38 matches
-
un boiernaș "de tranziție" cam tomnatec, se căsătorește cu Agapița, o "demoazelă, de curînd ieșită din pensionat". Din mica ei bibliotecă "de cărți moralicești", ea "cetește pe Emile a lui Rousseau". În prezența unor prieteni, invitați la o partidă de vist cu "ceai și ciubuce", Andronache își surprinde soția, în budoar, în brațele unui tînăr. Imaginea celor doi amanți îmbrățișați, cu buzele lipite, este identică cu cea din poemul lui Pușkin, Șalul negru (1820), tradus de Negruzzi în 1837, cu un
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
un take off reluat, inutil și prostește, la nesfârșit. Creierul meu matinal are de fiecare dată ceva din consistența pastei ăsteia cosmice aflate în derivă, navigând bezmetic - farg you, univers, farg you, creier al meu - printre fractali, feromoni, fisuri, fibule, vistule, Vistula. (Apropo, se pare că polonezii vor să-mi scoată o nouă ediție din Travesti, iar Ireneusz Kania se apropie cu traducerea de sfârșitul lui Orbitor I. Nu e primul străin care îmi spune - am mai auzit asta și la
În genul lui Cărtărescu - Jurnal III by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Imaginative/11610_a_12935]
-
muzica proprie cu nunațe medievale. Repertoriul cuprinde în mare parte melodii ale satelor, pline de voie bună dar și câteva cântece sacre, toate prezentate în costume adecvate vremii respective, cantate în limbaj de circulație mondială. Amintim câteva dintre titluri: I Vist Lo Lop, Ungaresca , Skudrinka, Palestina, World Tree, Ye Jacobites By Name. Sunt de remarcat atât costumele cât și instrumentele lor, aducând un plus de spectaculozitate și autentic. Membrii trupei sunt: Roland Dickmann (leader-ul trupei) : cimpoi medieval, blockflöte, fluier unguresc, fluier
Medieval Valentine’s Party! [Corola-blog/BlogPost/97079_a_98371]
-
pentru romantici, politicosul e galantul, omul de salon (și de paie...), cel care-și ascunde, cu vorbe meșteșugite, moneda calpă ce-i este firea. Îndemnul la autoeducare, vorba vine, ce și-l dă, în Satiră. Duhului meu, Alexandrescu - "Învață dansul, vistul și multe de-alde alea" - țintește acest model, al omului de lume lipsit de substanță. Diplomat, carevasăzică nu radical, la mijlocul tuturor căilor și bun gestionar de foloase, el e tocmai ceea ce sistemul romantic, în alb și negru, nu poate să
Politețe… by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6832_a_8157]
-
mai mare, cea mai mândră și puternică din lume, Ceea ce nu are capăt, ceea[ce] nu are nume, A cărei împărăție n-are margini și ocol... Mi-a trimis la nunta-aceasta pe un cal un mândru sol... {EminescuOpVIII 214} VIST[IERUL] [(aparte)] Oare ce-o fi vrând să zică? LĂPUȘNEANU Vistiere, mulțumit Ești tu, ca un vechi prieten, cu acea ce-am hotărît? VIST[IERUL] Dacă nu se poate altfel, mulțumim M[ăriei] Tale... Pentru-o astfel de legiuită, bună
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și ocol... Mi-a trimis la nunta-aceasta pe un cal un mândru sol... {EminescuOpVIII 214} VIST[IERUL] [(aparte)] Oare ce-o fi vrând să zică? LĂPUȘNEANU Vistiere, mulțumit Ești tu, ca un vechi prieten, cu acea ce-am hotărît? VIST[IERUL] Dacă nu se poate altfel, mulțumim M[ăriei] Tale... Pentru-o astfel de legiuită, bună punere la cale. [LĂPUȘNEANU] Iar tu, văduvă sărmană și acum mireasă, spune, Mulțumitu-te-au pe tine judecățile-mi nebune? [FEMEIA] O, M[ăria
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
stoluri De asupra-ți se coboare în sălbatece ocoluri, Pentru inima din tine s-or lupta pe oseminte Câte ai făcut tu mie, Lăpușneanu ține minte... (s-aude un țipăt de femeie ) Ce strigări... Goniți muierea!... Se preface cumcă piere Vist[i]erul singur știe ce plătește-acea durere. [BOIER I] O! tiranu-i fără milă [BOIER II] Biata, mînile își frânge, O, cum plânge de se-neacă. LĂPUȘN[EANU] Da! [și] foarte bine plânge, Și-i frumoasă ca nealta... Cum e
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu mi se cuvine? [BOGDANA] Dar nu voi să-l iau... stăpîne! {EminescuOpVIII 228} [LĂPUȘNEANU] Cine oare te întreabă? Mergi, vlădică, de-i cunună și fă slujba mai în grabă, Nu mai voi să port în minte astă pricină urâtă... VIST[IERUL Daca n-avem altă cale, să ne cununăm, iubită! EA Ucigașe!... [VISTIERUL] Ce vrei? Vodă îți dă tot, moșii... pe mine, Cam de voie de nevoie, dar așa găsi de bine... [(apart)] Mulțumescu-ți, Doamne sfinte, cu atâta că scăpai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vere, E ciudat ce se întîmplă-n lumea asta c-o muiere! [LĂPUȘNEANU] [(apart)] Ei, duceți-vă cu toții, minți ușoare și copile, La ce vremi ajuns-am oare, Doamne, -acum, și la ce zile! (se duce și descopere mortul) {EminescuOpVIII 229} VIST[IERUL] Mulțumindu-ți de iznoavă pentru facerea de bine, Eu de tron m-apropii iarăși, închinîndu-mă la tine, Ceea ce-ai făcut acuma este foarte înțelept: Zică-se orice s-ar zice, aspru poate, dar ești drept. [BRAN] Drept ca
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Auslandes”, revistă berlineză la care colaborase el însuși, dar și versuri din Bürger și Schiller. Din Martial a tradus Gh. Asachi. Lui Manolachi Manu i se publică un fragment din traducerea Zairei lui Voltaire. Kogălniceanu a mai tradus și Filosofia vistului a lui O. Senkowski. Socotind acest fapt drept un atentat la autoritatea consulului rus Karl von Kotzebue, mare amator de whist, domnitorul a dispus suspendarea revistei. Puțin numeroasele pagini de critică, datorate lui Kogălniceanu, premerg curentului „Daciei literare”, afirmând importanța
ALAUTA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285213_a_286542]
-
destul de liberă; ele trec uneori de la un lăcaș la altul; din fragmentele transcrise de Nicolae Iorga se vede limpede că între pomelnicele bisericii Sfântul Nicolae din Lacuri - [o mănăstire părăsită] - „Pomenește, Dmñe, pre tot niamul Cantacuzinilor: Roxandra Dmñița, Iordache vel vist...”63 și al bisericii Tălpălari - „Iordachi Cantacuzino, Ruxandra domnița [Lupu], Iordachi Vel Vornic...”64 - există o anumită legătură), poziția primă este rezervată ctitorului (sau celui reținut în această ipostază): (trad. din slavă) „Pomenește Doamne: Io Evstratie Dabija Voevod, Ecaterina Doamna
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Gheorghe Cârtea, Gheorghe Panciu, Roman Dănilă); Cluj (Septimiu Râmboiu, Martinel Nemeș, Vasile Ilea, Mitică Grad, Toader Săuca, Zirbo, Ioan Popșa, Mircea Prișcu, Bar, Ionel Ladea, Ioan Pușcaș); Brad (Zeno Oarcea, Toader Gligor); Timișoara (Petru Păcuraru, Vasile Lascu, Gheorghe Sicloveanu, Ioan Vist, Gheorghe Văleanu, Petru Giurgiu, Petru Caius); Caransebeș (Martin Rădoi, Remus Faur, Ioan Crăciun, Băncilă, Aurel Suciu); Baia Mare (Ștefan Buteanu, Cornel Osanu, Ioan Tamaș, Ioan Ilut, Vasile Șchiopu, Vasile Măgureanu, Ioan Stăncoiu, Martin Alexandru, Florian Săsăreanu); Gheorgheni (Nelu Man, Mircea Antal
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
189 Vasilescu 27 Vasiliu 133 Văleanu Constantin 179 Văleanu Gheorghe 29 Vășcan Augustin (gardian) 75 Vătămanu Gavril 126 Vătășoiu Gheorghe 53, 86, 165, 223 Vereșmortean(u) Nichifor 53, 73, 79, 125, 176, 210 Vintilescu Constantin 56, 143 Vintilescu Mihai 126 Vist Ioan 29 Vișovan Aurel 9, 162, 207 Vițel (gardian) 28 Vlad Aurel 28 Vlad D. 25 Vlad Iuliu, zis Micu 28 Vlase Teodor (maior) 94 Vlasu (profesor) 143 Voicescu Constantin 55, 60 Voin Ion 53, 55, 68-69, 71-74, 78-80, 90
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
întâmplându-ni-se smerenii noastre a veni până aice, la această de Dumnedzău păzită țară, am găsit o tocmală făcută de egumenii noștri, ce avem la sf(i)ntele mănăstiri de aice din Iași, cu dumnalui Costantin Năstase biv vtori vist(iernic) pentru niște loc de trii dughene, ce este pe Ulița Podului Vechiu, denainte porții mănăstirii S(ven)tâi Savii”... Mai departe spune că “tocmala” mai prevedea și “altă bucățea de loc de dugheni, tot acole”... Deși “aceste locuri de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
dugheni de ia S(ven)tâi Sava chirie”. Se înțelege că “patrierșia” sa aprobă acest gest al vistiernicului, spunând: “văzând un lucru făcut cu dreptate și cu cale, iată că de la noi încăș(i) am întărit dumisale, lui Costantin Năstase vist(iernic), ca să aibă a-ș(i) stăpâni locurile... cu bună pace, ca dreaptă moșie dumisale”. ― Adică Costantin Năstase vistiernicul era dator vândut Sfântului Mormânt și a “făcut cu dreptate și cu cale” cele șase dugheni de pe care mănăstirea Sfântul Sava
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
unde - culmea - alt Mihăilescu, adică gentila Andra, șeful departamentului Private Banking al BCR-Erste, avea să-mi domolească palpitațiile: nu se aștepta dinspre noi, culturalii, la cine știe ce performanță dialogală academo-fi nanciară, ci la un sincer dialog cu presa de specialitate, re vistele Capital și Bursa, specialiști din TVR, Money Channel și alte nișe căftănite. Lipsind Vintilă Mihăilescu, am perorat eu cât doi, însoțit meseriaș cu statistici, referințe sociopsihice, antropo logice și picante experiențe de cabinet de psihologul Mugur Ciumăgeanu. Nici nu ne
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Sturza, pentru „locul unei prisăci”. Stolnicul nu și-a pus prisaca „pe moșia dumisale, ce în coastele prisăcii dumisale vistiernicului”. Cei rânduiți să judece, dar și domnitorul, în actul de întărire, cer stolnicului să „rădice stupii din coastele prisăcii dumisale vist/iernic/ și să-i mute pe moșia dumisale ca să lipsească pricina dintre dumnealor”. În unele situații, locurile de prisacă serveau drept repere hotarnice, o altă dovadă de străvechime. Așa rezultă din mărturia unor locuitori din preajma noastră, mărturie dată pentru îndreptarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
universitar dr. Dan Mănucă și altul luptător anticomunist, revoluționar ieșean, care a cun oscu t detenția ( din fericire scurtă, fiind eliberat când Timișoara a sărit în ajutorul Iașului izolat, producând inflamația), Spiridon Maria Cassian. „Convorbiri literare” este aproape singura re vist ă din țară care publică, număr de număr, scriitorii români din comunități. Pe acest principiu și pe ceea ce reprezintă ea în general, i s-a dat premiul. I.N.O. - Manifestarea a pus în valoare împli nire a a cinci veacuri
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pentru revista literară „Freamăt ulʺ, ce Domnia sa o conduce. Sperând că veți avea nețărmurită b unăt ate de a nu pune cererea noastră la dosarul uitării și a-i da curs cât mai grabnic, dând astfel prețiosul Dv. concurs re vist ei „Freamătulʺ, vă mulțumesc călduros.ʺ P. Șeicaru „Curentul” Astfel semna cel care, ca elev purta numele de Popes cu H. Pamfil, tatăl său casier în gara Tecuci, iar autorul scrisorii omul care avea să ajungă nu numai directorul ziarului
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
al revistei „Academia Bârlădeană”, editată de Societatea literar culturală cu același nume, de la Bârlad, la c are domnia sa este și astăzi un frecvent colaborator, mai ales în ceea ce privește prezentarea cărților unor autori dragi lui. Activitatea „Academiei Bârlădene”, ca și a re vist ei care-i poartă numele, sunt bine cunoscute la Pripone ști, întemeietorul Academiei, institutorul și poetul George Tuto vean u, a fost câtva timp, în perioada guvernării prof. Nicolae Io rga, prin anii 1930, prefect al județului Tutova, iar la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și dispărțită cu pietri și brazdă pe fața pămîntului din cap în capul mășăi, precum și osăbit clin de pămînt dinspre hotarul moșăi Sarafineștii, în păduri, iarăși cu a lui pietri hotară împregiur, după învoiala ci am (avut) cu răps. boieri vist. Iordachi Balș din 1807 mai 11 zile, cu acaret pe dînsa, casă boerești de cărămidă cu două rănduri, locuitoare și șaisprizeci pogoani vii roditoare, însă cu patru pogoani vii ce sunt piste brazdă, pe partea vîndută mai din vechi răps
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
raportul acei Epitropii, sub nr. 127, de a să opri din banii ce are a mai lua Dum-lui camr. Iminovici cu soția sa de la această casă, pentru vînzarea părții din moșia Orășeni, soma de 8000 lei, ce datorește D-lui vist. Lascarache Cantacuzin către acest ospital, să răspunde că așa precum banii ce-i are a mai lua dum-lui Eminovici cu soția sa sunt opriți de către Divan, pentru altă pretenție a pomeniților, apoi și G. Epitropie nu poate opri suma de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ohabnică, lui și feciorilor lui și nepoților și strănepoților și de către nimeni să nu să clătească, după zisa domnii mele. İată și mărtă u >rie am pus domnii mea: jupan İvan mare dvornic și jupan Chesar mare logofăt și Tudosie vist. Și Negre spătar și Radu comis și Stroe stolnic și Șărban pă a >hă a >ră nic > și jupan Preda mare post. Și ispravnic... Și am scris eu, Oana logă o >făt, În orașă ul > Gherghiții, luna Fevruă arie > 19
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
românească: „La 1704, 1758 și 1807 s-au zidit din nou în locul altei mai vechi mănăstire, iar acum în zilele prea Inălțatului Domn Mihail Grigorie Sturza voievod s-au tocmit cu turn și cu frontoane, sub Epitropia boierilor Alecu Sturza Vist...,Spătariul Iacovachi Veisa și Vornicul Grigore Crupenschi. Leat 1847.” Si spune mai departe N.A.Bogdan: „...pe o icoană de argint foarte veche a S-tului Spiridon, ce este pusă pe unul din stâlpii interiori, s-ar ceti veleatul 1704.” Apoi, la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Dealul Cetățuia este pomenit într-un act din 28 noiembrie 1649 - înaintea zidirii bisericii care vorbește de mărturia marilor boieri moldoveni privind schimbul de sate făcut între Mănăstirea Bârnova și Iordache (Cantacuzino) mare vistiernic: „Iar cinstitul boier,fratele nostru Iordachi vist(iernic), au dat lor (călugărilor n.n.) schimbu pentru schimbu a patra parte din satul Forăști...și le au cumpărat și o vie în dealul Cetățui, deasupra Gălății...” Virgil Drăghiceanu susține că Mănăstirea Cetățuia „Fusese ridicată de bătrânul Duca Vodă pe
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]