2,199 matches
-
apropiat, parcă pătrunzând într-o vagă formă de anticipare si în același timp de implorare a aducerii spre sine a căii trasate cu gândirea, dorite a fi una ideală, care să desăvârșească spiritul prin sublimul ei, clipele ce curg din ce în ce mai vioaie, revărsându-se peste așteptare, se transformă treptat în sfetnici ai propriei înțelepciuni. Lăsând praful așternut peste iluziile de odinioară, peste secundele de agonie din sine, ce au frânt mereu în cioburi invizibile părți ale ființei, e momentul de desprindere definitivă
ÎN TĂCERE, PRIN ANTICAMERA TIMPULUI APROPIAT de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/cristina_p_korys_1484703095.html [Corola-blog/BlogPost/374329_a_375658]
-
-n Infern!) C-un coregraf, pentru Eden, Un Lucian. Vârstnici voinici, doi câte doi, La început cu pași greoi, Încet, încet ies din țâțâni, Că nici n-ai zice că-s bătrâni... Dau din picioare și din mâini, În pas vioi. “Doi pași la stânga-ncetișor, Și alți doi pași la dreapta lor”, Apoi ´nainte și ´napoi, Se-nvârte singur, și-amândoi. Unii au pasul prea vioi... E treaba lor. “Sunt greu bătrânii de pornit, Dar dup-aceea, greu de-oprit”. Chiar
DANS PARADISIAC de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1495704485.html [Corola-blog/BlogPost/380990_a_382319]
-
nici n-ai zice că-s bătrâni... Dau din picioare și din mâini, În pas vioi. “Doi pași la stânga-ncetișor, Și alți doi pași la dreapta lor”, Apoi ´nainte și ´napoi, Se-nvârte singur, și-amândoi. Unii au pasul prea vioi... E treaba lor. “Sunt greu bătrânii de pornit, Dar dup-aceea, greu de-oprit”. Chiar cei ce n-au talent la dans, Nu cad atunci când fac balans, Doamnele nu-i lasă-n suspans, C-ar fi cumplit. Mâna la spate
DANS PARADISIAC de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1495704485.html [Corola-blog/BlogPost/380990_a_382319]
-
El vede în această o chemare către cele sfinte. Părăsește Antiohia și face asceza în peșterile munților, insusindu-si învățătură creștină, trăind sfaturile Evangheliei și delectindu-si ochii cu frumusețile naturii. Fiind de o energie rar întâlnită și avînd o fire vioaie nu se mulțumea cu vuietul munților și foșnetul pădurilor, cu șopotul dulce al izvoarelor în care soarele își scalda razele, ci dorea să vadă pe însuși Iisus Hristos realizat în credincios, pentru care s-a și întrupat. Înflăcăratul Ioan trece
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422437103.html [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
1548 din 28 martie 2015 Toate Articolele Autorului Vălul rațiunii mă-nfășoară iară. Unde-i romantismul, cu al său alai? Mi-amintesc, prin lacrimi, de ultima seară, Când, la braț cu luna, ne simțeam în rai. Stele risipite se jucau, vioaie, Cu lumina blândă, clipocind discret. Chipul tău șăgalnic mirosea a ploaie, De sub abanoșii îmbrăcați cochet. Licurici sălbatici se prindeau în horă, Întețindu-și vrajba, sub frunzele noi. Dansul lor frenetic părea că adoră, Până la strigare, al naturii croi. Recitam și
ULTIMA VACANȚĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1427578596.html [Corola-blog/BlogPost/382587_a_383916]
-
cele două straturi erau gata însămânțate cu ceapă. Am vrut să plec dar nu m-a lăsat să merg la masa de la scoala, astfel că am rămas să mănânc la familia dumneaei. Mama doamnei era și ea o femeie destul de vioaie pentru vârsta ei, pregătise câteva ochiuri de ouă cu jumări, si se scuză că nu gătise ceva mai bun. La masa am fost servit cu țuică însă am gustat doar un mic păhărel și am refuzat paharul de vin oferit
CUNOŞTINŢA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ciclul_casa_de_sub_magulice_cunostin_mihai_leonte_1346580842.html [Corola-blog/BlogPost/343900_a_345229]
-
pe noua „mămică”. Până a sosit domnul colonel Pătrașcu nu am mai făcut altceva decât să am grijă de Floricica, s-o țesăl, să-i dau apă, să-i fac unghiile, iar pe „Viforaș” care era așa de frumos și vioi, că-l mâncam din ochi, îl luam pe gennunch, îl mângâiam... iar pe costițele lui, așa de faragede, cântam la acordeon și-i fredonam în șoaptă melodii cu versuri pe care le compuneam pe loc, bineînțeles cu ritmul de hore
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
cap mulțumit: - Îmi place cum l-ai botezat, dar de ce Vifor? De data asta îmi venise vocea și fără să mă poticnesc i-am spus cu multă afecțiune în glas. - Știți... din prima zi când s-a născut a fost vioi, iar când va crește mare... va alerga ca viforul și-o să va poarte ca gândul... În timpul cât părintele Marin povestise că-I “fătase iapa” gradul de sergent, Pandelică a crăpat ușa puțintel, iar privirea nu și-a mai luat-o
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
Din unde, jungle, de departe Vine cu florile deșarte, Olegantino, Mamelino, Doi cavaleri , tu, spadasino. La hanul lui Puipui aleargă, Reluăm un text în limba spargă, Ei au muri și mai există , Se regăsesc , Maică Precistă, Va răsări un drac vioi, Am așteptat, ne vin moroi, Praf așezat pe tigve, oase, La miazănoapte moartea coase. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Tremolo / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1174, Anul IV, 19 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr
TREMOLO de BORIS MEHR în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1395208549.html [Corola-blog/BlogPost/347914_a_349243]
-
și culori zboară și ei din floare în floare. Din mușuroaie, furnicile revin la viață și încep să iasă pentru a prevesti ploaia, râmele iasă și ele din pământ, se târăsc, explorând pământul și iarba fragedă. Și multe alte insecte vioaie și colorate apar și își fac loc sau zboară printre flori, printre firele de iarbă sau prin pomii și copacii înfloriți. Îmi place primăvara, pentru că țăranii, o dată cu venirea acestui anotimp încep să se trezească mai devreme și își scot vitele
ÎMI PLACE PRIMĂVARA, PENTRU CĂ... de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_mosneanu_1398006281.html [Corola-blog/BlogPost/347846_a_349175]
-
2017 Toate Articolele Autorului Sunt puternic peste necazurile toate, sunt anonimul modest, de lângă voi; tot în triumf inima mea și astăzi bate, sunt puternic peste vitregiile netoate. N-o să mă sperie, niciodată, o nulitate, și-o să-mi păstrez hazardul chiar vioi; sunt puternic, azi, peste atacurile toate, sunt anonimul descoperit, ușor, de voi. Referință Bibliografică: N-O SĂ MĂ SPERIE / George Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2224, Anul VII, 01 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 George Pena : Toate
N-O SĂ MĂ SPERIE de GEORGE PENA în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/george_pena_1485966169.html [Corola-blog/BlogPost/376013_a_377342]
-
era obosită, avea un somn agitat, tresărea, scotea mici țipete, transpirația îi curgea șiroie pe obrajii catifelați, se prelingea peste gâtul fin, pentru ca în final să ude perna. Priveam acel trup mlădios, cu fața dreptunghiulară, cu doi ochi negrii, migdalați, vioi, acum obosiți, nasul drept cu nări fine fremătânde, cu buzele pline, frumos conturate, formând o guriță mică. Brațele rotunde , fără a fi grase, se terminau cu niște palme micuțe și degete lungi și fine. O priveam cum se zbuciuma în
EXCURSIE LA MUNTE de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1467636240.html [Corola-blog/BlogPost/370564_a_371893]
-
dus acasă, căci sosise ora prânzului. Fiind zi de duminică, după amiaza, cei doi bunici ajutați de copii au dedicat-o împodobirii bradului de Crăciun. Pe seară, începuse să sufle iarăși un vânt rece și se lăsase gerul. Focul trosnea vioi în soba mare din teracotă, în timp ce ei cinau vorbind cu aprindere despre mult așteptata sosire a părinților din străinătate și își croiau planuri pentru întâmpinarea zilelor de sărbători, care băteau la ușă. VA URMA Referință Bibliografică: Jocul fulgilor de nea
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > NEMĂRGINIRE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 390 din 25 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Nemărginire Au obosit de drumul lung prin viață, Chemări către odihnă se ațin... Porniți în ritm vioi de dimineață, Voiau să mai răsufle doar puțin. Pe cale de mistere au trecut Hotarul veșniciei și-al uitării, Limanul de sfârșit și început, De nevăzut, prin fumul depărtării. Și timpul curge-ntruna...timpul trece Spre veșnicii, secundă cu secundă, Un
NEMĂRGINIRE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Nemarginire_george_nicolae_podisor_1327475122.html [Corola-blog/BlogPost/360643_a_361972]
-
-se mai apoi peste noi Peste mine și foaia de plânset ca o târzie binecuvântare Cu sfiiciune afișez un zâmbet înlăcrimat de-o amintire Mângâiere, strecurată tiptil până în creștetul peniței, venită din adâncuri ca o candelă nestinsă Din ce în ce mai luminoasă, mai vioaie Să-mi vindece rănile cu o altă lumină Lumina dimprejur ! Referință Bibliografică: DIMPREJUR... / Mihaela Mircea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2007, Anul VI, 29 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihaela Mircea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
DIMPREJUR... de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mircea_1467210067.html [Corola-blog/BlogPost/382204_a_383533]
-
de la ele des, ori se făcea nevăzut când erau mănați spre biserică, drept care sfinția-sa îl "pârli",insemnandu-l la conduită cu vorbele: "tadelnswerth wegen Versaumniss der Exor-ten", adică, măi pe românește: "ticălos, fuge de la predică". Încolo, Eminescu era foarte vioi și chiar vorbareț dar pe data ce profesorul îi făcea vreo observație, se potolea numaidecât, păstrând cea mai adâncă tăcere .Un zâmbet statornic în colțul gurii, care dispărea numai când nu stia lecția, îi câștigase simpatiile colegilor, ceea ce nu înlătura
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
sufletu-mi e soare, și-o dragoste curată, Iar inima-mi tresaltă la glasul tău iubit. Sub cetina cea verde mă las abandonată Privindu-ți chipul tandru, ce mult mi l-am dorit. În sobă arde focul, iar flacăra-i vioaie Îmbrățișează-n taină al lemnelor trupșor. Doar pentru noi el face, căldură în odaie, Căci vine blânda noapte, cu șoaptele-i de dor. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: LÂNGĂ TINE / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2316, Anul VII
LÂNGĂ TINE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1493905058.html [Corola-blog/BlogPost/377641_a_378970]
-
fete, Pentru o viață, de-am să pot... Între noi.... Bătrânii (Răspuns la provocarea domnului Marin VOICAN - GHIOROIU) Dacă fost-am provocat, Iată, am venit îndat’ Să-l primim pe Dragobete Noi, Marinii, printre fete: Îl primim la bătrânețe Tot vioi, ca-n tinerețe! Ne-ntâlnim cu fetele, Le desfacem pletele Și le sărutăm cu foc Prinzându-le de mijloc, Le-arătăm din ochi iubirea, Oameni mari, în toată firea! Le-nmuiem cu mângâieri, Ca pe vremuri, cavaleri, Oferim buchet de
PENTRU ZI DE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1456262093.html [Corola-blog/BlogPost/383954_a_385283]
-
care acum două luni nici nu știa de existența sa! Pe neașteptate sosi iarna. În prag de sărbători avu cea mai mare bucurie a vieții sale! Deveni tată! Într-o dimineață se născu urmașul său, un băiat de toată frumusețea, vioi și jucăuș! Dar nu avu parte de prea multă liniște că imediat, după Sfântul Ioan, fu chemat iarăși în Capitală. Se întoarse din metropolă cu o echipă de arhitecți și proiectanți cu care, la iaz și castel, discutară proiectul pentru
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416383706.html [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
cu nimeni, a semănat numai cu ea, totdeauna! Frumoasă, energică, talentată, rebelă, cuceritoare pe viață de la prima privire, Gianina Corondan nu știe ce sunt acelea tiparele. Dar ea este ea un tipar pentru spiriduși care oricât sunt de frumoși și vioi, tot nu se mulează exact pe acest tipar, însă îi seamănă cu un ceva, în tot cazul! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Gianina Corondan. Nu seamănă cu nimeni, seamănă numai cu ea / Aurel V. Zgheran : Confluențe
GIANINA CORONDAN. NU SEAMĂNĂ CU NIMENI, SEAMĂNĂ NUMAI CU EA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1427874216.html [Corola-blog/BlogPost/367545_a_368874]
-
copilul. Femeia ieși din casă strângându-și pe cap baticul. O pofti destul de stânjenită pe Doina în casă. Iertați deranjul, am plecat de câteva ore bune de acasă și ăștia mici nu au astâmpăr. Doina mângâie pe cap un băiețel vioi care o prinse de mână. E cel mic al meu, are șase ani. O pofti într-o cameră curată, cu lucruri țărănești frumos lucrate. Să vă aduc o cafea? Doina gândi, așadar se poartă ca o femeie modernă, atunci de ce
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
Sunt sigur că mama mi-ar lua durerea ca cu mâna. Ce-aș dori să o mai strâng în brațe și să-i cer iertare pentru că am lipsit-o de prezența mea atâta amar de vreme... După încă o răsuflare vioaie și câteva lacrimi amare scurse pe obraji Alexandru începu să cânte cu glas domol și dulce: - De-ar fi să-mi doresc ceva mai cu ardoare decât însănătoșirea acel lucru ar fi să pot să-mi dau duhul la sânul
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Rugul_alexandru_craciun_1381062981.html [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
A treia și ultima mea dorință este ca mâinile să-mi atârne în afara coșciugului ca să poată fi văzute de toți... Unul dintre generalii săi, surprins de aceste dorințe neobișnuite l-a întrebat pe Alexandru care sunt motivele. Cu un zâmbet vioi Alexandru a explicat: - Vreau ca medicii cei mai eminenți ai vremii să-mi ducă sicriul, pentru ca în felul acesta să arate tuturor cât de neputincioși sunt în fața morții. Vreau ca pământul să fie acoperit de comorile mele, pentru ca toată lumea să
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Rugul_alexandru_craciun_1381062981.html [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
fiecare făcând parte din loturi diferite de sportivi aflați în cantonament. S‑au văzut întâmplător la antrenamentele de atletism și, chiar în seara zilei cu pricina, la restaurant s‑au recunoscut, s‑au prezentat și au dansat împreună. Era la fel de vioaie ca acum. Dansa elegant, cu pași ușori, pe vârful picioarelor adesea, simțind muzica trup și suflet. Au rămas prieteni buni și au corespondat câțiva ani, timp în care s‑au mai văzut de două ori. La Bucureștiși la Brașov. Destinelelor
CHEMAREA DESTINULUI (19) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_19_.html [Corola-blog/BlogPost/359575_a_360904]
-
dat șapte. Cât era ziulica de mare, se zbânțuia cât zece, nestând locului nici la masă. Somnul îl ajungea târziu în noapte, niciodată în pat, ci la locul ultimei năstrușnicii. Părinții și bunica fuseseră, inițial, bucuroși că era așa de vioi. Treptat, treptat, trecură prin opuse stări, de la uimire, până la consternare. Toți medicii consultați, invariabil, îl declaraseră sănătos, concluzionând că trăiește frenetic. Bine, bine! Se bucură de viață când el strică tot ce-i stă în cale, nu se teme de
TABLOUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1422691133.html [Corola-blog/BlogPost/377037_a_378366]