20 matches
-
Russula veșca (Elias Magnus Fries, 1836), denumită în popor vinețica, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Russulaceae" și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ea se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord oriunde pe
Vinețică () [Corola-website/Science/335943_a_337272]
-
verzui, după 3 ore roșiatic), cu tinctura de Guaiacum albastru-verzui, cu Hidroxid de potasiu galben, cu naftolul α albastru că cerneală, cu rezorcina după câtva timp ușor ruginiu în sfârșit negru, cu sulfat de fier roșu cărămiziu și cu brun-negricios. Vinețica ar putea fi confundată între altele cu soiurile comestibile "Russula aurea", "Russula cyanoxantha" "Russula decipiens", "Russula decolorans", "Russula flava", "Russula integra", "Russula mustelina", "Russula paludosa", "Russula roșea" sin. "Russula lepida", "Russula rosacea", sau "Russula xerampelina". Dar de asemenea soiul poate
Vinețică () [Corola-website/Science/335943_a_337272]
-
după cedru), dar și gustul este neplăcut. Pentru genul "Russula" (că și pentru soiurile "Lactarius" și "Lactifluus") contează: Toți bureții fără miros neplăcut precum gust iute sau neconvenabil sunt comestibili. Chiar și unii din acei iuți ar putea fi mâncați. Vinețica este, pricinuit cărnii foarte dense și compacte, pentru unii, o ciupercă excelentă pentru consum, pentru alții, din cauza lipsirii de miros, mai puțin. Ea poate fi mâncata cel mai bine tânără, tăiată fin și crudă într-o salată cu maioneza, hrean
Vinețică () [Corola-website/Science/335943_a_337272]
-
înfloresc plante ierboase : păstița (Anemone ranunculoides), brebeneii (Corydalis solida), fragii (Fragaria vesca), vioreaua (viola sp.), laleaua pestriță. La fiecare pas dai de ciuperci de marimi, forme și culori diferite. Cele comestibile: hribul (Botelus edulis), gălbiorii (Cantharellus cibarius), iuțiarii (Lactarius piperatus), vinețica (Russula vesca); iar cele de care ne ferim: hribul țigănesc (Rubroboletus sin. Boletus satanas), scuipatul dracului (Russula emetica). În părțile umede ale pădurii crește mușchiul de pământ (polytrichum sp.). În zonele împădurite și nu numai acolo trăiesc o mulțime de
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
Russula heterophylla (Elias Magnus Fries, 1838), denumită în popor vinețică unsuroasă, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Russulaceae" și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ea se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord împrăștiată
Vinețică unsuroasă () [Corola-website/Science/336490_a_337819]
-
în acele mixte între altele sub stejari, fagi și frasini, dezvoltându-se de la deal la munte din începutul lui iunie până la sfârșitul lui octombrie. Carnea buretelui se decolorează cu sulfat de fier într-un roz viu. Mare pericol înseamnă confuzia vinețicii unsuroase cu buretele mortal "Amanita phalloides" în tinerețe sau cu posibil fatalul "Tricholoma equestre" sin. "Tricholoma flavovirens" (lamele galbene), între timp recunoscut ca foarte periculos, pentru că poate să provoace "Sindromul Paxillus" asemănător al lui "Paxillus involutus".) În rest, ea poate
Vinețică unsuroasă () [Corola-website/Science/336490_a_337819]
-
iute precum amare) sau cucomestibilele "Russula amoena", "Russula amoena", "Russula amoenicolor", "Russula grisea", "Russula integra", "Russula ionochlora", "Russula olivacea", "Russula parazurea", "Russula puellaris", "Russula stenotricha", "Russula versicolor" (destul de iute, în primul rând lamelele tinere), "Russula violeipes" sau "Russula virescens". Această vinețică este, pricinuit cârnii dense și compacte precum gustului savuros, o ciupercă mult căutată și apreciată în bucătărie. Ea poate fi mâncată cel mai bine tânără (fără cuticulă), tăiată fin și crudă, într-o salată cu maioneză, hrean, verdețuri sau cu
Vinețică unsuroasă () [Corola-website/Science/336490_a_337819]
-
Russula nobilis, sin. Russula mairei sau Russula fageticola, denumită în popor vinețica nobilă, este o specie de ciuperci otrăvitoare a încrengăturii "Basidiomycota" din familia "Russulaceae" și genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ea se poate găsi în România și Basarabia solitară sau în grupuri mai
Vinețica nobilă () [Corola-website/Science/336016_a_337345]
-
pe sol uscat și preferat calcaros, în Păduri de foioase și de păduri mixte preferat sub fagi, dar nu sub conifere, de la câmpie la munte, din iulie până în octombrie. Pentru multe decenii, această ciupercă n-a fost identificata diferită de vinețica focului respectiv declarată numai variație a ei. Ciuperca a fost descrisă pentru prima oară ca specie proprie de către micologul ceh Josef Velenovský (1858-1949) în volumul 1 al lucrării sale "České Houby" ca "Russula nobilis" de abia în anul 1920. Apoi
Vinețica nobilă () [Corola-website/Science/336016_a_337345]
-
crampe și diaree. Pentru a atenua tulburările se recomandă băut de lapte rece și comprese calde la nivelul abdomenului. Adesea oară se prezentă dificultăți respiratorii care sunt periculoase pentru bolnavi de plămâni. Acest burete nu este atât de otrăvitor ca vinețica focului. Chiar dacă s-ar pierde unul într-o ciulama de ciuperci, o otrăvire n-ar fi de așteptat. se poate confunda cu alte soiuri otrăvitoare ca de exemplu cu "Russula emetica", "Russula grisescens" și "Russula silvicola" sin. "Russula silvestris" sau
Vinețica nobilă () [Corola-website/Science/336016_a_337345]
-
gorun), în lizierele acestora și în tufărișurile de mesteacăm, sunt întâlnite (începând cu sfârșitul primăverii și până toamnă târziu) mai multe specii de ciuperci comestibile, cu valoare alimentară ridicată. Specii de ciuperci comestibile: hrib ("Boletus edulis"), hrib pucios ("Boletus aereus"), vinețica ("Russula veșca"), oița ("Russula virescens"), roșcova ("Lactarius deliciosus" cunoscut și sub denumirea de "pita pădurii" sau "râșcov de brad"), pălăria-șarpelui ("Macrolepiota procera"), iuțari ("Lactarius piperatus", cunoscut și sub denumirile populare de "burete usturoi, burete iute" sau "burete lăptos"), gălbior ("Cantharellus
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
om de știință a clasificat 2.770 de specii de ciuperci. Fries însăși a denumit și clasificat 116 de genuri și peste 400 de specii, unele foarte cunoscute, între altele pe Buretele galben, Buretele viperei, Creasta cocoșului, Hribul, Lăptuca dulce, Vinețica porumbeilor, Șampinionul (Ciuperca de câmp), Zbârciogul sau Zbârciogul gras. Aceste lucrări i-a inspirat pe micologii Lucien Quélet și Petter Adolf Karsten (1834-1917) de a practica o micologie modernă. Ei, folosind deja microscopul care pe timpul lui Fries a fost necunoscut
Elias Magnus Fries () [Corola-website/Science/332603_a_333932]
-
Lactarius volemus (1838), sin. Lactifluus volemus (1891/ 2008), Lactarius lactifluus (1886), denumit în popor lăptucă dulce sau vinețică cu lapte, este o specie de ciuperci "basidiomicete" comestibilă de genul "Lactarius" în familia " Russulaceae". Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord crește solitar, dar și în grupuri
Lăptucă dulce () [Corola-website/Science/335539_a_336868]
-
mai sunt plantele medicinale cum ar fi afinul (Vaccinium myrtillus), arnica (Arnica montana), coada șoricelului (Achillea millefolium), mușețelul (Matricaria chamomilla), pojarnița (Hypericum perforatum), sau dintre ciuperci gălbiorul (Cantharellus cibarius), ghebele (Armillaria mellea), hribul (Boletus edulis), Râșcovul de brad (Lactarius deliciosus), vinețica (Russula vesca), ori dintre plantele alimentare zmeurul (Rubus ideaeus), fragii (Fragaria vesca). Solurile cambice se prezintă ca argiluvisoluri, soluri brune luvice și soluri brune eu-mezobazice, iar cele spodice, ca soluri brune acide și brune podzolice. Pe lângă bogata faună de nevertebrate
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
ruginare ("Andromeda polifolia"), garoafă ("Dianthus glacialis ssp. gelidus"), gălbenuș ("Crepis conyzifolia"), iarba câmpului ("Agrostis vinealis"), rogoz (cu specii de: "Carex capillaris, Carex nigra, Carex diandra, Carex limosa"). Pe suprafața teritorială a sitului vegetează o gamă diversă de ciuperci; dintre care: vinețică ("Russula virescens"), ciupercă de pădure ("Agarius silvatica"), roșcovul de brad ("Lactarius deliciosus"), iuțari ("Lactarius piperatus"), creasta cocoșului ("Ramaria botrytis"), gălbiori ("Cantharellus cibarius"), ghebe ("Armillaria mellea"), hrib ("Boletus edulis"), buza caprei ("Boletus subtomentosus"), hrib pucios ("Boletus aereus"), ciupercă de bălegar ("Agaricus
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
Russula emetica (Schaeff., 1763/1774 ex Pers., 1796) denumită în popor vinețica focului sau scuipatul dracului, este o specie de ciuperci otrăvitoare a încrengăturii "Basidiomycota" din familia "Russulaceae" și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ea precum variațiile ei se pot găsi în România
Vinețica focului () [Corola-website/Science/335885_a_337214]
-
Adesea oară se prezentă dificultăți respiratorii care sunt periculoase pentru bolnavi de plămâni. se poate confunda cu alte soiuri otrăvitoare ca de exemplu variațiile ei "Russula betularum", "Russula grisescens", "Russula silvicola" sin. "Russula silvestris" și în special cu "Russula nobilis (vinețica nobilă)" sau cu "Russula luteotacta", "Russula mesospora" sin. "Russula intermedia", "Russula persicina", "Russula pseudointegra", "Russula rhodopus" respectiv "Russula sanguinea". De asemenea, "Russula emetica" poate fi confundată cu specii comestibile cum sunt "Russula aurea", "Russula decipiens", "Russula decolorans", "Russula integra", "Russula
Vinețica focului () [Corola-website/Science/335885_a_337214]
-
Prunus spinasa) cu 1,1 t/an, ș.a. (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Ciupercile comestibile formează o categorie foarte solicitată pentru consumul intern cât și la export. Se recoltează următoarele specii: ghebe (Armillaria mella), gălbiori (Cantharellus cibarius), hribi (Boletus edulus), vinețica (Russula vesca). Cantitatea recoltată variază de la un an la altul, media fiind de 4-6 tone. Dintre celelalte resurse naturale, cele melifere dețin o importanță deosebită. În arboretele din aceste păduri, se găsesc două specii pentru activitatea meliferă și anume: teiul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
FAM. VERBANACEAE *Verbena officinalis L. (Sporici) - H., Cosm. Frecv., z.step.-se.fa.; L9T5C3U4RXN6, Potentillo - Polygonetalia, Lolio - Plantagion, Sisymbrietalia, Me., Md. FAM. LAMIACEAE (LABIATAE) -Ajuga genevensis L. (Suliman) - H., Euras. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L8TXCXU4R7N2; FestucoBrometea *Ajuga reptans L. (Vinețică) - H., Eur. Comună, z.silvost.-e.bo.; L6TXC2U6RXN6, Arrenatheretalia -Ballota nigra L. (Cătușe) - H., Eur. centr. Frecv. z.step.-se.fa.; L8T6C5U5RXN8; Arction, Stellarietea mediae, Ballato - Robinion, Me. *Calamintha menthifolia Host (C. sylvatica Bromf.) (Izmă de pădure)H., Eur. Spor
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
aceea că aceștia erau originari din regiuni ca Veneția, fie prin faptul că hainele lor proveneau din această provincie. Cuvântul vânăt există în dacoromână și în dialectele sud-dunărene. A fost frecvent în toate timpurile, constituind bază de derivare: vânătaie, vinețea, vinețică, vinețiu, (a) învineți. Rom. venetic are mai multe sensuri, dintre care două sunt mai importante: „monedă venețiană de aur în valoare de aproximativ 5 lei vechi, care a circulat în trecut și în țările române“ și „persoană venită din alte
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]