8,156 matches
-
ortodox la Bizanț, numită Constantinopol, după numele său de ctitor, dar închinată veșnicei slăvirii a Mântuitorului nostru Iisus Hristos și a Maicii Sale-Preafericita Fecioară Maria. Către anul 658 î.Hr., tribul Megarilor, desprins din Marele trunchi Trac, având în frunte pe viteazul Bizant, și-a ridicat pe Bosfor cetatea de scaun numită Bizanț, iar mai apoi în fața ei au zidit și Calcedonul.(Herodot- sec V î. Hr., Istoria, IV, 144; /Polivie- sec. II î.Hr., Istoria IV, 38, 44). Inițial Împăratul Constantin cel Mare
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
la curtea și în palatul imperial, complotând și defăimând, aducându-i mai apoi destul de multă mâhnire și suferință. Pe câmpurile de luptă tânărul și frumosul comandat de oști se avânta în locul cel mai primejdios, biruind. Era un războinic falnic, curajos, viteaz, un bărbat cumpătat, strategic și un iscusit călăreț, demn de strămoșii săi, neîntrecuții sciți. Prin dragostea și educația primită de la părinții săi daci, prin zestrea sufletească, prin podoaba cumpătării, prin fascinanta putere de judecată, prin înțelepciunea dobândită, tânărul Constantin pe
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Ne aflam la București la un curs de perfecționare trei profesori din Lugoj și împrejurimi. Doi novici, Simion Dănilă și cu mine, precum și un profesor cu imensă experiență: Constatntin Bologa. Ședințele cursului aveau loc în sala festivă a Liceului „Mihai Viteazul”, prezenți fiind dascăli de română din toată țara, umplând imensa încăpere până la refuz. Se perindaseră prin fața noastră, adresându-ni-se, strălucite personalități bucureștene, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Dimitrie Micu și, în cele din urmă, Alexandru Piru, un reputat istoric literar
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1456989506.html [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
prințesă: Strălucirea Zăpezii. Se pare că și-a propus, precum vă veți convinge lecturând povestea, să înfățișeze reprezentanți ai răului și ai binelui din lumea întreagă. În acest fel, copiii vor învăța ce rol are fiecare prinț, împărat, voinic sau viteaz cavaler de poveste, în viața noastră, a oamenilor, vor afla și vor înțelege de ce este atât de importantă lumina Soarelui pentru pământ, ființe, animale și plante. Amintindu-ne, în treacăt parcă, de „Povestea anotimpurilor”, din cartea anterior publicată - „Prințesa Florilor
DIN SECRETELE POVEŞTILOR VEREI CRĂCIUN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1417092863.html [Corola-blog/BlogPost/382090_a_383419]
-
anotimpurilor”, din cartea anterior publicată - „Prințesa Florilor”, autoarea va explica de ce este prețios anotimpul în care „Strălucirea Zăpezii” aduce bucurie copiilor, când și cum a apărut și se desfășoară sărbătoarea mărțișorului, precum și care este semnificația culorilor purtate pe piept de „viteazul” Mărțișor și multe, altele, la fel de importante. Grafica simplă, clară, sugestivă, existentă în fiecare pagină și în atentă asociere cu textul, fie el în proză ori în versuri, îi va ajuta pe copii să se simtă bine, confortabil și în siguranță
DIN SECRETELE POVEŞTILOR VEREI CRĂCIUN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1417092863.html [Corola-blog/BlogPost/382090_a_383419]
-
Doar trei la sută din răni sunt provocate de coarne și în doar zece la sută din cazuri sunt implicați patrupezii. Sunt dramatice momentelele în care taurul se clatină, încercând să decidă direcția în care s-o ia, nehotărât în fața „vitejilor” înarmați conform regulamentului cu nimic mai mult decât un simplu ziar. Pe care dintre ei să se prăvălească? În astfel de clipe, se-ntâmplă ca unul sau altul dintre combatanți să se piardă cu firea, trăgându-și vecinul în față
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1375529678.html [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
dreaptă credință. Rămas fără de tată din copilărie, Sfântul s-a mutat, cu maica sa din Capadochia în Palestina, fiind cu neamul de acolo și având acolo multe averi și moșteniri. Ajuns la vârsta desăvârșită și fiind frumos la chip și viteaz în luptă, prin osteneală, pricepere și destoinicie, tânărul Gheorghe s-a făcut prețuit și, îmbrățișând slujba armelor, în scurtă vreme, a cucerit cele mai înalte cinstiri, până și dregătoria de conducător de oaste, în garda împăratului. Cunoscând, deci, decretul de
SFÂNTUL GHEORGHE – OCROTITORUL OŞTIRII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1398249796.html [Corola-blog/BlogPost/347923_a_349252]
-
scrisoare. Asta e bine oare? • Uniți în clipe grele, ne apărăm glia și neamul de stihiile rele. • Israel nu-i doar un stat, ci un miracol atestat. • Mulți ne invidiază și pe drept se întreabă: de unde a răsărit această țărișoara vitează. • Deși țara este mică, dușmanii ar voi să rupă din ea încă o buucățică. • Iudaismul este arma noastră secretă. Ne-a apărat în vremuri grele, ne apără și acum de rele. A trăi în Israel nu e greu, dar a
GÂNDURI REBELE (35) – AFORISME: STATUL ŞI NOI de HARRY ROSS în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/harry_ross_1473256759.html [Corola-blog/BlogPost/369528_a_370857]
-
Popescu) Strada Muzeului - 12,00 - Ceremonialul schimbului de gardă Traseul Celor trei Fortificații - Poarta a IV-a - Poarta a III-a - 15,00 - Lecturi din Colecția „Disney“, Editura Litera Mică Strada Muzeului - 16,00 - Defilare Scottish Pipes Band Pietonala Mihai Viteazul - 18,00 - Lecturi: Poezie la copac cu Svetlana Cârstean, Teodor Dună, Dmitri Miticov și Ioana Nicolaie Esplanada Catedralei Ortodoxe - 20,00 - Recital de pian cu Alina Azario Esplanada Catedralei Romano-Catolice - 20,30 - Defilare Scottish Pipes Band Bulevardul Transilvaniei - Platoul Romanilor
Programul Festivalului Dilema veche la Alba Iulia 2014 by http://www.zilesinopti.ro/articole/7701/programul-festivalului-dilema-veche-la-alba-iulia-2014 [Corola-blog/BlogPost/98577_a_99869]
-
Și celor de-acasă. Mamă adorată... Ești nemuritoare! EROI LEGENDARI Plânge Mama Țară, feciorii și-adună: Dragii mei copii, luați armele-n mână, Pământul meu sfânt să-l eliberați!... La luptă, la luptă! În război plecați! Au sărit în luptă vitejii eroi... Ei nu s-au temut, n-au dat înapoi. În bătălii crunte, moartea au sfidat, Un pas n-au cedat,n-au dat înapoi. Trec batalioane în marș avântat, Țara sângerează, dușmanul turbat... Foc și moarte varsă peste trupul
MAMĂ ŢARĂ, DULCE ROMÂNIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Mama_tara_dulce_romanie_marin_voican_ghioroiu_1385905233.html [Corola-blog/BlogPost/344507_a_345836]
-
bătălii crunte, moartea au sfidat, Un pas n-au cedat,n-au dat înapoi. Trec batalioane în marș avântat, Țara sângerează, dușmanul turbat... Foc și moarte varsă peste trupul ei, Geme de durere pentru fiii săi. Au sărit în luptă vitejii eroi... Ei nu s-au temut, n-au dat înapoi. În bătălii crunte, moartea au sfidat, Un pas n-au cedat, n-au dat înapoi. Un pas n-au cedat, n-au dat înapoi. Din hotarul țării - dușmanul turbat, A
MAMĂ ŢARĂ, DULCE ROMÂNIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Mama_tara_dulce_romanie_marin_voican_ghioroiu_1385905233.html [Corola-blog/BlogPost/344507_a_345836]
-
Un pas n-au cedat, n-au dat înapoi. Un pas n-au cedat, n-au dat înapoi. Din hotarul țării - dușmanul turbat, A fost alungat!.. A fost alungat!... Și Ardealu’ scump a rămas la noi. Au sărit în luptă vitejii eroi... Ei nu s-au temut, n-au dat înapoi. În bătălii crunte, moartea au sfidat, Un pas n-au cedat, n-au dat înapoi Eroi bravi și mari, eroi legendari!... Țara vă slăvește, și sărbătorește, Și din nou vă
MAMĂ ŢARĂ, DULCE ROMÂNIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Mama_tara_dulce_romanie_marin_voican_ghioroiu_1385905233.html [Corola-blog/BlogPost/344507_a_345836]
-
roagă să îi ajute Ca egal comoara să o împartă, Iar sabia Balmung,ei îi promite Să-i dăriuască,ca bună răsplată. Din nou nemulțumiți la luptă pornesc Dar Siegfried vitejește îi înfruntă Și pentru comoară cu moartea plătesc, Căci viteazul îi ucide în luptă. Învingător Siegfried,devine rege În Nibelheimul sinistru și tăcut Când sabia promisă,s-o ia,merge, Cu violență-i prins de-un necunoscut. Siegfried se luptă cu ceva nevăzut, Iar lupta este grea,obositoare. Tot luptând
RINUL ȘI LEGENDELE SALE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1418339495.html [Corola-blog/BlogPost/382075_a_383404]
-
Devenind a comorii ocrotitor Ca s-o păzească el e convins, Cunoascându-i blestemul ucigător. Când sabia din nișă a fost scoasă, Este trezit balaurul adormit, Și bestia se avântă furioasă Spre Siegfried care la luptă a pornit. Balauru-i ucis de viteazul prinț, Ce apoi în sângele lui se scaldă, Dar din tei o frunză atunci s-a desprins Și pe umărul său avea să cadă. Locul acela va fi vulnerabil, Acolo moartea cruntă îl va lovi, Dar restul corpului, inviolabil, Nimeni
RINUL ȘI LEGENDELE SALE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1418339495.html [Corola-blog/BlogPost/382075_a_383404]
-
pasiune,de ea s-a-ndrăgostit. Regel Wormsului,Dankart,a murit Iar fiul său Gunter,regatul a luat, Ajutat de Hage,unchiul său iubit, Al burgunzilor regat a guvernat. De Siegfried,Hagen lui Gunter i-a vorbit Cât este de viteaz,de neînfricat Că de Krimhilda,el e îndrăgostit Dar va sosi curând în al lor regat. Lui Gunter,Krimhilda,soră îi este Dar el e mereu trist și-ngândurat Că inima pe Brunhilda iubește Ce-i regină-n ținutul îndepărtat
RINUL ȘI LEGENDELE SALE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1418339495.html [Corola-blog/BlogPost/382075_a_383404]
-
trebuincioasă pentru dascălii școlilor de jos, probabil scrisă la Viena în 1786. Literare: Țiganiada sau Tabăra țiganilor, apărută la Iași în revista “Buciumul Român “, partea I-a apărută în 1875 și partea a II-a apărută în 1877 și Trei viteji, poem satiric, București, Editura Ancora, 1928. Am enumerate aici o parte din scrierile lui Budai-Deleanu pentru a ilustra evantaiul de preocupări. Însă opera de căpătâi a rămas Țiganiada care cuprinde o critică usturătoare și un protest îndrăzneț împotriva asupririi feudale
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
mai corecte, mai cizelate și mai bine cizelate, limba este mai cu îndemânare folosită. Scriitorul n-a părăsit însă acțiunea legată-în prima variantă a “Țiganiadei “-de Becicherec Iștoc, ci a folosit acest episode pentru construirea noului său poem satiric”Trei Viteji “, din care autorul n-a apucat să termine decât trei cânturi și l-a început pe cel de al patrulea.Deși a avut ca model pe “ Don Quijote“ al spaniolului Miguel de Cervantes, scris în 1605, liniile generale ale poemului” Trei
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
din care autorul n-a apucat să termine decât trei cânturi și l-a început pe cel de al patrulea.Deși a avut ca model pe “ Don Quijote“ al spaniolului Miguel de Cervantes, scris în 1605, liniile generale ale poemului” Trei Viteji “ sunt pentru Budai-deleanu un pretext pentru demascarea relelor înrădăcinate în societatea timpului. Cei “trei viteji” sunt recrutați din cele trtei provincii românești:”Becicherec I;toc de Uramhaya “( Transilvania),”Kyr kalos de Cucuraza “(Muntenia ) și “Născocor de Cârlibaba “( Moldova). Primul, țigan
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
pe cel de al patrulea.Deși a avut ca model pe “ Don Quijote“ al spaniolului Miguel de Cervantes, scris în 1605, liniile generale ale poemului” Trei Viteji “ sunt pentru Budai-deleanu un pretext pentru demascarea relelor înrădăcinate în societatea timpului. Cei “trei viteji” sunt recrutați din cele trtei provincii românești:”Becicherec I;toc de Uramhaya “( Transilvania),”Kyr kalos de Cucuraza “(Muntenia ) și “Născocor de Cârlibaba “( Moldova). Primul, țigan de origine dar ajuns nemeș, călare pe calul său Ducipal și însoțit de “frătuțul “Crăciun
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
în climatul Capitalei? Constantin LUPEANU: Ajungând în București dintr-un oraș bine construit și întreținut, n-am avut momente de rătăcire. Îmi plăcea să cred că simt aievea pe trotuare urmele unor oameni plecați din Craiova, bărbați puternici ca Mihai Viteazul, iluștri ca Nicolae Titulescu, geniali ca Theodor Aman și Marin Sorescu, de exemplu. În capitală mă simt bine, iar pentru a mă face înțeles și a elimina zâmbetul miticesc, am renunțat la perfectul simplu, deși convins că oltenii posedă un
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
care l-a ajutat pe tracul Orfeu, cântăreț și poet să învingă trufia și furia zeilor din Grecia antică. Trăiește în Țara Zarandului ca o preoteasă dacică, poemele sale sunt învățături și incantații care pomenesc despre un popor drept și viteaz, un neam puțin mai tânăr decât Dumnezeu, dar plin de martiri și mucenici cum sunt și în jurul Bunului Domn. Poeta Maria Oprea este cronicarul istoriei și culturii noastre contemporane, vine în linie dreaptă din autorii domnești ai Letopisețelor și ai
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! by http://uzp.org.ro/sarbatoarea-poeziei-in-apuseni-azi-la-zdrapti/ [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
Urșii, simpatici foc, parcă sunt niște babe pe șanț. Ne studiază curioși, de parcă noi am fi dincolo de gratii. Tigrul, maiestuos, nu ne bagă în seamă. Știe prea bine că dacă nu ne-ar despărți gratiile, n-am mai fi așa viteji. Perechea de lei, hm... are un mod ciudat de a ne spune că nu suntem doriți. Șerpii dorm, maimuțele fac gălăgie să li se deschidă. Papagalii și peștii ne încântă cu multitudinea de culori. Pentru aceștia, nu încerc nicio durere
GÂNDURI DINTR-O IARNĂ DEOCHEATĂ, DE FLORENTINA-LOREDANA DALIAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408549822.html [Corola-blog/BlogPost/364806_a_366135]
-
are frigiderul mai plin, are sufletul mai gol. nimeni nu face toată viața numai bune, nimeni nu face toată viața numai rele. unde încetează liberul arbitru și unde începe trecerea pe sub furcile caudine? canioanele sorții nu înseamnă predestinare. un suflet viteaz se ridică întotdeauna deasupra circumstanțelor înscriindu-și numele pe pergamentele istoriei. ferice de cei care ajung pe pisc sau în apropierea lui! în vârful piramidei nu se află decât un singur loc. cățărătorii își asumă riscul fără plasă de siguranță
POLITICHIA NOASTRĂ DE FIECARE ZI de ION UNTARU în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Politichia_noastra_de_fiecare_zi_ion_untaru_1333634917.html [Corola-blog/BlogPost/359123_a_360452]
-
pseudo-aristocrației interesate de tron și avere, nu și de Țară, și a micimii înaltului cler ortodox în mare parte, grijuliu doar de el, nu și de Dumnezeu, Neamul nostru creștin din toate Principatele dacoromâne și-a aflat Unitatea politică de la Viteazul MIHAI, după secole de suferințe, înfrângeri, biruințe, îngenuncheri, pătimiri și răstigniri. Prima Mlădiță regală care a fost leagănul marilor personalități crescute la Sânul daco românismului ce s-a trezit spre comuniune, spre Unirea cea Mare a fost Basarabia, Mireasa și
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
un cal și palmă grea de lopătar de te băga lesne-n spital, o lună, două, chiar și trei de apuca vreun retevei(sau poate numai vreun curmei) altoindu-mă pe spate și ce mai urlete atunci, din neamul meu, viteaz, ales, că mai făceam și eu păcate, (minte multă, neavând) încălcam destul de des din sfintele zece porunci... crescând apoi mai măricel mi-a mijit sub nas musteața și mi-am cusut un peticel în care îmi țineam mândreața și-o
CU PATRIA ÎN BUZUNAR de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 by http://confluente.ro/Cu_patria_in_buzunar_george_safir_1376634622.html [Corola-blog/BlogPost/344725_a_346054]