738 matches
-
încercând să cunoască, să prindă, surprindă Himera, Ficțiunea, Transcendentul, poate, sub forma Calului de basm cu un corn lung în frunte prin intermediul simțurilor fizice individualizate, cântate în culori ca anotimpurile lui Vivaldi prin sunete... Tapiserii părând actuale față de Joueur de viole de la 1190, calcar, Renania. Catedrala Cologne. Un cântăreț la vioară, fără cap, cu picioarele încrucișate, cu vioara, de calcar, în modul cel mai simplu făcută, proptită pe genunchii lipiți... Un Crist pe cruce, - lemn lustruit ca osul ce pare că
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14850_a_16175]
-
un veritabil experiment-happening, a avut loc la Reghin, în sala de audiții a atelierelor maestrului lutier Vasile Gliga; se știe, instrumentele domniei sale au fost apreciate de însuși Yehudi Menuhin. Aici, urmând o decizie ad-hoc a muzicienilor formației, Cvinetul cu două viole în mi bemol major de Mozart a fost prezentat în fața maeștrilor lutieri, pe instrumente construite de ei înșiși și preluate de muzicienii performeri din vitrinele cadrului expozițional al atelierelor. Tot în deplasare, de această dată la Tg.Mureș, în marea
Sezonul estival by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14908_a_16233]
-
pildă, eu nu pot citi acele mourantes violes din Apparition altfel decât ca pe tot mai stinsele instrumente grave, cu ecou tot mai depărtat, ca într-un final de Adagio (indicația morendo din partitură), și nu mă convinge varianta �veștede viole" (care sugerează vegetalul). De aceea rămân glossele traducătorului atât de interesante. Fiindcă oferă uneori formulele și chiar gramajul substanțelor întroduse în Athanor. Iată, de pildă, cum comentează Șerban Foarță După-amiaza unui faun: �Intraductibil, pe cât cred, �acompaniamentul muzical", cum îl numește
La concurență cu Debussy by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14960_a_16285]
-
trecere dintre Europa încă legată de Orient și Europa rațiunii, clara, "întinerita" prin distrugere Europă. Am scris, cândva, o poezie despre afișul de la intrarea blocului nostru, "orarul pentru bătutul covoarelor și pentru cântatul la instrumente muzicale". Orarele coincideau. Cântam la violă, iar alții băteau covoare. Afișul a rămas în amintirea unui vers). Berlinul lui Benjamin semăna cu Viena, muzeala Vienă seamănă și astăzi cu Bucureștii. Benjamin ne amintește de noi înșine, de copilăriile și chiar de prezentul românesc - încă suficient de
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
juxtapune. Nimic nu rămâne necomentat de vocea artistei. Glasul cucerește prin omogenitate, indiferent că este vorba de tulburătoarele note grave ( așa-zise di petto), de pasta sonoră maleabilă ce merge spre pasajele centrale ale registrului unde capătă prețioase rezonanțe de violă sau de extremul acut, strălucitor și percutant. Mobilitatea instrumentului său, ce-i permite și abordarea pasajelor de coloratură, se împletește cu incisivitatea în accent, cu impulsul dramatic conferit frazei muzicale, fiecărui cuvânt. Pe de altă parte, ductilă, vocea este capabilă
“Mariana Nicolesco în România” by Costin Popa () [Corola-journal/Journalistic/13909_a_15234]
-
În acest sens, Profil poate îndeplini oricând rolul unui atelier de creație. Calitatea interpretativă a membrilor ansamblului este coordonata esențială: garanție stau numele unor membri ai Filarmonicii bucureștene Ion Bogdan Ștefănescu (flaut), Emil Vișenescu (clarinet), Sorin Lupașcu (corn), Marian Movileanu (violă) -, precum și cele ale unor cadre didactice ale Universității Naționale de Muzică Diana Moș (vioară) și Adriana Maier (pian) și al studentei Laura Buruiană (violoncel). Toți acești muzicieni sunt binecunoscuți soliști ai repertoriului ( nu numai) modern, în egală măsură cu variate
Săptămîna studențească by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13962_a_15287]
-
cel al pianului, instrument împins aici către limitele virtuozității tehnice. Limite ce sunt greu de apreciat atunci când e vorba de interpreții ansamblului "Intercontemporaine": Dmitri Vassilakis (pian), Samuel Favre (percuție), Emmanuelle Ophčle (flaut), Alain Billard (clarinet), Jeanne-Marie Conquer (vioară), Christophe Desjardins (violă) și Eric-Maria Couturier (violoncel). Alături de ei orice compozitor nu poate avea decât insomnii de argint ori reverii colorate și line, prin care umblă, în vârful aripilor, îngeri cu taste, coarde, ancii și baghete miraculoase. Cu ei un creator contemporan poate
Mitul ca realitate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10461_a_11786]
-
public. Dirijorul ansamblului,Russell McGregor, o prezență plină de fascinație și magnetism, nu a dezamăgit niciodată exigenta publicului român. Vioară la care cântă a fost fabricată în anul 1697 de către Carlo Giuseppe Testore, acesta fiind “sora mai mică “ a celebrei viole a lui Wolfgang Amadeus Mozart. În fiecare an, austriecii se întorc cu entuziasm, afirmând că ar putea adună într-un român peripețiile prin care au trecut în turneele românești. De la simple anecdote, la inedită reprezentație din 2010, cănd autocarul cu
Best of Vienna: Johann Strauss Ensemble la Iasi, 10 decembrie [Corola-blog/BlogPost/94547_a_95839]
-
sosită în trupa de la Craiova, după ani în șir petrecuți la Nottara, patimi ce o mistuie și o fac să se suie pe pereți, la propiu, să-și pună la bătaie tot arsenalul ca să-l cucerească pe Sebastian. Sau pe Viola. La urma urmelor, iubirea... și acompaniamentul live al pianului, pe tot parcursul spectacolului, ca la petrecerile în care zorii zilei îi surprind pe îndrăgostiți ascunși prin diferite colțuri, iar pe pianist la locul lui, prelungind voluptățile. Și tot pianul marchează
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]
-
de Valeriu Braniște („despre sociabilitate și însemnătatea ei pentru progresul omenimei [sic!]”), între opusurile interpretate s-a numărat și Serenada de dimineață [sic!] (Aubade pour Violon et Piano), o versiune (transcripție) pentru vioară și pian a trioului Aubade pentru vioară, violă și violoncel în Do major (titlul inițial, Sérénade pour Violon..., a fost înlocuit ulterior de Enescu cu cel de Aubade pour Violon..., așa cum se poate observa pe foaia de titlu a manuscrisului - o posibilă explicație pentru titlul neobișnuit sub care
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
ciclu de mișcări. Pasul următor îl vedem în prima parte a unei sonate pentru vioară și pian, în la minor - Moderato - semnată de Enescu la 5 octombrie 1911- Caracalia. Aici se reflectă experiența dobândită în scrierea Cvartetului pentru pian, vioară, violă și violoncel în re major, op.16 (1909 - Paris). Această parte cu aspect de poem de nuanță epico-rapsodică, poate fi considerată precursoarea capodoperei enesciene care este Sonata a treia „în caracter popular românesc” pentru pian și vioară în la minor
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
adeseori asociate cu coardele și percuția. Nay-ul a rezistat în cadrul orchestrelor de tip nouba numai în anumite regiuni din Algeria. Instrumentele de tip european au pătruns în muzica arabo-andaluză relativ târziu, în a doua jumătate a sec. XIX. Vioara și viola au fost adoptate pe scară largă de către muzicienii orientali, probabil datorită asemănării lor cu rebab-ul tradițional. De altfel, până în anii 1950, vioara și viola erau ținute vertical, pe genunchi, într-o poziție asemănătoare celei utilizate la rebab. În ultima
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
pătruns în muzica arabo-andaluză relativ târziu, în a doua jumătate a sec. XIX. Vioara și viola au fost adoptate pe scară largă de către muzicienii orientali, probabil datorită asemănării lor cu rebab-ul tradițional. De altfel, până în anii 1950, vioara și viola erau ținute vertical, pe genunchi, într-o poziție asemănătoare celei utilizate la rebab. În ultima jumătate a sec. XX s-a trecut la poziția normală, sub influența muzicii europene și a marilor ansambluri de muzică clasică. În ziua de astăzi
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
de pământ, seismotectonica și geodinamica. 27 august - soprana Mirela Zafiri Soprana Mirela Zafiri, de la Operă din Brașov, a murit la vârsta de 41 de ani, după o lungă suferință, în privința căreia a fost foarte discretă. Mirela Zafiri a studiat pianul, violă și chitară încă din primii ani de școală. A realizat peste 230 de minute de înregistrări radio, două CD-uri, peste 45 de recitaluri de lied, turnee în Italia, Franța, Germania, Elveția, Spania, Austria. A fost laureata a festivalurilor „Mihail
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
acest caz la obișnuitele fugi finale din părțile Credo și Gloria, obicei la care a revenit imediat după ce și-a dat demisia din slujba de muzician al Arhiepiscopului Colloredo. Este de menționat că partitura nu conține discurs muzical pentru compartimentul violă, o tradiție curioasă pentru bisericile din Salzburg din aceea vreme. La câteva luni după moartea lui Mozart, misa a fost interpretată la încoronarea Împăratului Francisc I al Austriei. Cei care au copiat notele pentru acest eveniment au scris ca titlu
FILARMONICA „BANATUL” Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/94005_a_95297]
-
la fantome de hașiș artificii de extaz și marmeladă a viziunii Constantinopolis Constantinopole Istanbul orașul luminilor privit din Zeppeline și avioane arzând făclii ca stelele fixe fluvii de var peste fluvii de cerneală simpatică cavalerii de spumă străpung viol de viole în sfânta Sofia poduri ca nave spațiale îmbuibă orizontul din toate părțile se întorc din marmura cerului împung cele cinci orașe nemișcarea paște norii speculații bursa cu tranzacții anonime patroni anonimi terorism anonim birouri hârțogăreală contabilitate companii vânzări-cumpărări firme magazine
Manhattan by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13236_a_14561]
-
la Lima, în Peru, unde se stabilește la începutul lui 1948. De ce tocmai Peru? Ulrica Cugler mi-a povestit că soțul ei a luat un glob pămîntesc și degetul se opri pe această țară. Aici el compune muzică, cîntă la violă în Orchestra Simfonică Națională ( motiv pentru care Cugler nu era complet necunoscut în Peru), lucrează ca agent la o societate de asigurări, și continuă să scrie. Se stinge din viață în capitala peruană, în 1972. De la "soția lui Apunake" așa
Grigore Cugler omagiat în Peru by Dan Shafran () [Corola-journal/Imaginative/13928_a_15253]
-
a se manifesta. Ca să nu mai vorbesc de lira da gamba construită de Gasparo da Salo, de viorile Gurnieri sau Amati, de un pochette violon din secolul 18, bun de pus în buzunarul de la pantalon, de un quinton (strămoș al violei) cu cinci corzi, un chalemie (oboi spaniol) din veacul 17, un orpheon construit de François Cusinie, un oboi contrabas, ca o coloană fără sfârșit, al lui Christoph Delusse, fagoturi ca niște șerpi uriași, viele hibride la care nu ști dacă
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
vers mormântul Să scape de teluricele plângeri. Înfierbântate, muzele fecioare Se cuibăresc în inima naivă Și aruncând ocheade-nșelătoare Înnebunesc poeții din coliva. Ei poartă-acum a florilor corola Crescute în grădina de lumină Și sting și-aprind pe strune de violă Durerea și iubirea lor divină. Poeții cu păcatele prescrise Condamnă viața veșnic la cuvinte, Împerecheați cu muzele proscrise, Trimit din alte lumi poeme sfinte! Într-una din zilele de sâmbătă ale lunii iulie, am facut un popas în localitatea Teaca
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
vers mormântul Să scape de teluricele plângeri. Înfierbântate, muzele fecioare Se cuibăresc în inima naivă Și aruncând ocheade-nșelătoare Înnebunesc poeții din coliva. Ei poartă-acum a florilor corola Crescute în grădina de lumină Și sting și-aprind pe strune de violă Durerea și iubirea lor divină. Poeții cu păcatele prescrise Condamnă viața veșnic la cuvinte, Împerecheați cu muzele proscrise, Trimit din alte lumi poeme sfinte! Într-una din zilele de sâmbătă ale lunii iulie, am facut un popas în localitatea Teaca
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de istoria muzicii la Școala de Muzică "Gnesina" (Moscova). Înainte de a-l atribui pe Schnittke postmodernității, ar trebui să facem o comparație între semnificația pe care o are tehnică citatului în Sinfonia lui Berio și, spre exemplu, în Concertul pentru violă și orchestră de Schnittke, pentru a face diferența între funcția pastișizantă a citatului în primul caz și, într-un sens cu totul diferit, funcția implicită de sudura și sudare structurală<footnote În acest context merită amintită prima parte din Simfonia
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
poetului Adrian Drăgan din Buziaș, dar și-au adus aportul și Marilena Panțîru și chiar solista Liliana Savu Badea. La înregistrarea albumului, ea a fost acompaniată de George Jorz (trompetă), Silviu Drăgan (fluier), Grigore Merceanu (fluier), Cristi Bălteanu (viori și violă), Mircea Ardeleanu (țambal), Cristi Stanca (acordeon), Petrică Anton (contrabas). Azi elev, mâine vedetă l Cu Școala Populară de Arte La Școala Populară de Arte Timișoara au început pregătirile pentru un nou și dens an de studiu, perfecționare și educare a
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
18,30 (în caz de timp favorabil, pe scena din Parcul Copiilor). Filarmonica „Banatul“: Concert extraordinar „Leș Solistes de France“. Concert organizat de C.C.F. și Filarmonica „Banatul“, cu participarea soliștilor: Nicolas Dautricout (vioară I), Mihai Ritter (vioară ÎI), Christophe Gaugué (violă I), Fanny Coupé (violă ÎI), Emmanuel Gaugué (violoncel I), Raphaël Perraud (violoncel ÎI), 28. 09, ora 19 ( C.N.A. „Ion Vidu“); Concert vocal-simfonic. Dirijor: Remus Georgescu, soliști: Alexandru Tomescu (vioară), Ramona Eremia (soprana), Petre Ghilea (tenor), Gheorghe Mogoșan (bariton). Corul „Ion
Agenda2003-39-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281513_a_282842]
-
de timp favorabil, pe scena din Parcul Copiilor). Filarmonica „Banatul“: Concert extraordinar „Leș Solistes de France“. Concert organizat de C.C.F. și Filarmonica „Banatul“, cu participarea soliștilor: Nicolas Dautricout (vioară I), Mihai Ritter (vioară ÎI), Christophe Gaugué (violă I), Fanny Coupé (violă ÎI), Emmanuel Gaugué (violoncel I), Raphaël Perraud (violoncel ÎI), 28. 09, ora 19 ( C.N.A. „Ion Vidu“); Concert vocal-simfonic. Dirijor: Remus Georgescu, soliști: Alexandru Tomescu (vioară), Ramona Eremia (soprana), Petre Ghilea (tenor), Gheorghe Mogoșan (bariton). Corul „Ion Românu“, Corpul de copii
Agenda2003-39-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281513_a_282842]
-
important să ne dezvoltăm și individual, nu doar ca grup, să aducem elemente noi în ceea ce facem“ - mărturisește Corina Belcea. Vioara a doua - Laura Samuel, din Anglia este, alături de Corina, cea mai veche din grupul în care, inițial, intraseră altă violă și alt violoncel decât cei de acum. „Citeam cu Laura partituri ca divertisment când ne-a venit ideea să facem cvartetul“ - își amintește Corina. După un an și jumătate de la crearea cvartetului „Belcea“, polonezul Krzysztof Chorzelski (violă) li s-a
Agenda2004-17-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282329_a_283658]