83 matches
-
cîine, Otonel, Paradaisă, Pietroasă, Poamă bălaie, Poamă crăiască, Poamă de sticlă, Poamă ghergheliu, Poamă păsărească, Razachie, Tămîioasă, Zaibăr etc. Destul de multe sunt și derivatele termenilor de bază, chiar dacă nu au toate o circulație semnificativă; de la vin s-au format diminutivele vinișor, vinuleț, vinuț (mai rar), vinaș, dar și augmentativele (tot rare) vinoi și vinoaică; substantivele vinar (podgorean) și vinărie (pivniță); adjectivele viniu, vinuriu - "cu gustul sau de culoarea vinului", vinos "zemos"; învechite sunt vinărit și mai ales vinărici - cuvinte care au
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
festivitate e culpabilă. Dacă, în urma victoriei electorale "net istorice" pe care a repur-tat-o (în treacăt fie zis, fără consecințele așteptate), președintele Emil Constantinescu "a fost nevoit să-și justifice precaritatea sărbătoririi în familie, cu procurarea, ca tot omul, a unui vinișor de țară, un zaibăr acolo, o căpșunică, m-de, ce s-a putut" gîndul diaristului se îndreaptă către alte meridiane și alte vremi: "Stăm încă sub impresia mirificelor serbări prilejuite de investitura lui Clinten". După care evocă nostalgic "grandioasele serbări
Un observator solitar Un observator solitar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9680_a_11005]
-
făcut-o Pâcu pe supăratul. Vasile Hliboceanu - finul din seara aceea - atent la ce se întâmpla în jur, l-a strigat pe crâșmar. Ce faci, stăpâne? Ne lași să ne uscăm ca iarba cosită? Omenește-ne cu o oală de vinișor din cel mai de soi. Când totul a fost pe placul mesenilor, Pâcu a prins a povesti: Apoi la mine în sat era o fimeie frumoasă foc! Bine făcută și cu niște ochi săltăreți ca argintul viu...Bărbatul ei...Un
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
aiestea - a răspuns Pâcu, stors de vlagă. Apoi au mâncat în liniște, stingând din când în când cu vin mujdeiul de usturoi.La sfârșit, Pâcu a întrebat cu glas mieros: Costache, flăcăul tatii! Mai ai tu prin fundul beciului niște vinișor, așa măcar pentru un descântec? Fă-ți milă de un om aflat la mare necaz și îți va fi recunoscător. Este! Cum să nu fie pentru fețe așa cinstite? Iaca într-o minută sosește - s-a prins în joc crâșmarul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
la o haită, nu m-am gândit - a răspuns moș Dumitru, clătinând din cap a mirare. Când ne spui pățania țiganului cu haita de lupi, moș Pâcule? a întrebat Hliboceanu. Diseară, la Crâșma din drum. Colea la căldurică, cu un vinișor fiert dinainte și cu niște guri căscate ca ale voastre în față, îi altceva - a răspuns Pâcu, râzând cu mare poftă. Dealul Lutăriei l-au urcat după sfatul lui Hliboceanu. Prima sanie, cu patru boi, ca să rupă omătul. Celelalte au
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
fuseseră doar camarazi de cătănie. Bine te-am găsit, Costache! Ce face Măriuța? a deschis vorba moș Dumitru. Toate-s bune, Dumitre. Măriuța v-o zărit hăt de departe și îi dă zor cu mâncarea. Eu am să pun niște vinișor - știi tu de care - la fiert. Să vă încălziți, că după o zi de stat în ger îi musai să speli gâtlejul cu ceva fierbinte. Eu aș zice să înfierbânți și rachiul, că altfel umblă prin trup când îi cald
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
usuc. Cum să nu te usuci, dacă tragi din lulea ca un turc? Ce are a face luleaua cu uscăciunea din gâtul meu? Unde-i udătura, frate? Tu crezi că poți mânca pește fără să ai alături o ulcică cu vinișor de la mama lui? Nu poți. Așa că la pofta ta de pește adă și o oală cu vin. Apoi om mai vedea noi... Când ulcelele au fost pline, Pâcu a pornit a vorbi: Cred că l-ați văzut pe amărâtul cela
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pace, moș Pâcule! i-a răspuns Mitruță, cu un început de necaz în glas. Dacă vorbesc, înseamnă că încă mai trăiesc. Dacă tac, se cheamă că îs mort. Si uite colea crâșmulița, care ne așteaptă cu căldurică, mâncărică, rachiuaș și vinișor... Unde mai pui că nici crâșmărița nu-i de lăsat, bătu-o-ar norocul. Ce să mai spun? Doar că Costache crâșmarul n-o avut de lucru și s-o însurat a doua oară cu fimeie tânără și ochioasă...Incolo
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
-te de ulcica ceea, Pâcule, că... Că ce, Dumitre? Că pentru o babă surdă popa nu toacă de două ori. Bine zici, Dumitre, pentru că simt așa ca o gâdilitură aici în gâtlej și nu trece decât cu o chicătură de vinișor de aista, care ar fi bun, dar vorba ceea: „Bun vin ai cumătre, dar rar îl dai.” Mai răruț, că-i mai drăguț, Pâcule - a răspuns moș Dumitru, în timp ce umplea cu vin ulcica lui Pâcu. După ce au băut vinul cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
dai.” Mai răruț, că-i mai drăguț, Pâcule - a răspuns moș Dumitru, în timp ce umplea cu vin ulcica lui Pâcu. După ce au băut vinul cu multe vorbe în doi peri, Pâcu a ieșit, grăind așa, de unul singur: Măi, da’ bun vinișor are Dumitru ista! Dacă știam asta mai de multă vreme, apoi făceam cărare bătută încoace. Da’ nu-i târziu nici de-acu-ncolo. Deși moș Dumitru a auzit foarte bine tot ce a spus Pâcu, l-a întrebat totuși: Ce tot bodogănești
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ochi. Si-a mângâiat gâtlejul lung ca al unui curcan și a ținut să comenteze motivul noii lui stări: Dumitre, simt o furnicătură aici în gât... Eu simt o sete adevărată, Pâcule. O sete de catană. Oare Costache mai are vinișor din cel împărătesc? Sau... Pe lângă dorul de vin, eu am dus și aleanul după ochii Măriuței, bat-o norocul s-o bată. Când ai să te lecuiești tu de pofte păgânești, Pâcule?... De ce să mă lecuiesc, Dumitre? Doar nu-s
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
vezi. Pâcu s-a prefăcut că își pune mâna streașină la ochi și privește cu mare luare aminte spre crâșmă. A răspuns în felul lui: Ce pot să văd eu la o crâșmă? Un țoi plin-plinuț, o oală învârfonată cu vinișor, o tochitură la mama ei și o mămăligă cât o lună plină... De când te știu, Pâcule, doar la țoi ți-i gândul. La țoi și la fimeie. La fimei ai vrut să zici, dacă nu mă înșel. Aista să fie
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
noi, nașule. Trăncănim, să treacă vremea. Hristos a Înviat! Adevărat a Înviat! Intrați repede că se crapă mălaiul - i-a îndemnat pe același ton de șagă învățătoarea. Noi ne așteptam la o fripturică de miel și la cozonaci, udate cu vinișor de anțărț și când colo, matale, nașă, ne primești cu mălai? Hai să plecăm, Petrache! Aici nu-i de noi - a continuat Costăchel gluma, în râsul învățătorilor. Într-o pauză a râsului în cor,s-au auzit bătăi în poartă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
cei bătrâni - a adăugat Costăchel. Până una-alta, luați loc colea lângă sobă și să sfătuim, că noaptea-i lungă... Bună vorbă ați spus, domnule inginer. Da’ nu ne-om așeza până nu a da în clocot o oală de vinișor din ulciorul adus de noi. Și poate vă aduceți aminte pe unde ați rătăcit piperul și scorțișoara ceea - a grăit Costăchel. Eu am s-o fac pe paharnicul - a precizat Petrache. Când totul a fost după dorința lor, s-au
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
găsit ceva mai rău decât viscolul ista, care n-o avut grijă să ne anunțe măcar cu un ceas-două înainte că are de gând să ne facă o vizită...Să ne pregătim și noi acolo... Cu un rachiuaș, cu un vinișor fiert, cu... Ai răbdare până diseară și are să ți se îndeplinească visul - l-a liniștit Hliboceanu. Dacă mai ajungem la Crâșma din drum... Dacă nu... Ne găsesc la primăvară când s-o topi omătul... Ia îndeamnă boii și lasă bocitul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cu ton de șagă. Suflă în foc de sar scântei. Iar mâncarea îi gata și vă așteaptă fierbinte, așa ca pentru niște oameni pe care nici nu-i mai cunoști de înțurțurați ce sunt! Nu uita să fierbi rachiuașul și vinișorul, că o înghețat și sufletul din noi, Costache. Nici o grijă! Hliboceanu ar fi vrut să stea la masă cu toți cărăușii, dar încă nu se simțea stăpân deplin pe el. Când toate au fost puse la locul și rostul potrivit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cred, să nu degere... - Au crăpat toate, s-a umplut casa de vin roșu, până la glezne, și-au ieșit vreo doi șoareci, înotând bezmetic să scape, dar până la urmă s-au dat la fund... - Au murit fericiți, umflați, sughițând de vinișor! - Și babacu’ râdea, pleoscăind în vin, bătea pas de defilare, la dreap-ta, la stân-ga, un-doi, un-doi, de-a împroșcat și tavanul, ba a și luat de deasupra cu pumnu’, să mai tragă o înghițitură, e păcat să se piardă tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Ăăăă, ăăă, ăăăă... repetă cele două. - Costachel, inima mea și viața mea... - Ăăăă, ăăă, ăăă, ăăă, se-aude ecoul. - Ce sarmale bune mai făceai tu, inima și sufletu’ meu care arde... - ...care arde... - Ce borș bun mai făceai tu, ce vinișor bun mai făceai tu... - ...tuuu... - Cum am să pun eu masa și tu n-ai să vii să mănânci, cum o să tragem noi țuica și tu n-o să fii, cum o să mâncăm noi și tu n-o să mai stai în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
înghițind o enormă bucată de pîine și un linguroi de fasole. De la congelator, istețule. Nu se compară cu mielul meu, făcut la cuptor... Spanac. Piftia de cocoș de țară, cu pulpane cît piciorul de curcan, oh, oh... stropită cu un vinișor roșu. Oamenii vorbeau și mîncau ce aveau. Despre băutură nici vorbă. Erau lefteri și mîine, vineri, li se dădea salariul. Într-un colț, Vasile Ursu mînca, ofta și nu se antrena la vorbă. Desfăcea o hîrtie, își apleca mult capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
musai să dăm ascultare gazdei - a răspuns tata Toader, apucându-se să mănânce din tochitura atunci „sculată de pe cuptor”, cum a prezentat-o soția lui Petrică. ― Asta-i drept, dar omul gospodar mai pune mâna și pe ulcica ceea cu vinișor, că altfel treaba i făcută doar pe jumătate - a apreciat Petrică. ― Apoi tocmai despre asta am să vă povistesc eu În astă sară. Despre o gură și un gâtlej care nu mai știau măsura și, când Își aduceau aminte că
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
place d[oam]nei Meissner 3. Mâncări sunt patru pe zi. Dimineața, la 8 fără un sfert, cafeaua cu lapte și cu unt. La 11 o gustare, constând din două ouă, unt și fructe sau brânză cu smântână și pe deasupra vinișor roșior. La 1½ masa propriu-zisă cu supă, un fel de bucate, friptură, dulc[iuri] și fructe (cafea nu se dă). La 4 cafea cu lapte și unt. În sfârșit, la 7½ cina, constând dintr-un fel de bucate și o
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]
-
Simona Tache Am auzit de niște obiceiuri haioase legate de alcool: 1. Există reprezentanți ai sexului tare care, dacă nu se pot vedea cu un prieten să bea o berică, un vinișor, ceva, rezolvă treaba la telefon. Trage fiecare la măsea, acasă la el, și schimbă o vorbă cu interlocutorul, prin intermediul rețelei de comunicații. Seniorii o încing, de obicei, p-aia fixă, ăștia mai juniori o ard pe mobil. Asta dacă nu
Bărbații și beutura by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18633_a_19958]
-
treabă (vă povestesc io curând ce treabă). Cum mi-am dat seama? Păi, uitându-mă pur și simplu ce îngurgitau două doamne supraponderale de la masa vecină. Înghițeau după cum urmează: chicken fingers cu cartofi prăjiți (o porțioaie imensă), maioneză, prăjiturică și vinișor - doamna supraponderală mai tânără, respectiv supică-cremă de ciuperci cu o tonă de crutoane, piept de pui cu cartofi prăjiți (porțioaie imensă), murături, prăjiturică și suculeț - doamna supraponderală mai în vârstă. Amândouă aveau câte 30 de kile în plus și, din
Şi silueta de balenă se întreţine greu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19296_a_20621]
-
aruncate cu grijă în coșurile pescărești, împletite din nuiele. Mai târziu, focurile aprinse în crângul de pe marginea apei încălzesc lespezile de piatră uriașe, și pe acestea sunt așezați peștii să se răscoacă, apoi sunt numai buni de stins cu un vinișor din podgoria lui Șerban sau a lui Ică din dealul Domneștiului. În jur, oile își văd de drumul lor, al transhumanței, păstrând la fel, în fiecare an, data, traseul și toate obiceiurile legate de urcatul „oilor la munte”, obiceiuri moștenite
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
Cine intra o dată în cârciuma conului Nae Mussolini n-o mai ocolea a doua oară. Veneau din satele vecine și chiar de la oraș pentru a face un chefuleț în ambianța rusticului și tradiționalului, udat cu o țuică veche și un vinișor de Orlești. De reținut este faptul că nici unul nu pleca de la cârciumă nepăcălit de cârciumar sau de ospătarii acestuia precum Boacă. Dar totul era plăcut, până și pardoseala albă spălată periodic cu săpun și leșie, frecată de mâinile servitorilor, mai
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]