179 matches
-
vino hrisov și mărturisește câte slove ne sunt încrustate pe dește câte peceți stau nedesfăcute cât întuneric în cămara istoriei pute (22 iunie 2008) Ritual (pillatiană) amurg - se termină și iunie se strânge ziua în petunie se înverzesc broscuțele-n viroage și crapă vinurile vechi în doage pe prispa verii am prânzit cu greieri e timp destul trecutul să ți-l treieri pillatian s-adormi într-o castană și ghimpii morții să ți-i scoți din rană dar vine iulie - înfricoșatul
Simple ritualuri by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/7197_a_8522]
-
în vremea de apoi". Tot moș Dobre, un fel de staroste al înțelepciunii și eresurilor dar și al codurilor omeniei, ne deslușește ce e Tragă Șerpilor din Pădurea Boancelor: un fel de sălaș negru al duhurilor necurate, un labirint de viroage și smârcuri bântuite de Ucigă-l toaca, de stârvuri și târâtoare sub care s-ar fi îngropat o comoară. De care află prin mărturia ocnașului Buzdrună negustorul de vite Schuster și comandantul poliției imperiale, Werner, amândoi din Sibiu. Legătură cu
Aventuri la apa Teleormanului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17107_a_18432]
-
Necunoscutu, vecinul din spatele casei noastre. Și mai prindeam și boarță și zvârlugi, cu halăul, pentru răpitori, adică pentru: biban, șalău, știucă! Am pus, deci, ”sculele de pescuit” pe mal, lângă păpuriș, la locul meu preferat, apoi m-am dus la viroagă, câțiva pași mai încolo, unde m-am băgat în apa, puțin cam rece, adâncă doar de vreo două palme, dar care mie îmi ajungea deja până la chiloței - pentru că picioarele mi se afundaseră, până la genunchi, în mâlul negru și urât mirositor
Amintiri de neuitat/ Colegul meu de pescuit – Așa l-am cunoscut eu pe Mihail Sadoveanu [Corola-blog/BlogPost/92731_a_94023]
-
lasă seara peste dealul plâns Și soarele-i zâmbește stejarului stingher. L-a biciuit tăcerea, sub peticul de cer! Șuvoiul atâtor ierni l-a măcinat pe-ascuns. Cum de mai plânge seva în crengile-i, te-ntrebi? Stă singur în viroagă între poieni cu cetini! Un porumbel sălbatic și-o gâză-i sunt prieteni. Și soarele, ce-i cântă peste zăpezi și ierbi! Stejarul de pe deal îmi cântă ades în zori, Când rândunica doarme în cuibu-i de la geam. Străbate depărtarea cu
STEJARUL DE PE DEAL de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1659 din 17 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381634_a_382963]
-
lasă seară peste dealul plâns Și soarele-i zâmbește stejarului stingher. L-a biciuit tăcerea, sub peticul de cer! Șuvoiul atâtor ierni l-a măcinat pe-ascuns. Cum de mai plânge seva în crengile-i, te-ntrebi? Stă singur în viroaga între poieni cu cetini! Un porumbel sălbatic și-o gâză-i sunt prieteni. Și soarele, ce-i cântă peste zapezi și ierbi! Stejarul de pe deal îmi cântă ades în zori, Când rândunica doarme în cuibu-i de la geam. Străbate depărtarea cu
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
Se lasă seară peste dealul plânsși soarele-i zâmbește stejarului stingher.L-a biciuit tăcerea, sub peticul de cer!Șuvoiul atâtor ierni l-a măcinat pe-ascuns.Cum de mai plânge seva în crengile-i, te-ntrebi? Stă singur în viroaga între poieni cu cetini! Un porumbel sălbatic și-o gâză-i sunt prieteni. Și soarele, ce-i cântă peste zapezi și ierbi!Stejarul de pe deal îmi cântă ades în zori,Cănd rândunica doarme în cuibu-i de la geam.Străbate depărtarea cu
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
la o lacrimă. Au dispărut căruțele brăilene, fabuloasele lor coșuri pictate. Au dispărut rotarii, șaretele, docarele domnești. Plutesc tot mai întunecat pe un drum care-mi colindă sufletul. Dumnezeule, și câte povești cu căruțe care și-au rupt roțile în viroagele drumului spre Brăila! Convoaiele ducând grâu la vânzare în Oborul Mare îngreuiau pământul cu cântecul dulce al roților. Iar când intrau pe drumul ceairului, șinele de fier își uneau șuietul lunecos cu adierea ovăzului sălbatic. Faraoancele cântă acum numai în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6920_a_8245]
-
apele de ploaie și deversează prin văi în râul Prahova, generând insalubritatea și poluarea atât a orașului cât și a emisarului. În cea mai mare parte a localității, apele de ploaie se scurg la suprafața terenului, pe rigole ducând spre viroagele. Existente neamenajate și neexploatate corespunzător și de aici la râul Prahova. Neorganizarea și nerealizarea corectă a sistemului de canalizare pluvială, dar și viroagele existente neregularizate, precum și canalele pluviale deschise sunt câteva din cauzele care au stat la baza alunecărilor de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
mai mare parte a localității, apele de ploaie se scurg la suprafața terenului, pe rigole ducând spre viroagele. Existente neamenajate și neexploatate corespunzător și de aici la râul Prahova. Neorganizarea și nerealizarea corectă a sistemului de canalizare pluvială, dar și viroagele existente neregularizate, precum și canalele pluviale deschise sunt câteva din cauzele care au stat la baza alunecărilor de teren cu caracter catastrofal din ultimii ani. 6. 3. 3 Alimentarea cu energie electrică Vreme îndelungată pentru iluminat s-au utilizat lumânările. Cele
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
se cunoștea cu domnul Ionescu și se respectau reciproc, ca doi oameni de omenie. Pentru Tudorel fusese primul drum la moară la Lisa, prima ieșire din universul de acasă. De aceea, ochișorii lui zburdau numai în jurul carului, admirând toți copacii, viroagele și tufișurile întâlnite. Adică, mă rog, cum ar zice un militar, a reținut toate reperele din peisaj. -Drumul ăsta îl cunosc și cu ochii-nchiși, se încuraja el. De la marginea satului cotește la stânga, pe lângă pâlcul ăla de salcâmi, pe lângă pârâu
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
preschimbând întunericul într-o frumoasă strălucire, obligând frunzele palmierilor să facă umbră din nou și lăsând să se distingă silueta crenelată a munților unde membrii micii sale familii trebuiau să-și găsească adăpost. Acolo, în acel labirint de creste și viroage pe care le bătuse de atâtea ori mergând pe urmele caprelor sălbatice, răposatul său frate Ajamuk descoperise din întâmplare intrarea într-o enormă peșteră al cărei interior era împodobit cu o mulțime de picturi delicate cu antilope și gazele, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
încât chiar și lui Gacel îi fu greu s-o descopere, deși o știa de multă vreme. Ați camuflat-o foarte bine, spuse surâzând. Poți trece la un metru de ea fără s-o vezi, dar cămilele care pasc în viroagă ne dau de gol. Mâine am să le duc de-aici. Imensa Peșteră a Gazelei era un loc sigur și primitor, a cărui penumbră răcoroasă contrasta cu lumina intensă și zăpușeala de afară, și atât Laila, cât și Aisha erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
numai cu un tricou subțire și, cât stătuse în poieniță sub razele soarelui, se încălzise. Simți că i se face pielea de găină pe brațe, așa încât mări pasul ca să mai pună sângele în mișcare. Cei doi mergeau pe marginea unei viroage adânci care cobora de undeva dinspre vârf ca un deget uriaș întins pe pământ. Judecând după tufele de pipirig și mentă sălbatică crescute printre bolovanii înghesuiți în vale, atunci când ploua pe acolo se forma un torent. Cristi căuta un loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
hotărî să meargă pieziș spre dreapta. Era conștient că această decizie îl va face să meargă mai mult și implicit durata de deplasare va fi mai mare, însă își continuă drumul. Examina rapid fiecare copac mai deosebit, fiecare dâmb ori viroagă de pe drum în speranța că va recunoaște locul și își va da seama că mai trecuse pe acolo, semn că se afla pe drumul cel bun. Zadarnic însă, locurile îi erau necunoscute. Toma nu se putea lăuda are cine știe ce experiență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
îl chemă pe Rândunel din nou. Își dădu seama că de acolo unde se afla, glasul său nu poate străbate prea departe. Trebuia să urce pe malul ravenei, să iasă din ea. Fără să țină seama de noroiul de pe fundul viroagei se repezi pe partea cealaltă și începu să se cațere pe malul înalt. Ajuns sus, își trase o clipă sufletul după care își strigă din nou băiatul. Începuse să sufle un firicel de vânt, se lăsase rece și pe obraz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Nu mai era atent decât la văioaga din stânga sa. Nu îl mai interesa terenul din dreapta, de aceea tresări când Ileana îl trase de braț. Crezi că aici ar fi ceva ce te-ar interesa? întrebă ea. Imediat în apropierea marginii viroagei, lăstărișul tânăr era culcat la pământ. Tulpinile subțiri zăceau frânte la o palmă deasupra solului pe o porțiune cu un diametru de câțiva metri. Frunzele veștede fuseseră răscolite și adunate pe marginea unui cerc larg, ca și cum ar fi fost spulberate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
creșterea în condiții optime. Un grad mare de pericol îl constituie aversele, când mari cantități de apă cad în scurt timp, formând șuvoaie, torenți care spală solul, facilitează eroziunea și distrugerea straturilor granulare a acestora și formarea de anțuri și viroage. Iarna, stratul de zăpadă constituie o rezervă importantă de apă pentru agricultură, însă atunci când zăpada se topește brusc, pe pante se formează viituri puternice care spală solul, producând mari pagube în agricultură. în zona noastră, zăpada cade neuniform, în funcție de circulația
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o pădure), Bobeica (un deal cu pante repezi), Fundu Văii (locul situat pe valea pârâului Fruntești care curge de la apus spre răsărit, venind din pădurile de la Zarea Poienilor (sat în comuna Parincea), Pornituri (indică alunecări de teren, dând naștere la viroage, teren accidentat, impropriu culturilor agricole) și Arcerea care desemnează un loc cu poiene, viroage, un imaș. S-ar putea ca denumirea să poarte în sine un cuvânt turcesc. Ceair (în Oțelești - cier), loc de păscătoare pentru cai. Caii nu pășteau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pârâului Fruntești care curge de la apus spre răsărit, venind din pădurile de la Zarea Poienilor (sat în comuna Parincea), Pornituri (indică alunecări de teren, dând naștere la viroage, teren accidentat, impropriu culturilor agricole) și Arcerea care desemnează un loc cu poiene, viroage, un imaș. S-ar putea ca denumirea să poarte în sine un cuvânt turcesc. Ceair (în Oțelești - cier), loc de păscătoare pentru cai. Caii nu pășteau împreună cu vitele, cu oile niciodată, aveau locuri separate care puteau fi îngrădite. Surprinde în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în preajma corturilor din tabăra păgână, ascunzându-se de mai multe ori printre scaieți și boscheți de măceși. Ce va face însă mai departe? Foarte aproape se vedeau corturile mari și întunecate. Mai încolo, spre dreapta, exista, i se păru, o viroagă adâncă, o râpă cu malurile lutoase, săpate demult, de pe vremea inundațiilor. Se gândi să încerce mai întâi să ajungă acolo, că la adăpostul malurilor, pe care și le amintea ca fiind înalte, ar fi fost mai în siguranță. Se îndreptă
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
demult, de pe vremea inundațiilor. Se gândi să încerce mai întâi să ajungă acolo, că la adăpostul malurilor, pe care și le amintea ca fiind înalte, ar fi fost mai în siguranță. Se îndreptă, așadar, să ajungă cu ultimile erforturi spre viroagă, pitulându-se după fiecare tufă din cale. Când ajunse aproape de buza prăpastiei s-a ascuns în hățișul lăstărișului de deasupra virogii înguste. Dar nici nu făcu zece pași prin lăstăriș, că se prăbuși pe neașteptate în prăpastie. Ateriză într-un
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
începu să se târască, ajutându-se de mâini și de picioare, prin albia sălbatică a râpii. Sus de tot, printre ramurile încâlcite ale boscheților, se vedeau malurile galbene, luminate probabil de luna pe care el n-o mai vedea din viroagă. Oare cum să se cațere înapoi, până sus, printre pietre, mărăcini și crengi de salcâm? Simțea că nu mai e în stare să facă niciun efort, malul din fața lui era descurajant de înalt și de abrupt. Trebuia să încerce, nu
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
-ți mai folosesc la nimic! Îl zgâlțâi și îl întoarse pe toate părțile până reuși să-l dezbrace de mantaua sa plină de fireturi. Și-o puse pe el, peste cămașa și traista-i sărăcăcioasă și porni mai departe prin viroagă, bucuros ca după o victorie binemeritată. Se târî prin râpă până ajunse într-un loc unde malurile se îndulciră și viroaga păru că se sfârșește. Simți apa rece mușcându-i picioarele goale care-l dureau de atâtea lovituri și înțepături
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
plină de fireturi. Și-o puse pe el, peste cămașa și traista-i sărăcăcioasă și porni mai departe prin viroagă, bucuros ca după o victorie binemeritată. Se târî prin râpă până ajunse într-un loc unde malurile se îndulciră și viroaga păru că se sfârșește. Simți apa rece mușcându-i picioarele goale care-l dureau de atâtea lovituri și înțepături. Încercă să se dumirească pe unde se află și tresări văzând deasupra capului zidurile impunătoare ale cetății. Oare perșii erau departe
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
pentru a-și începe treaba pentru care făcuse atâta drum! S-a întors înapoi, în galeria cea întunecoasă, acolo unde mai știa el și alte cotloane mai largi ca să poată să doarmă. Și-a pus căpătâi mantaua împăturită, dobândită în viroagă iar oboseala și pericolele prin care trecuse l-au făcut să ațipească repede. (va urma) Referință Bibliografică: Povestea sărmanului Tragodas - Partea I-a / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1141, Anul IV, 14 februarie 2014. Drepturi de Autor
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]