40.000 de musulmani și numai 700 de greci. Datele otomane ale populației din 1901 numără 566.000 de slavi, 363.000 de turci și 260.000 de greci din vilaietele Salonic și Manastir.. În 1894, Manastir a fost legat de Selanik cu trenul. Primul film din Balcani a fost înregistrat de către frații aromâni Manakia în Manastir în 1903. În cinstea lor, anual Festivalul Manaki Brothers International Film Camera are loc
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
care, chemat de sultan, „pe Dracula (Vlad Dracul "n.t.") l-au prins și l-au închis în cetatea Galipoli iar cei doi fii ai săi (Vlad Țepeș și Radu cel Frumos "n.a.") au fost internați în fortăreața Egrigöz din vilaietul Ghermiyan“ („Cronica lui Așik pașazadé“ în „Cronici turcești privind țările române“, I, p. 88). Iancu de Hunedoara, voievodul Transilvaniei și ruda voievodului arestat, după victoria asupra lui Mezid beg, lansează o ofensivă în Țara Românească înfrângându-l pe Mircea și
Mircea al II-lea () [Corola-website/Science/298667_a_299996]
-
un vid umplut de un șuvoi de albanezi imigranți. Însuși Arsenije a scris un număr de "30.000 de suflete" (persoane fizice) care au fugit împreună cu el în Austria, confirmând numărul din alte surse. În 1878, una din cele patru vilaiete cu locuitori de albanezi, care a format Liga de la Prizren a fost vilaietul Kosovo. Scopul ligii a fost acela de a rezista la dominația și incursiunea otomană de emigranții sosiți din țările balcanice. În 1910, o organizație albaneză de insurecție
Istoria pașalâcului Kosovo () [Corola-website/Science/315191_a_316520]
-
un număr de "30.000 de suflete" (persoane fizice) care au fugit împreună cu el în Austria, confirmând numărul din alte surse. În 1878, una din cele patru vilaiete cu locuitori de albanezi, care a format Liga de la Prizren a fost vilaietul Kosovo. Scopul ligii a fost acela de a rezista la dominația și incursiunea otomană de emigranții sosiți din țările balcanice. În 1910, o organizație albaneză de insurecție a izbucnit la Priștina și, curând, se răspândise în întregul vilaiet al provinciei
Istoria pașalâcului Kosovo () [Corola-website/Science/315191_a_316520]
-
a fost vilaietul Kosovo. Scopul ligii a fost acela de a rezista la dominația și incursiunea otomană de emigranții sosiți din țările balcanice. În 1910, o organizație albaneză de insurecție a izbucnit la Priștina și, curând, se răspândise în întregul vilaiet al provinciei Kosovo, pentru o durată de trei luni. Sultanul a vizitat Kosovo în iunie 1911, în timpul convorbirilor de pace care acoperea toate zonele locuite de albanezi. În ciuda impunerii dominației musulmanilor, un număr mare de creștini a continuat să trăiască
Istoria pașalâcului Kosovo () [Corola-website/Science/315191_a_316520]
-
Vilaietul Mosul a fost o provincie (vilaiet) a Imperiului Otoman cu o populație majoritară kurdă și arabă. Spre deosebire de regiunile învecinate, această provincie a fost mult mai bine integrată în cadrul Imperiului Otoman. Din punct de vedere religios,populația regiunii era în mod
Provincia Mosul (Imperiul Otoman) () [Corola-website/Science/321536_a_322865]
-
Vilaietul Mosul a fost o provincie (vilaiet) a Imperiului Otoman cu o populație majoritară kurdă și arabă. Spre deosebire de regiunile învecinate, această provincie a fost mult mai bine integrată în cadrul Imperiului Otoman. Din punct de vedere religios,populația regiunii era în mod preponderent sunită. Printre cele mai importante
Provincia Mosul (Imperiul Otoman) () [Corola-website/Science/321536_a_322865]
-
din zonă. La sfârșitul Primului Război Mondial, Imperiul Otoman a semnat Armistițiul de la Mudros pe 30 octombrie 1918. Acest acord impunea încetarea luptelor dintre forțele otomane și cele ale Aliaților. După trei zile, pe 2 noiembrie, generalul-locotenent Șir William Marshall a invadat Vilaietul Mosul, reușind să ocupe întreaga zonă în mai puțin de două săptămâni. În august 1920, a fost semnat Tratatul de la Sevres, care punea în mod oficial capăt războiului. Imperiul Otoman a contestat puternic dreptul britanicilor asupra Mosulului, dat fiind faptul
Provincia Mosul (Imperiul Otoman) () [Corola-website/Science/321536_a_322865]
-
britanici, ceea ce ar fi produs probleme în Kurdistanul turc . Liga Națiunilor a încercat să rezolve problemele legate de regiunea Mosul și a trimită pe teren o comisie de specialiști, care să determine cărei țări i se cuvine controlul asupra fostului Vilaiet otoman. Raportul comisiei avea să precizeze faptul că Turcia nu are nici un fel de pretenție asupra Mosulului și că acesta ar fi aparținut de drept britanicilor, nefiind nicio tabăra care să aibă pretenții îndreptățite.. Această decizie a comisiei nu a
Provincia Mosul (Imperiul Otoman) () [Corola-website/Science/321536_a_322865]
-
Irak, Percy Cox, cât și Comisarul civil din Bagdad, Arnold Wilson, i-au cerut premierului Lloyd George să susțină că între cele două linii de demarcație, cea stabilită de britanici și cea stabilită de Liga Națiunilor, nu există deosebiri majore. Vilaietul Mosul nu era însă doar în centrul disputelor dintre Turcia și Regatul Unit. Faysal ibn Husayn, regele Hashemit al noului stat fondat de britanici în 1921, dorea de asemenea să obțină controlul asupra regiunii Mosul. Faysal era prețuit de britanici
Provincia Mosul (Imperiul Otoman) () [Corola-website/Science/321536_a_322865]
-
mai tarziu „Iraq Petroleum Company” (IPC). Britanicii au încercat de asemenea să calmeze furia turcilor cu privire la decizia Ligii Națiunilor oferindu-le o participare generoasă la profiturile noii companii petroliere. Prin preluarea controlului asupra regiunilor petrolifere, britanicii au păstrat controlul asupra Vilaietului Mosul chiar și după ce au predat controlul politic asupra regiunii regelui Faysal. Un alt grup cu interese importante în regiune era cel al kurzilor. Kurzii locuiau din cele mai vechi timpuri în această regiune, aveau o identitate culturală și națională
Provincia Mosul (Imperiul Otoman) () [Corola-website/Science/321536_a_322865]
-
(), oficial Republica Autonomă (აჭარის ავტონომიური რესპუბლიკა), este a doua republică autonomă în cadrul Georgiei, și a fost proclamată după tratatul de la Kars (1921) între Turcia kemalistă și Rusia sovietică, pe teritoriul vilaietului otoman Batum (actualul Batumi). Adjaria e cunscută și ca Ajara, Adjara, Ajaria, Adzharia, Aciaria și Ajaristan. În cadrul Uniunii Sovietice, ea era denumită Republica Autonomă Socialistă Sovietică Adjară (RASS Adjară). Ankara, cedând Moscovei acest ținut încă în timpul războiului ruso-turc din 1877-1878
Adjaria () [Corola-website/Science/304347_a_305676]
-
capitală regională și a zdrobit rebeliunile țăranilor și druizilor și a deportat oamenii neloiali din triburi. Oricum, în 1840 a fost nevoit să predea teritoriul înapoi otomanilor. Din 1864, reformele Tanzimatului au fost aplicate în Siria otomană, fiind dezmembrate provinciile (vilaietele) Alep, Zor, Beirut și Damasc; a fost creat și curând după aceasta, a fost creat și a primit un statut separat. În timpul Primului Război Mondial, Imperiul Otoman a intrat în conflict de partea Germaniei și imperiului austro-ungar. În cele din urmă a
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
în primul rând în ceea ce privește compoziția etnică. Musulmanii privilegiați (și odată cu ei și primii evrei, de rit sefard) vin aici și, pe lângă agricultură s-a dezvoltat mult și comerțul. În această perioadă o parte din Banat este organizată de către turci în Vilaiet. Aceasta cuprinde 6 sangeacuri: Timișoara, Cenad, Lipova, Gyula, Moldova Veche și Orșova, dar reședința Vilaietului rămâne la Timișoara, care avea atunci același statut cu Buda și Belgrad, unde conducea un supus direct al sultanului, un beglerbeg. Orașul va fi împărțit
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
rit sefard) vin aici și, pe lângă agricultură s-a dezvoltat mult și comerțul. În această perioadă o parte din Banat este organizată de către turci în Vilaiet. Aceasta cuprinde 6 sangeacuri: Timișoara, Cenad, Lipova, Gyula, Moldova Veche și Orșova, dar reședința Vilaietului rămâne la Timișoara, care avea atunci același statut cu Buda și Belgrad, unde conducea un supus direct al sultanului, un beglerbeg. Orașul va fi împărțit în patru districte, iar suburbiile în 10 mahalale. Casele au fost construite din lut și
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
armata greacă și la aceste acțiuni au fost ajutați de civili greci și armeni. Viceconsulul Park își încheia raportul astfel: Există estimări care afirmă că doar în incendierea Alșehirului au pierit 3.000 de oameni. În cazul satului Karatepe din vilaietul Aydin, grecii au incendiat pe 14 februarie 1922 moscheia satului, în care îi închiseseră pe toți sătenii. Cei câțiva supraviețuitori ai incendiului au fost împușcați . Consulul italian M. Miazzi a raportat că a vizitat un sat turc unde grecii au
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]
-
în Aravá centrală într-o jumătate de oră pe pista de aterizaj de la Ein Yahav, cursele fiind de două ori pe săptămână. Pe șosea drumul durează trei ore de la Tel Aviv și două ore de la Ierusalim. Până în 1918 a aparținut vilaietului otoman al Hidjazului. Districtul iordanian Wadi Araba are o populație de 6,775 locuitori, la care, însă se adaugă 96,000 locuitori ai orașului Aqaba. Aqaba poate fi considerată, analogic cu Eilat din partea israeliană, capitala regiunii Wadi Araba din Iordania
Arava () [Corola-website/Science/325424_a_326753]
-
(cunoscut și ca Eyaletul, Vilaietul ori Provincia Budin / Buda; în limbile turcă otomană: "Eyâlet-i Budin", turca modernă: "Budin Eyaleti", maghiară: "Budai vilajet", sârbă: Будимски вилајет "Budimski vilajet", croată: "Budimski vilajet") a fost o unitate administrativă a Imperiului Otoman în Europa Centrală și Balcani. A fost
Pașalâcul Buda () [Corola-website/Science/323312_a_324641]
-
Buda la imperiu. După alungarea armatei austriece comandate de Wilhelm von Roggendorf care asediase Buda, otomanii au ocupat capitala Ungariei și orașul de pe celălalt mal al Dunării, Pesta pe 29 august. Sultanul a organizat imediat după cucerirea Budei a primului vilaiet otoman din Europa Centrală cu capitala la Budin (Buda). În același an, alte orașe ungurești au trecut sub controlul otoman: Szeged, Kalocsa, Szabadka. În anii următori 1543-1544, otomanii au cucerit fortărețele Nógrád, Vác, Fehérvár, Pécs și Siklós, care au fost
Pașalâcul Buda () [Corola-website/Science/323312_a_324641]
-
Centrală cu capitala la Budin (Buda). În același an, alte orașe ungurești au trecut sub controlul otoman: Szeged, Kalocsa, Szabadka. În anii următori 1543-1544, otomanii au cucerit fortărețele Nógrád, Vác, Fehérvár, Pécs și Siklós, care au fost incorporate în noul vilaiet. În 1552, Vilaietul Budin a fost extins cu noi teritorii în nord și a fost format noul Vilaiet al Timișoarei. Controlul militar al regiunilor înconjurătoare era asigurat de la Budin. În anii care au urmat, câștigurile teritoriale ale Imperiului Otoman s-
Pașalâcul Buda () [Corola-website/Science/323312_a_324641]