294 matches
-
cele mari de la Săteni și cu pimnița de piatră și cu casele deasupra, jumătate. Den viile de la Pitești, de la Leșcioară, iar a patra parte. 18 pogoane de viie la Scăiani, care s'au cumpărat de la Jupâneasa Preda a lui Statie Vistierul și de la Radul Stolnicul Izvorarul. Moșia Miclăușanilor și cu morile, după cum arată zapisele cele de cumpărătoare. Moșia de la Drăgoești, după cum arată zapisul lui Mihaiu Postelnicul Corbeanul. Cu mila lui Dumnezeu, scriem ce s'au dat fiiu-meu lui Ștefan la Nuntă
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
bezmetic prin alcooluri Sâmbătă ore multe histeric prin alcooluri Azi până-n prânz umflat de alcooluri Mâine și-n toate zilele nu voi ieși oare din moarte? și de-abia Tabla de materii e sătulă de scrisul încâlcit al practicilor letale Vistierul cu mari cearcăne cu auzul însângerat de socoteli eronate Și de-abia e șapte dimineața și de-abia luni de august Pe malul crișului mierle o mulțime și alte păsări mici Se produc într-o veselie artistică Trec pe străzi
Timpuri crimordiale by Ioan Moldovan () [Corola-journal/Imaginative/4647_a_5972]
-
locurile unde erau ascunse sau depuse prezumtivele bogății care în imaginația turcilor dobândiseră proporții fantastice din moment ce îl numeau de multă vreme Altîn-bei (pințul aurului), la data de 15 august 1714 Constantin Brâncoveanu, împreună cu cei patru fii ai săi și cu vistierul Ienache Văcărescu, au fost decapitați în public într-una din piețele din apropierea seraiului sultanului. La sinistrul spectacol a asistat însuși sultanul Ahmed al III-lea, precum și reprezentanții diplomatici ai Rusiei, Austriei, Franței, Angliei, Veneției, Olandei, Poloniei și Suediei. O soartă
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
După o perioadă în care s-au schimbat mai mulți prinți din dinastia Selciuk și cavaleri, Imperiul Otoman acaparează regiunea Kușadasi în anul 1413. Orașul a fost primit cadou în mijlocul secolului al XVII-lea de către Okuy Mehmet Pașa, un mare vistier al Imperiului Otoman. El a construit zidurile orașului, un complex de moschee și inclusiv baia turcească. OTILIA PLOSCARIU Tabere l La Tismana și Săcelu În acest sezon, aproximativ 1 700 de turiști sunt așteptați la Centrul de Agrement Tismana, precum și
Agenda2006-33-06-01-turistica () [Corola-journal/Journalistic/285134_a_286463]
-
acum și pururea și în vecii, vecilor amin! Am, ascultat și am spus în același timp „Tatăl nostru”, dar după aceea am întrebat: - Dar nu trebuie să încep cu „Împărate Ceresc, mângâietorule, duhul adevărului, care pretutindenea ești și toate le împlinești, vistierul bunătăților și dătătorule de viață vino și te sălășluiește întru noi și ne curățește de toată întinăciunea și mântuiește Bunule sufletele noastre”? Călugărul mi-a răspuns: - Poți să-l spui și pe acesta după „Tatăl nostru”. De ce tot acest vis-realitate, am
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
din Mărginenii Prahovei, care au ocupat treptat, toată întinderea până la hotarul cu Transilvania de o parte și de alta a râului Prahova. Primul dintre boierii amintiți mai sus a fost Udriște. După moartea acestuia moșia a revenit urmașului său, vel vistierul Stoica (mort și el pe la 1465ă. Fiul său vornicul Drăghici a moștenit averea din Breaza până în jurul anului 1498, când izvoarele istorice îl amintesc pe fiul său cel mic, Neagoe Drăghici, drept stăpân peste aceste locuri. Cele afirmate mai sus
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
specifice zoneiă. Se cunosc din fericire, toți stăpânii de odinioară ai moșiei satului Breaza. Amintirea lor aici poate demonstra continuitatea vieții economico-sociale, cultural-tradiționale la Breaza. Pentru secolul al XVI-lea sunt de amintit, Stoican, mort după 1510, spătarul Draghici, vel vistierul Udriște, care a murit în 1548, apoi fiii acestuia, banul Udriște și Drăghici spătar. Moșia Breaza a fost stăpânită și de Elena din Mărgineni, soția lui Radu Șerban, domnul Țării Românești în perioada 1602-1611, ulterior de Elena din Sărata, fiica
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
1797-1799) a cumpărat moșia aceasta, anulând cu brutalitate drepturile localnicilor. În anul 1799, moșia Breaza, care mai cuprindea și satele Ocina, Fricoasa și Talea, a fost stăpânită pe rând de serdarul Nicolae Salgiu, de fiul său Constantin Salgiu, de vel vistierul Scarlat Grigore Ghica. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, Breaza a trecut printr-o perioadă mai puțin fastă. Astfel, în anul 1836 moșia a fost vândută la mezat pentru neplata datoriilor. În noile condiții vel vistierul Scarlat Grigore
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de vel vistierul Scarlat Grigore Ghica. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, Breaza a trecut printr-o perioadă mai puțin fastă. Astfel, în anul 1836 moșia a fost vândută la mezat pentru neplata datoriilor. În noile condiții vel vistierul Scarlat Grigore Ghica a cumpărat satele Breaza de Sus și Breaza de Jos cu suma de 18000 taleri de la acesta. Satele Breaza au trecut în stăpânirea doamnei Zoe Bibescu Brâncoveanu. Paralel cu evoluția moșiei Breaza la sfârșitul secolului al XVIII
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
până spre miezul nopții. La 4 și jumătate catapeteasma își lepăda așternuturile peste somnambulii pământului. Binecuvântat este Dumnezeul nostru acum și pururi și-n vecii vecilor, amin! Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, care pretutindeni ești și pe toate le împlinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vină și te sălășluiește între noi și ne curățește pe noi de toată întuneciunea și mânuiește, Bunule, sufletele noastre. Amin! (Psalmul 50, Ceasurile, Utrenia, Liturghia.) Ca la comandă, cete de îngeri se culegeau de pe unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
boierul care-i împrumuta banii; d) creșterea fiscalității în anumite perioade, asociate cu perioade de secetă, foamete, calamități, când o merță de mălai ajungea 2 zloți bătuți și un galben, pe vremea lui Dumitrașco Cantacuzino. Un alt Rosetti, Iordache Roset, vistier (un fel de ministru de finanțe de astăzi, - un finanțist) ajunge unul dintre cei mai bogați boieri ai țării. Numai în 1697, în timpul lui Antioh Cantemir, cumpără 13 moșii și sate, iar domnul îi dăruiește pentru „ dreaptă și cinstită slujbă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să-i mistui în vitrina ochilor mei, să-i ating, să încerc dacă nu curentează, să vorbim ca să-mi ud sufletul cu roua transformată din glasuri pentru însetații de teatru magnific și vindecător de singurătate. Numai cine-i prieten cu vistierul norocului poate primi o așa monedă de bunătate din partea maestrului, mai bogată decât o avere, căci cine stă o clipă în culise la „Tănase” trăiește o bucurie cât o viață ! Mi-a primit maestrul haina de iarnă în cuier, la
SCENA DE LA TĂNASE ÎNRÂUREŞTE VIAŢA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367900_a_369229]
-
Soplea, în 26 iunie a anului morții lui. De altfel, tatăl său luptase pentru drepturile grecilor, știindu-se că autoritatea valahă îi asimila cu țăranii independenți, fapt care i-a ofensat, luând viața unor mari boieri români: clucerul Socol Cernățascu, vistierul Ghinea, marele armaș Radu Vărzaru și alții care le-au stat în cale. Marele vornic se opri îndreptându-și privirile către Domnul Țării. - Da, da, se auzi vocea principelui care până atunci ascultase pe cei doi secretari; are dreptate, sunteți
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
lucrarea demonică de despărțire a omului de Dumnezeu ia o nouă formă, directă și mult mai eficientă: „Vedeți cu câtă diplomație intră Satana în omenire ca să o distrugă! Ceea ce ne spunea la ureche ispititorul, pentru că el este duh, duhul răutății, vistierul tutor răutăților, ceea ce ne închipuiam în minte ca oameni, acum ți le arată fățiș.”[46] Aflat în fața ecranului omul trăiește plăcerea oferită de înțelesurile pătimașe ale lucrurilor, conștientizând mai mult sau mai puțin că, de fapt, consimte cu păcatul cu
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
Căci întunecatu-sa mintea mea de cele lumești, și nu poate să caute spre Tine cu zdrobire. Răsucitu-s-a inima mea în multe ispite și nu se mai poate încălzi la lacrimile iubirii către Tine. Ci, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul și Vistierul bunătăților, dăruiește-mi pocăință deplină și inimă zdrobită, ca să ies cu tot sufletul în căutarea Ta. Căci fără de Tine sunt străin de tot binele. Așa dar, Bunule, dăruiește-mi harul Tău. Tatăl ce Te-a scos pe Tine din sânul
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
și olteni), 1688-1693; Cornea Brăiloiu, 1693-1705; Constantin Știrbei, 1706-1715; Șerban Bujoreanu în 1716 ; vel vornic: Radu Golescu, 1710-1713; Bunea Grădișteanu, 1714-1715; Șerban Bujoreanu, 1716; Vintilă Fălcoianu, 1718-1719; vel logofăt: Diicul Rudeanul, 1692-1703; Șerban Gracianu, 1701-1710 și Șerban fiul său, 1710-1714 ; vistierul: Șerban Grecianul, 1694-1701; Barbul Brătășanu, 1701, Șerban Bujoreanu, 1704-1716; vel clucer: Costandin Știrbei, 1703-1706, Radu Golescu, 1706-1707, Șerban Prisăceanu, 1714-1715; vel postelnic: Dumitrașco Caramanlău, 1688-1704, Dumitrașco Hrisoscoleu, 1716, Ștefan Pârșcoveanu, 1716, Dumitrache Vlasto, 1717; vel paharnic: Dumitrașco Hrisoscoleu, 1716; vel
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
nou SUA, atunci când situația economică, politică sau mai ales religioasă era pe un nivel destul de ridicat, s-au găsit unii care să rupă armonia și să demonstreze că mândria din prea plinul binelui este „necesară”. Urmarea s-a văzut în vistierul diasporei ruse, în pietismul post-decembrist, etc. Dar ceva mai interesant este anunțat încă din titlul capitolului al treilea din această parte secundă, Cur Deus Homo? Scopul Întrupării (p. 138-151). Pentru a stârni interesul cititorului notez doar atât: părintele G. Florovsky
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
evlavia poporului. Degeaba Biserica definește adevăruri de credință dacă poporul nu-și aduce ascultarea și împlinirea. Este ca și agricultorul care strânge în hambare rodul muncii lui, dar nu se atinge niciodată de roade. Ce câștigă Biserica dacă adună în vistierul dogmatic dogme de mare rafinament teologic, dacă credincioșii nu le respectă?Sau ce înseamnă pentru poporului lui Dumnezeu secretele dogmatice, căci ele devin la urma urmei dogmele încifrate în cuvinte și nu în fapte, dacă pentru el dogma nu reprezintă
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
Vladislav moșiile Baia (de Aramă) și Costești (nu Gostești cum citează eronat C.VO.) în care figurează între martori, alături de Radu clucer Buzescu Cernica Vornic Știrbei și Lupu Glogoveanu, logofăt Mehedințeanu, și Lupu Ispravnic Glogoveanu Mehedințeanu (tată și fiu), Nica Vistier, Mărzea Spătar, Bărcan Stolnic (tovarășul lui Lupu în răscoală, ucis și el ca și Lupu în acele tragice întâmplări) și Grigore Comis Grădișteanu (C.V.O. p. 156) . Alt document - hrisovul din 20 februarie 1611 de la Radu VV-prin care confirmă lui
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
privi spre înălțimea cerului,ostenită fiind de atâtea lacrimi de dor și așteptare,de teamă sau tristețe . Prin poezia cuminte și timidă de culoare violet, poeta dorește atât de mult să privească la cerul limpede, unde ar putea zări pe Vistierul nostru , dătător de bunătăți sufletești . Poate-n ruga neântreruptă, autoarea poeziilor din volumul” Dincolo de cer”, face o sinteză a lucrurilor și a cuvintelor . Se hrănește din cuvinte alese și se mișcă prin vigoarea gândită altfel, prin încăpățânarea primenirii gestionate frumos
CONSTANŢA BĂLAŞA DONOSA DESPRE POEZIA VIOLETTEI PETRE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356193_a_357522]
-
din rumânie răscumpărând-se, plătind 1200 (o mie două sute) galbeni de aur domnițelor Buica și Ilina, fetele Doamnei Florica, fiica lui Mihai Viteazul. Peste opt ani, prin hrisovul din 25 iulie 1641, rucărenii au răscumpărat și de la nepoții lui Dan Vistierul cu 800 (opt sute) de galbeni de aur. Multe documente arată înstrăinări de delnițe, zălogiri făcute „la mare păs de bani” care, până la urmă, au dus la dezagregarea obștei. Este de subliniat că astfel de acte sunt scrise în sat și
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
sfințitor, spre „buna întocmire“ a lumii și spre urcușul duhovnicesc și mântuirea sufletului uman. Fiecare astfel de lucrare bisericească începe cu o invocare a prezenței și lucrării desăvârșitoare a Sfântului Duh, socotit a fi „Împărat Ceresc“, „Mângâietor“, „Duh al Adevărului“, „Vistier al bunătăților“ și „Dătător de viață“, „Bun“, a Cărui sălășluire în sufletul creștin conduce spre curățirea de toată întinăciunea și spre mântuire. Prin aceasta, Biserica este, cu adevărat, corabia mântuirii noastre, pe care creștinul este chemat să străbată marea vieții
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369810_a_371139]
-
și Sfinților Voievozi din comuna Livezi, satul Pârâienii de Mijloc, jud. Vâlcea, fost satul Faur. Într-un Act de vânzare - cumpărare din anul 1682 ( 1 august ), Danciul Pârăianu și fratele său Hamza, împreună cu Rada, soția fratelui lor Stanciul, vând Marelui Vistier Barbul Milescul Părăianul, părțile lor de moșie din satele Pârâiani și din Faur(i), sate ce țineau de județul Gorj. Acest sat Faur, este menționat și în Harta austriacă a lui Friedrich Schwantz ( în urma păcii de la Passarovitz din 1718 până în
BISERICA DIN HUMA, COMUNA LIVEZI, JUDEŢUL VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369493_a_370822]
-
și olteni), 1688-1693; Cornea Brăiloiu, 1693-1705; Constantin Știrbei, 1706-1715; Șerban Bujoreanu în 1716 ; vel vornic: Radu Golescu, 1710-1713; Bunea Grădișteanu, 1714-1715; Șerban Bujoreanu, 1716; Vintilă Fălcoianu, 1718-1719; vel logofăt: Diicul Rudeanul, 1692-1703; Șerban Gracianu, 1701-1710 și Șerban fiul său, 1710-1714 ; vistierul: Șerban Grecianul, 1694-1701; Barbul Brătășanu, 1701, Șerban Bujoreanu, 1704-1716; vel clucer: Costandin Știrbei, 1703-1706, Radu Golescu, 1706-1707, Șerban Prisăceanu, 1714-1715; vel postelnic: Dumitrașco Caramanlău, 1688-1704, Dumitrașco Hrisoscoleu, 1716, Ștefan Pârșcoveanu, 1716, Dumitrache Vlasto, 1717; vel paharnic: Dumitrașco Hrisoscoleu, 1716; vel
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
sufletesc, și corporal! Astăzi colaborează la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din București. Ce potrivire a două bogății culturale și artistice: coroana și piatra ei rară! Ele-s Teatrul și artista Sanda Ladoși! Incomparabil mai bogate decât ce adună un vistier parvenit într-o viață. Ceea ce împăturește în istorie Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” e pentru înzestrarea veacurilor. Conotativ în acest adevăr este faptul că Sanda Ladoși participă la succesul care-i identificabil în nume, culoare și lumină, cu spectacolul de la
SANDA LADOŞI. COROANA ŞI PIATRA RARĂ A COROANEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357635_a_358964]