11 matches
-
circular celelalte camere, care au jos dușumea și tavanul din lemn sculptat. Prima cameră cu vedere spre mare are tavanul de lemn cu romburi lucrate din stinghii, perdele țesute în război și reprezintă principalele ocupații ale Nessebarului: pescuitul, viticultura și vinăritul. Aici sunt expuse unelte de pescuit, amfore, ploști, căldărușe de aramă, lanternă, felinar. Salonul central are tavanul din lemn sculptat, cu ornament sub forma unei stele mari. Vizitatorii pot admira câteva obiecte specifice stilului de viață urban din epocă: o
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
reprezentate principalele ocupații ale locuitorilor: țesutul (darac, suveică, spată, scripeți), munca la câmp (spice de grâu, greble, furcă de lemn), păstoritul (o colecție amplă de clopote pentru animale, coarne de animale, foarfeci de tablă pentru tuns oi, blănuri de capră), vinăritul (butoaie), tâmplăritul (rindea), fierăritul (foale). Nu lipsesc instrumentele tradiționale de cântat: cavalul, cimpoiul, trompeta. Ochiul vizitatorului poate fi impresionat și de o colecție de arme de panoplie, cât și de o lustră făcută într-o roată de car. Restaurantul oferă
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
șes, de deal și de munte) și păstoritul (în hotarul satelor agricole, în zona fânețelor, în așezările de deal și cele risipite, de munte, pâna la stânile din golul alpin), pomicultura (cu "industria" oțetului și a țuicăritului), viticultura (cu industria vinăritului) și uleitul (cu tehnologii și instrumentar ce coboară, tipologic, până în străvechile culturi ale antichității europene), a meșteșugurilor sătești: țesut (lânar, mătăsar, cânepar, trăistar - păr de capră) și împletit (frânghierit), cojocărit și pielărit, olărit și pietrărit, minerit (aurifer), fierărit și clopotărit
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
e vorba în Hrisov erau din Râca. Primul document în care apare numele satului de <Râca> este un hrisov emis de cancelaria lui Radu Mihnea-Voievod la 14 iulie 1615 ( reprodus în anexe) din care reiese că localitatea era vestită în vinărit și aparținea ca sat mânăstiresc, dăruit Mitropoliei de Târgoviște. La data de 10 august 1685, Mitropolia de Târgoviște scria Popii Gheorghe din Râca, ce avea în subordine un schit de călugări, să lase biserica în pace și pe călugări să
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
limbă română veche, cu litere chirilice, faptele campaniilor sale victorioase. Autonomia Ocolului Câmpulung rezultă din privilegiul locuitorilor din acea vreme de a-și ierna fără plată oile pe moșiile mănăstirești și boierești, din scutirile vamale pentru comerț (de exemplu taxa vinăritului), din scutirile de a da cai de olac și de-a plăti bir la întemeierea unei noi gospodării. Conținutul drepturilor, privilegiilor și scutirile de care se bucură locuitorii zonei rezultă fie din obiceiul pământului, fie din cărțile domnești cu privilegii
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
-lea - al XII-lea o constituiau agricultură, producția meșteșugăreasca și creșterea sezoniera de animale în munți și pe pășuni. Că și mai înainte, țara era vestită pentru culturile pământului, pentru producerea mătăsii, a bumbacului, pentru viticultura, creșterea albinelor, producerea inului, vinăritul, cultivarea orezului și pomicultura. Orașele azere au cunoscut o nouă perioadă de înflorire, valoarea lor în viața economică, politică și culturală a țarii crescând mereu. În secolele al XI-lea - al XII-lea, au continuat să se bucure de o
Statul Eldeghizilor () [Corola-website/Science/309179_a_310508]
-
sarcina să vegheze asupra viilor. După ce Matei Ghica, la 1756, hărăzește Episcopiei dijma Hușilor, paharnicul era însărcinat cu adunarea dijmei din producția de vin, care făcuse parte dintre veniturile domniei. Domnitorul Scarlat Ghica în anul 1757 întărind aceeași danie - a vinăritului, zicea: „iar paharnicul al doilea ce era obișnuit a strânge el dijma Domnească, să nu se amestece"... Paharnicul avea ca ajutor în îndeplinirea funcției sale pe Pivnicer („Stratulat Pivnicerul", „Gheorghe Pivnicerul" în cartea de hotărnicie a Plopenilor de la 1673), și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nu aibă a supăra Sfânta episcopie pentru vădrărit, nici să scrie ei vinul de dijmă", zicea Scarlat Ghica în hrisovul din 1758) care strângeau dijma numai „de la cine se cade", alți deținători decât Episcopia care își avea propria ei gospodărie. Vinăritul era la început o taxă modestă, susține Ghibănescu, care cuprindea în ea și pe producători și pe desfăcători. Apoi ea s-a transformat în pogonorit și privea pe podgoreni, și în vădrărit - care privea pe comerciant. Mai întâi și mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
proveneau din dările directe ale populației și în primul rând, din bir. Cămara domnească se alimenta din impozitele indirecte, numite huzmeturi în Țara Românească, și ruzumaturi în Moldova. Este vorba despre veniturile ocnelor de sare și ale vămilor, oieritul, dijmăritul, vinăritul etc. Veniturile cămării domnești se ridicau de multe ori, până la 2/3 din cele ale vistieriei, ajungând în unii ani să rivalizeze cu acestea. “Sămile” vistieriei Moldovei ne furnizează informații interesante asupra acestor aspecte. Din “sama” vistieriei pe anul bugetar
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
semnificativă; de la vin s-au format diminutivele vinișor, vinuleț, vinuț (mai rar), vinaș, dar și augmentativele (tot rare) vinoi și vinoaică; substantivele vinar (podgorean) și vinărie (pivniță); adjectivele viniu, vinuriu - "cu gustul sau de culoarea vinului", vinos "zemos"; învechite sunt vinărit și mai ales vinărici - cuvinte care au desemnat multă vreme impozitul (deloc neglijabil) pe vii și pe vin. În schimb, vinaț, folosit mai ales la plural (vinațe sau vinațuri) cu sensul "varietate de vin", nu e considerat un derivat, ci
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
molatică a domniței. În tot acest timp, doi ochi scrutau întunericul nopții, încercând să deslușească vorbele celor doi îndrăgostiți. Era hatmanul Barnovschi, care nu plecase spre Suceava, întârziind din pricina unor daraveri cu vierii din Dealul lui Vodă, care-i datorau vinăritul pe ultimii doi ani. Dușmănia fățișă asupra domnitorului găsea o cale de izbândă! Putea să-l lovească în mândria lui de tată de familie. Ce s-ar mai bucura să știe toți boierii despre isprava domniței! Cu aceste gânduri, hatmanul
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]