22 matches
-
din Iuda doar o gleznă spre răsărit Ierusalim din cavalerii câți venim nu se zărește-n cavalcadă decât o înfocată SPADĂ JOACĂ DE ÎNGERI la cină - Dumnezeu zahăr le-a-mpărțit îngerilor : în zvăpăiată joacă - ei alb zahărul l-au împrăștiat - dulce viscolire a iernat - peste pomii pământului stau în mijlocul lumii - ca-n mijlocul unui tort de nuntă - în care urmează lumânările să se-aprindă mirii să intre-n colindă somnoroși - îngerii s-au dus la culcare: să strângă - de pe mese Sărbătoarea - nu
POEME PENTRU UN NOU AN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1483176951.html [Corola-blog/BlogPost/380564_a_381893]
-
pășește cu candoare spre seninătate: „Îmi pare că te știu de-o veșnicie/ Și tot de-o veșnicie te-ndrăgesc/ Deschid fereastra dinspre poezie/ Și-n iarba de lumină tot vâslesc.// Ninsorile de cântec, fără geruri,/ Fără îngheț și fără viscoliri./ Îmi pare că te știu în mii de feluri/ Dar nu așa cum ești...în răzvrătiri...” (Te stiu?) Poeta se zbate în misterul iubirii purtând un “buchet de întrebări”: „Ai venit... Ai plecat... N-ai lăsat niciun semn/ Scrijelit pe un
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1425804320.html [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
Acasa > Stihuri > Semne > PLÂNSUL FRUNZELOR Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1369 din 30 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Mă înfioară vântul toamnei reci, când viscolire mătură poteci, de frunze jelind îngălbenite. De ramuri materne rătăcite. Iar soarele se-ascunde după nori, îmbrățișat de-ai Cerului fiori. Noaptea mușcă din dimineți și seri, abis nocturn ducând spre nicăieri. Un dans funebru leagă frunze-n vânt, pe
PLÂNSUL FRUNZELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1412060089.html [Corola-blog/BlogPost/374410_a_375739]
-
Acasă > Stihuri > Reflecții > VISCOLIRI DE TOAMNĂ Autor: Elenă Glodean Publicat în: Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Când pe umărul meu toamnă fruntea-și pleacă într-o doară sufletu-mi stingher vibrează- tristă struna de vioară. Plop privindu-și soarta
VISCOLIRI DE TOAMNĂ de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_glodean_1478763882.html [Corola-blog/BlogPost/376968_a_378297]
-
o vină gură nopții sărutând. Iar neliniștea când pică fulg pe-o lama de cuțit mi-o-îmbracă-n fir de brumă dimineața-n răsărit. Cu privirea spre amurguri viscoleste-a depărtare, pe când eu m-ascund și lunec prin trăiri imaginare. Referință Bibliografica: Viscoliri de toamnă / Elenă Glodean : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2141, Anul VI, 10 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elenă Glodean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
VISCOLIRI DE TOAMNĂ de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_glodean_1478763882.html [Corola-blog/BlogPost/376968_a_378297]
-
cânt șoptit,spre-a nu trezi în crânguri cucii,doinesc „ușure” dintr-un naitristă„Povestea codrului”. Când bruma toamnei lin coboarăca o plutire de egretăși creionează un conturde „Vultur”exilat pe-o stea,un râu săltând din piatră-n ... II. VISCOLIRI DE TOAMNĂ, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016. Când pe umărul meu toamna fruntea-și pleacă într-o doară sufletu-mi stingher vibrează- tristă strună de vioară. Plop privindu-și soarta-n față îi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
ardentă. „Mi-a-mbrățișat tot trupul lumânarea,/Mă leagănă în brațele-i și zic:/ Din tronul Suferinței nu abdic.” Aceasta-i atmosfera lirică în care „lacrima lumii” este sublimată de poet în fulgi senini și luminoși de credință și Iubire divină: „Lină viscolire peste ochii mei”. Poate, chiar aceasta e taina descoperirii sale: topirea poeziei în credință, care dă acea rezistență sufletească de a trăi senin și încrezător în Domnul, când iureșul viscolitor al vicisitudinilor existențiale te copleșește. O altă cale cu același
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1411411161.html [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
a încrustat în filigranul poemelor sale, cu atâta măiestrie: -pescărușul( „cor de pescăruși”), tristețea, deșertul de tăceri, crinul ( „deal de crini”, „crinul uitării”), zborul de cocori, crângul de psalmi, zidirea în plâns, vijelii de lumini, lacrima lumii, bolta lină, lina viscolire, nămeții de cânturi, colindul, tălăzuiri de harpe, triluri de lumine, eternitatea clipei, sărutul clipelor, câmpul de maci, marea, mierla, pustiul înverzit, bradul, clopotul, frunza, raiul( „fir de rai”, „raiul de pâine”), ora( „o.Zeu”, „o. Înger”, „o. de rai”), turme
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1411411161.html [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
afară,ce te rod în suflet și îți dau fiori.... VII. SĂ NI-I APĂRĂM, de Dora Pascu, publicat în Ediția nr. 2113 din 13 octombrie 2016. Am să-încerc să număr fulgii dintr-o iarnă, dintr-o iarnă simplă, fără viscoliri, fulgi pe care domnul vrea să ni-i aștearnă pe-un suflet în zbucium, plin de răscoliri. Răscoliri îmi aflu și în ochi de vânt și-n șuierul jalnic dintr-un cânt de dor, când simțirea plânge fără de cuvânt ca
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
iarnă de poveste ce ne-îndreptățește fulgi să numărăm, să-i păstrăm în basme, să nu ni-i conteste încălzirea vremii, să ni-i ... Citește mai mult Am să-încerc să număr fulgii dintr-o iarnă,dintr-o iarnă simplă, fără viscoliri,fulgi pe care domnul vrea să ni-i aștearnăpe-un suflet în zbucium, plin de răscoliri.Răscoliri îmi aflu și în ochi de vântși-n șuierul jalnic dintr-un cânt de dor,când simțirea plânge fără de cuvântca săgeata fulger în piept de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
sunt ferecate. Cu valul timpului i-am spălat trecutul, În idei curate să-i îmbrac viitor. Spre rai dumnezeiesc să-i duc începutul Dintr-un destin menit de cerul ochilor. Pe brațele gândului îmi port cuvântul, Cu jertfa ochilor în viscoliri de dor, Când glasul suferinței mi-aduce sfârșitul Și-mi duce reverie-n ochi de cititor. SONET LIMBII ROMÂNE Nu e vorbire mai sfântă Ca grai românesc pe pământ, Ce-și lasă ecou-n cuvânt, Când doină străbună cântă. Ea
„LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ -ANTOLOGIE STARPRESS 2016 de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1472637558.html [Corola-blog/BlogPost/362566_a_363895]
-
gerul grotesc, Iar sudoarea-i de sticlă între lumi ancestrale, Lentă ceața înoată în sublim femeiesc, Umblă-n valuri desculță cu simțiri născătoare, Trupuri uită-nghețarea, în statui clipe zbor, Vers cu chipuri încântă, marș pe muzica iernii, În adânc clocotind viscoliri se strecor Și în zori curg urări renăscute-n vecernii, Aripi cresc din trecut în prezent, viitor, Timpul moare închis într-o singură noapte, Geniul vieții se înalța în altar cu onor, Nălțătoarea lumină clopot Sfânt bate-n carte, Un
AN DE AN UN COLIND de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_auras_1451761301.html [Corola-blog/BlogPost/349924_a_351253]
-
candidă regină. Ești taina mea pe care la nimeni n-o întorn, Căci niciun astru negru spre ea n-o să parvină. Îți văd spre zări făptura când norii ți se-nchină Și toate-s ale tale chiar peste Rubicon... Prin viscoliri de ape cu flăcări reci de gheață, Coboară de pe arbori o pace peste noi. În glas ai dulce murmur, surâsul tău mi-e viață - Prin ele briza măriii ne leagă pe-amândoi Și ne scufundă-n taine și iar ne
TAINE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1483081041.html [Corola-blog/BlogPost/375189_a_376518]
-
Și strîng snopi,grei de lumină. Îți dau locul meu din rai, Dar și cel din vină. Tu,cea care,știu precis, Că în lumea nemiloasă Erai creanga preafrumoasă Dintr-un măr de vis. Dar acum,că-mi sunt bătrîn, Viscolirea ta mă paște Și mă vrea cînd mă amîn Și,murind,mă naște. 7.*** Cîntecul meu ești Tu,Divinitate. Eu am orbit de raiurile toate. Noaptea aruncă în grădina-mi suliți, Fug după lună pe-ale clipei uliți Și doar
10 POEME NOI DE TRAIAN VASILCĂU de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 by http://confluente.ro/10_poeme_noi_de_traian_vasilcau_traian_vasilcau_1347822660.html [Corola-blog/BlogPost/348375_a_349704]
-
fi închipuit un om. Dar dacă n-ar fi venit Ștefan ca să-și sprijine poporul și oastea sa, s-ar fi dus pe copcă cu toții; nici rușii, nici turcii, nici românii, n-ar fi scăpat cu viață, căci începu o viscolire ca aceea, cum numai prin părțile noastre se poate vedea, încât se prăpădesc și oameni și dobitoace, și pe deasupra un ger amarnic, și Dunărea toată sloi, că nu mai era chip să se ducă nici o fărâmă de pâine. Prințul părăsi
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
Acasă > Poezie > Amprente > SĂ NI-I APĂRĂM Autor: Dora Păscu Publicat în: Ediția nr. 2113 din 13 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Am să-încerc să număr fulgii dintr-o iarnă, dintr-o iarnă simplă, fără viscoliri, fulgi pe care domnul vrea să ni-i aștearnă pe-un suflet în zbucium, plin de răscoliri. Răscoliri îmi aflu și în ochi de vânt și-n șuierul jalnic dintr-un cânt de dor, cănd simțirea plânge fără de cuvânt că
SĂ NI-I APĂRĂM de DORA PASCU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1476346210.html [Corola-blog/BlogPost/380931_a_382260]
-
ceea ce nu s-a pierdut niciodată, într-adevăr nu există nimic de străbătut. doar lentă trezire. ȘI ASTFEL, străzile străbătute prin ani nu m-au purtat niciunde, totul fiind sigilat de stingere în praful așternându-se peste zăpezi între două viscoliri, tot ce credem că ne lipsește se lasă ca o perdea peste raza însoțitorului bănuit dintotdeauna/ așteptându-ne și este cel care va face ultimul pas - căci ce e timpul fără trecut și viitor, într-o lume în care trupul
Poezie by Andrei Zanca [Corola-website/Imaginative/7150_a_8475]
-
lună nouă. Totu-i nou, totu-i bun și învie speranța Este timpul schimbării pentru alt început Primăvară, tu ești temelia, ești viața Ce revine, când crezi că totu-i pierdut. Ești crăiasa născută în geruri târzii Ce revii biruind viscolirea cu-o floare Te aștept, te doresc, și-mi sensul de-a fi, Și rabd arșiți și toamne și ierni trecătoare... Că pe toți și pe toate îți așterni nou veșmânt Aruncând în uitare, lacrimi, spaime, dureri, Ești magia ce-
NOI PRIMĂVERI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Noi_primaveri_lucia_secosanu_1330587972.html [Corola-blog/BlogPost/360682_a_362011]
-
vieții mele ce-mi plouă-n gând și -n simțire, cu dorul de revedere a naturii înverzire! Privesc Toamna cu Cer plângând peste visul de iubire, când dorul legănat de vânt, îl ferecă-n amintire! Privesc Toamna ce pătrunde cu viscoliri de vânturi reci în suflet, spre a-mi ascunde norocul cu speranțe seci! Privesc Toamna rodniciei din renașterea naturii, să-mi las gândul nostalgiei scris sub streașina pădurii! Privesc Toamna cum în ceață îmbrățișează văzduhul și întunecă speranță, moartea să
PRIVESC TOAMNA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416569350.html [Corola-blog/BlogPost/372747_a_374076]
-
Ninsorile apar, de regulă, în intervalul noiembrie-martie, numărul de zile cu ninsoare fiind mic (15-20 zile pe an), iar stratul de zăpadă este subțire (10 cm) și se menține în jur de o lună/an. Un fenomen specific zonei este viscolirea și troienirea zăpezii, în special la marginea de nord a satelor. Pe teritoriul comunei, în zona Filiu-Lișcoteanca, a fost înregistrat în anul 1910 maximul istoric al cantității de precipitații căzute în județul Brăila, într-o singură zi - 126 mm/24
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Mariana Filimon Acuarelă de iunie Oasele simt apăsarea luminii în grădina amiezii doar silabe adun roade ale singurătății pârguite în taină ocrotite de nori de viscoliri viitoare simplă abatere de la fapte ireversibile e ca și cum aș strânge mareea la sân Recuzită Erau făpturi ale ceții erau niște goluri și plinuri de o tristețe inexplicabilă cum numai în vis se întâmplă le urmăream de pe mal dansul grotesc ni
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/11625_a_12950]
-
statornică pentru toată viața. În această privință, Slavici, trăind cu el împreună, l-a observat, la Viena și la București: "Luna ivită pe cîmpul senin al cerului, asfințitul soarelui, farmecele zorilor de zi, liniștea sărbă torească a nopții de vară, viscolirea zilelor de iarnă, furtuna ori vederile ce se desfășoară în fața celui urcat în luminoasa culme de munte, acestea îl făceau să-și îndrepteze în afară luarea aminte". "Eminescu fugea de orișice îngrămădire de oameni și se simțea bine singur, în mijlocul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]