192 matches
-
la cerințele comunitare a fermelor de animale de lapte și la calitatea laptelui crud obținut; * 8 ani (până la 31 decembrie 2014), pentru defrișarea suprafețelor de 30.000 ha ocupate cu hibrizi interziși și replantarea acestora cu soiuri din specia Vitis vinifera, cu recunoașterea dreptului de replantare; * 3 ani (până la 31 decembrie 2009), pentru utilizarea produselor de protecție a plantelor omologate în România și care conțin următoarele substanțe active incluse în Anexa I a Directivei 91/414/CEE: sulf, acetoclor, dimetoat și
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
de 45.000 tone/an. ==> Sectorul vin > România a solicitat o perioadă de tranziție de 8 ani, până la 31 decembrie 2014, pentru defrișarea suprafețelor de 30.000 ha ocupate cu hibrizi interziși și replantarea acestora cu soiuri din specia Vitis Vinifera, cu recunoașterea dreptului de replantare. > România a solicitat drepturi suplimentare de plantare a viței de vie pentru vinuri de calitate cu denumire de origine controlată și struguri de masă, de 1,5% din suprafața totală cultivată cu vița de vie
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
la calitatea laptelui crud obținut; Încadrarea în categorii a zonelor viti-vinicole * Perioadă de tranziție de 8 ani, până la 31 decembrie 2014, pentru defrișarea suprafețelor de 30.000 ha, ocupate cu hibrizi interziși și replantarea acestora cu soiuri din specia Vitis vinifera, cu recunoașterea dreptului de replantare; * Drepturi suplimentare de plantare a viței de vie pentru vinuri de calitate cu denumire de origine controlată și struguri de masă, de 1,5% din suprafața totală cultivată cu viță de vie; * Dreptul de adăugare
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Seiber, Agereanhă, Tirează, Coarnă, Roză, Chiciorul racului, Țâța caprei, Bătută, Busuioacă, Conderă, Două mii unu și Țârțăratică - ultima amintind de vița de vie sălbatecă ce creștea altădată prin pădurile din jur, cunoscută sub numele de „vitis silvestris” și apoi „vitis vinifera”. În anul 1929, apar primii cultivatori (vieri) de viță nobilă Vasile Oprișan, Neculai Brăescu, Aurel Chirilă, D-tru Bârgăuanu. La început, tăierea viței se făcea cu cosorul simplu sau cu creastă, care la origine era pumnalul dacic „sica”. Cosorul a fost
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
radiografic, ce arată o ștergere a articulațiilor sacro iliace, poate sugera diagnosticul precoce al bolii. Tratamentul trebuie început în această fază cu toate mijloacele pentru ameliorare și oprirea în evoluție. Ceaiuri: Se folosesc plantele cu acțiune antiinflamatorie și antalgică. Vitis vinifera (vița de vie). Se bea timp îndelungat, două căni pe zi dintr-o infuzie sau decoct cu două lingurițe de muguri la o cană. Folium Fraxini (frunze de frasin). Infuzie cu 10 g de plantă la o cană de 250
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
evoluție. În cazul strugurilor, de la soi la soi și de la grupă la grupă, diferă tipul și proporția de antociani, dar și procentul de metoxilare sau numărul de molecule de glucide combinate (mono-diglicozide). După Ribereau Gayon, la soiurile europene de Vitis vinifera predomină monoglicozidele, în timp ce soiurile americane sau hibride conțin atât mono-, cât și diglicozide (diglicozidul mai important fiind malvina). În cazul fructelor există de asemenea o dinamică a metoxilării și glicozidării antocianilor. La aceeași specie există varietăți sau soiuri cu antociani
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
aproximativ 1%. Hibrizii direct producători (HDP), fac parte din categoria vițelor roditoare și au această denumire deoarece au rezultat din încrucișarea speciilor de vițe americane (Vitis riparia, Vitis labrusca, Vitis aestivalis, Vitis lincecumi etc.) cu soiurile de viță europeană (Vitis vinifera) și pot fi cultivați direct pe rădăcini proprii, fără altoire, deoarece rădăcinile lor sunt rezistente la atacul filoxerei. Din punct de vedere tehnologic, valoarea hibrizilor direct producători este mai scăzută decât a vițelor nobile europene: producțiile de struguri sunt mai
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
gust puternic foxat. Este un soi cu producții mici, de 5-6 t/ha, maturează uniform strugurii. Strugurii și vinul au gust puternic foxat. Noah: Fragă albă, Nova, Nohan în România. Este un hibrid natural între speciile Vitis labrusca x Vitis vinifera. Strugurii mijlocii, cilindrici, deși în boabe. Bobul mijlociu, sferic, cu pielița groasă, de culoare verde gălbui; pulpa vâscoasă, cu gust foxat. La maturitatea deplină, boabele se desprind ușor de pe pedicele. Este unul din cei mai răspândiți hibrizi pentru vinuri albe
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Astfel, au apărut noi orientări ale cercetărilor din domeniul viticol către cunoașterea mai aprofundată ale însușirilor agrobiologice și tehnologice ale soiurilor de viță de vie, adaptabilității la diferite tipuri de sol și sisteme de cultură, a portaltoilor adecvați fiecărui soi vinifera, ampelografia devenind o parte importantă a viticulturii speciale. Obiectul ampelografiei este reprezentat de soi, care este o unitate biologică cu particularități specifice speciei sau subspeciei din care provine, dar și schimbătoare sub acțiunea mediului și a omului. În același timp
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
colaborat numeroși specialiști, cercetători, ampelografi recunoscuți. Informațiile științifice cu caracter ampelografic dar și cele practice reieșite din aceste lucrări, au influențat pozitiv evoluția ulterioară a ampelografiei ca știință. Ele au contribuit la cunoașterea gradului de variabilitate existentă în cadrul speciei Vitis vinifera L., au înlesnit procesul de ameliorare a soiurilor de viță de vie, prin cunoașterea însușirilor valoroase ale acestora și utilizării lor ca genitori în lucrările de creare de noi soiuri, facilitând în același timp schimbul de material biologic între diferitele
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
un progres în ceea ce privește însușirile culturale și cele de calitate (P. Galet, 1956; 1967). Mai târziu, aceste soiuri și-au găsit utilitatea mai ales în procesul de ameliorare a soiurilor de viță de vie, prin utilizarea lor ca genitori alături de soiuri vinifera, obținându-se astfel soiuri cu rezistență sporită la principalele boli criptogamice (Boubals, 1979). Rezultate remarcabile au fost obținute și în Ungaria (Csizazia, 1979, 1985), Germania (Beexer, 1978, 1985; Husfeld, Alleweldt), Republica Moldova (Juravel, Guzun, Gavrilov, Savin Gh.), Ucraina (Golodriga, Papanov, Tebrii
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Boubals, 1979). Rezultate remarcabile au fost obținute și în Ungaria (Csizazia, 1979, 1985), Germania (Beexer, 1978, 1985; Husfeld, Alleweldt), Republica Moldova (Juravel, Guzun, Gavrilov, Savin Gh.), Ucraina (Golodriga, Papanov, Tebrii) care au obținut soiuri rezistente cu însușiri calitative comparabile cu cele vinifera. Dezvoltarea biologiei moleculare și aprofundarea mecanismelor ce au loc la nivelul genomului viței de vie, au deschis noi perspective în ameliorarea genetică a soiurilor prin metode neconvenționale, biotehnologii moderne, oferind posibilitatea implementării unor metode intensive și eficiente în obținerea de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
domeniul vitivinicol, prin apariția institutelor de cercetare. Astfel, în anul 1925, a fost înființată prima colecție ampelografică, de către I.C. Teodorescu, pe lângă catedra de viticultură a Academiei de Înalte Studii Agronomice (actuala USAMV București), în care au fost plantate 205 soiuri vinifera, hibrizi direct producători și soiuri de portaltoi. În același timp iau ființă câteva colecții didactice pe lângă școlile de viticultură de la Valea-Călugărească (At. Bulencea), Huși (C. Hogaș) și Chișinău (A. Billeau). Primele plantații experimentale viticole se înființează sub tutela Academiei de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
C. Hogaș) și Chișinău (A. Billeau). Primele plantații experimentale viticole se înființează sub tutela Academiei de Înalte Studii Agronomice din București, în perioada anilor 1926-1928, pe lângă pepinierele de la Istrița și Pietroasa, în care au fost plantate câte 20 de soiuri vinifera altoite pe diverși portaltoi, în fiecare dintre acestea. De altfel, tot la Pietroasa se înființează prima vie experimentală, prima instituție științifică (1929), toate conduse de profesor Gh. Constantinescu, unde încep și studiile cu privire la însușirile de productivitate ale soiurilor. Începând cu
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
perioadă asupra soiurilor de viță de vie sunt completate cu cercetări privind cunoașterea comportării soiurilor în mediul lor natural (arealul de cultură), a valorii tehnologice a soiurilor de viță de vie (I.C.Teodorescu, 1939),a afinității de altoire între soiurile vinifera și de portaltoi (Gh. Constantinescu, 1943). În cercetările dedicate recunoașterii soiurilor de viță de vie, având ca bază de plecare variabilitatea morfologică a frunzei, I. C.Teodorescu (1939), T. Martin și M. Neagu (1941) ajung la concluzia că aceasta nu permite
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
O lucrare mai completă care cuprinde sinteza cursurilor prezentate studenților de la Facultatea de Horticultură din București, este cursul intitulat "Ampelografie", elaborat de Gh. Constantinescu (1958), în care în partea specială prezintă 16 soiuri de portaltoi și 100 soiuri de Vitis vinifera. Acordând o atenție deosebită soiurilor românești, autorul împarte soiurile, după epoca de maturare a strugurilor (pe cele de masă) și direcția de producție pentru cele de vin, iar descrierea acestora este amănunțită utilizând elemente de descriere botanică, caracteristici agrotehnice și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
atât ca număr de publicații, dar mai ales ca valoare științifică, după anii 1960 când s-a probat fundamentarea teoretică și aprofundarea științifică a acestora prin confirmarea lor de către marea producție viticolă. Începând cu anul 1970, îmbunătățirea sortimentului de soiuri vinifera și de portaltoi, pe calea selecției clonale și pe calea hibridării sexuate, a constituit preocuparea permanentă a cercetătorilor amelioratori și a cadrelor didactice din învățământul superior. Astfel, prin aplicarea lucrărilor de selecție clonală în cadrul portaltoiului Berlandieri x Riparia 5 BB
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
N. Alexandrescu, patru selecții clonale, respectiv Crăciunel 2, Crăciunel 25, Crăciunel 26 și Crăciunel 71, iar la Drăgășani, P. Baniță obține clona Drăgășani 57 prin selecția populației soiului Berlandieri x Riparia Teleki 8B. În domeniul ameliorării soiurilor aparținând speciei Vitis vinifera au fost create și omologate soiuri noi pentru struguri de masă cum sunt: Coarnă neagră selecționată (1969), Muscat timpuriu de București (1969), Roz românesc (1969) de către Gh. Constantinescu și Elena Negreanu, Select (1970), Triumf (1970), Chasselas de Băneasa (1978) de către
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească (ICDVV Valea Călugărească) soiurile Negru aromat, Olivia, iar la Universitatea din Craiova soiurile Haiduc și Pandur. De asemenea, au fost create și soiuri cu rezistență biologică sporită, utilizându-se hibridarea sexuată interspecifică între soiurile vinifera și hibrizii rezistenți din categoria Seyve-Villard. Acestea sunt: Valeria, Purpuriu, Rosina ( ICDVV Valea Călugărească), Andrevit, Admira, Vlad (Stațiunea de Cercetări Horticole Cluj), Brumăriu, Radames, Rubin (Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj) și soiul Argesis la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
C. Țârdea și L. Dejeu, 1990). Pe continentul african se întâlnesc peste 485 de specii, în Asia 390 specii, în America 169 specii, Oceania 54 de specii, iar în Europa doar 2 pecii de vitaceae, aparținând genului Vitis, respectiv Vitis vinifera L. și Vitis Silvestris Gmel. Specia Vitis vinifera este considerată cea mai valoroasă formă, stând la baza tuturor soiurilor vinifera existente astăzi în cultură. Se estimează că la nivel mondial numărul varietăților de vinifera este în jur de 7000, din
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
african se întâlnesc peste 485 de specii, în Asia 390 specii, în America 169 specii, Oceania 54 de specii, iar în Europa doar 2 pecii de vitaceae, aparținând genului Vitis, respectiv Vitis vinifera L. și Vitis Silvestris Gmel. Specia Vitis vinifera este considerată cea mai valoroasă formă, stând la baza tuturor soiurilor vinifera existente astăzi în cultură. Se estimează că la nivel mondial numărul varietăților de vinifera este în jur de 7000, din care mai puțin de 400 prezintă importanță economică
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
America 169 specii, Oceania 54 de specii, iar în Europa doar 2 pecii de vitaceae, aparținând genului Vitis, respectiv Vitis vinifera L. și Vitis Silvestris Gmel. Specia Vitis vinifera este considerată cea mai valoroasă formă, stând la baza tuturor soiurilor vinifera existente astăzi în cultură. Se estimează că la nivel mondial numărul varietăților de vinifera este în jur de 7000, din care mai puțin de 400 prezintă importanță economică (P. Galet, 2000). De aceea cea mai mare parte a resurselor genetice
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
vitaceae, aparținând genului Vitis, respectiv Vitis vinifera L. și Vitis Silvestris Gmel. Specia Vitis vinifera este considerată cea mai valoroasă formă, stând la baza tuturor soiurilor vinifera existente astăzi în cultură. Se estimează că la nivel mondial numărul varietăților de vinifera este în jur de 7000, din care mai puțin de 400 prezintă importanță economică (P. Galet, 2000). De aceea cea mai mare parte a resurselor genetice de viță de vie sunt cantonate în prezent doar în colecții ampelografice. Numărul mare
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
genotipurilor de viță de vie prin diferite metode, care să permită standardizarea informațiilor la nivel internațional, conservarea resurselor genetice în colecții ampelografice și prevenirea riscului de dispariție a acestora. În prezent sunt înregistrate în Catalogul internațional al soiurilor de Vitis vinifera în jur de 18500 de nume de soiuri și 23000 de sinonime (Erika Maul, 2003). În principiu numele date soiurilor de viță de vie se regăsesc în originea lor geografică, aceasta putându-se referi la o locație, regiune, țară sau
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
la păstrare; 12. Zonarea soiurilor , constituie ultima parte a schemei de descriere, referindu-se la precizarea amplasării judicioase în podgoriile și centrele viticole a căror condiții ecologice sunt valorificate cel mai bine de către fiecare soi. Schema ampelografică pentru descrierea soiurilor vinifera se aplică și în cazul soiurilor de portaltoi, cu unele adaptări determinate de specificul acestora. Aceasta este simplificată cuprinzând numai nouă capitole după cum urmează: 1. Denumirea portaltoilui; 2. Sinonimele; 3. Originea; 4. Arealul de cultură; 5. Descrierea botanică; 6. Caracterizarea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]