14 matches
-
colind de masă: „Dinaintea acestor case”, „De astă seară-i, seară mare”, „Sub cel roșu curcubeu”, „Colea jos, Doamne, mai jos” etc.. - colind de fată: „Cununa”, „Ia (numele fetei) vadra-n mână”, „Jiul”, „De când leul plaiu-și ține”, „Cununa-i de vinețele”, „Face (numele fetei) de-o cetate” etc. - colind de băiat: „Din țărmurile Dunării”, „Jos Doamne-n vadu teiului”, „Din jariștea șarpelui” etc. - colind de gazde: „Ale cui-s aceste case”, „De-ale cui-s aceste case”, „Colindul de se-nbaie” etc.
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417973291.html [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică.), printre care: clopoțel de munte ("Campanula carpatica"), flămânzică ("Draba nemerosa"), coroniște ("Coronilla varia"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), vinețeaua ("Centaurea micronthos"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), păștiță ("Anemone nemorosa"), sugărel ("Teucrium montanum"), strașnic ("Asplenium thricomanes"), albăstriță ("Centaurea micranthos") sau ghiocel ("Galanthus L."), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), coada-iepurelui ("Sesleria rigida"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
Trolius europaeus) etc. Tot în apropiere de Suceava, la 6 km de oraș, pe teritoriul comunei Moara, se află rezervația floristică de la Frumoasa, mai mică decât cea de la Ponoare, cu specii asemănătoare, dar și cu alte plante rare, printre care vinețelele (Centaurea marclialliana). În Parcul Profesor Ioan Nemeș din centrul orașului, lângă clădirea Muzeului de Științele Naturii, se află un exemplar de fag roșu (Fagus sylvatica v. antropurpurea). Pătura erbacee specifică zonei cuprinde în special pirul (Agropyron brandzae) și iarba grasă
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Achillea schurii"), omag (din speciile: "Aconitum moldavicum" și "Aconitum toxicum"), orhidee (din speciile: "Coeloglossum viride, Dactylorhiza incarnata, Dactylorhiza sambucina, Herminium monorchis, Platanthera chlorantha, Pseudorchis albida, Spiranthes spiralis, Traunsteinera globosa"), brebenei ("Corydalis capnoides"), cădelniță ("Campanula carpatica"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), vinețele ("Centaurea melanocalathia"), garoafă sălbatică (cu specii de: "Dianthus serotinus" și "Dianthus spiculifolius"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), mlăștiniță (din speciile: "Epipactis atrorubens, Epipactis helleborine, Epipactis palustris"), lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), ineață ("Linum perenne ssp. extraaxillare"), crin ("Lilium carniolicum ssp. jankae
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
de foioase (silvostepă, mai ales) rromii culeg: urzici, mușețel, flori de tei și de soc, fruncte de cireș sălbatic, corn, cătină, păducel, fragi și mure. Dintre bureți cei mai recoltați sunt: opinticii de toamnă, hribii de foioase, zbârciogii, iuțarii și vinețelele. În zonele montane, rromii rudari mai ales, străbat areale mari În căutarea afinelor, zmeurei (foto 7), murelor și fragilor. Dintre bureți cei mai căutați sunt: hribii (foto 8), ghebele, gălbiorii și râșcovii. Primăvara aceștia recoltează muguri de brad pentru siropuri
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
culturi, vița de vie deține un loc important și se dezvoltă în funcție de noile obiceiuri alimentare. Materia primă a industriei textile (mătase, in și cînepă), furnizată mai ales de regiunile umede ale Europei de nord, ca și plantele tinctoriale, ca drobușorul, vinețelele și albăstrelele, cunosc o mare dezvoltare, în schimb, creșterea animalelor este rămasă în urmă. Din lipsă de spațiu pentru terenurile fertile, această ocu pație se dezvoltă pe terenurile umede de pe coastele atlantice ale Franței sau Țărilor de Jos, pe pămînturile
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
punctează cupletele. Cel al baladelor românești este mai grațios: îl înflorează poemul. Se simte că această poezie este a unui popor de agricultori și păstori îndrăgostiți de flori: "Foicică izmă creață [...], Numai unul are greață, Voinicel bălai la față [...]. Foicică vinețea [...], La icoane se-nchina [...]. Foaie verde peliniță, Sus pe verdea moviliță Voinicelul se urca." "Foicică viorea [...], Drept la taică-su mergea [...] Foaie verde de trifoi, Trece anul, trecu-mi doi [...]. Foicică ș-o lalea, Ursitoarea se-mplinea." "Foicică mărăcine, Ascultați
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
izbitor de Leda lui Michelangelo) privitorul-estet trece de la contemplare la empatie: "Simt cum îi frige tabla spatele, / pulpele, coastele, coatele ...". Să fie, totuși, Lili o ingenuă ca Florica din Zburătorul lui Heliade Rădulescu, cuprinsă de neînțelese chinuri ce-i aduc "vinețele" pe sîn și îi smulg confesiuni delirante : "Îmi ard buzele, mamă, obrajii-mi se pălesc" sau, mai degrabă, o cochetă cu temperament aguichant trecută deja, generic, în rîndul curtezanelor ? Numele ei poate fi derivat, deopotrivă, de la "liliachiu" (lila), care la
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9954_a_11279]
-
pe coș sau horn în casele oamenilor, sub formă de șarpe și cu aparență de flacără și care chinuiește toată noaptea pre femeia ce are lipitură, adecă pre aceea care se scoală dimineața fără puteri, zdrobită de osteneală și cu vinețele pe corp. Femeia, care e cuprinsă de această ființă rea, simte pe tot corpul ei o mare greutate, mușcături, ciupeli și gîdilituri și, din cauza aceasta, apoi, dacă se află în stare binecuvîntată, naște copilul mort". De aceea cheamă moașa sau
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
prin aceea că aceștia erau originari din regiuni ca Veneția, fie prin faptul că hainele lor proveneau din această provincie. Cuvântul vânăt există în dacoromână și în dialectele sud-dunărene. A fost frecvent în toate timpurile, constituind bază de derivare: vânătaie, vinețea, vinețică, vinețiu, (a) învineți. Rom. venetic are mai multe sensuri, dintre care două sunt mai importante: „monedă venețiană de aur în valoare de aproximativ 5 lei vechi, care a circulat în trecut și în țările române“ și „persoană venită din
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
și pere văratice. Fructele unice, de pădure îfragi, afine, zmeură și mure) ne plăceau în mod deosebit pentru parfumul lor atrăgător și ne deplasam kilometri buni pe cele trei dealuri: Buzăul, Runcul si Barbușca, trasee bogate și-n ciuperci îhribi, vinețele, gălbiori, râșcovi, nicoreți, creasta cocoșului, opintici) pe care, dacă nu le duceam acasă, le savuram coapte în jarul și spuza unui foc de cepuri aprins pe malul râului Moldova, împreună cu cartofi noi sau știuleți de porumb. Festinul avea ca desert
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
însă Zburătorul. Invazia misterioasă a dragostei e surprinsă în plină agresiune, fără furiile unei Sapho sau ale Phedrei. Criza de pubertate se explică mitologic și se vindecă magic: Vezi, mamă, ce mă doare! și pieptul mi se bate, Mulțimi de vinețele pe sân mi se ivesc; Un foc se-aprinde-n mine, răcori mă iau la spate, Îmi ard buzele, mamă, obrajii-mi se pălesc! Ah! inima-mi zvîcnește!... și zboară de la mine! Îmi cere... nu-ș' ce-mi cere! și nu știu ce i-aș
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
al dragostei, iar neliniștea ei, dusă la cele mai Înalte cote, este explicată cu lux de amănunte mamei care o ascultă, dar pare a fi depășită de situație: Vezi mamă, ce mă doare! Și pieptul mi se bate, Mulțimi de vinețele pe sân mi se ivesc; Un foc s-aprinde-n mine, răcori mă iau la spate, Îmi ard buzele, mamă, obraji-mi se pălesc...” Tabloul „suferințelor” se Îmbogățește cu alte date pe care tânăra copilă nu și le poate explica: „ Și cald
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
toporașul - Viola pumila; ... c) europene: poroinicul - Orchis ustulata; ... d) central-europene: laptele câinelui - Euphorbia dulcis; ... e) continentale: stânjenelul de stepă - Iris ruthenica, cinci degete - Potentilla alba, dedițelul - Pulsatila patens, gălbinarea - Serratula wolffi, veronica - Veronica incana; ... f) pontice: barba boierului - Ajungă laxmanni, vinețeaua - Centaurea marschalliana, sipica - Cephalaria uralensis, zambila pitică - Hyacinthella leucophaea, clopoțelul - Asyneuma canascens; ... g) mediterano-pontice: lintea pratului - Lathyrus pannonicus; ... h) mediteraneene: usturoiul sălbatic - Allium flavum, trinița - Trinia glauca; ... i) balcano-dacice: centaurea - Centaurea banatica. ... Speciile floristice de interes conservativ prezente în situl
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]