202 matches
-
gândesc cu dor la Transilvania, Moldova și Țara Românească. Trei flori unite într-o glastră pe harta țării noastre, a căror parfum culoare și existență, înflorește în inimile milioanelor de români. Spun România, spun Carpații....adăpost și martor a luptelor vitejești din toate timpurile. Când spun România, spun Horia, Cloșca și Crișan, adevărați eroi cu care ne mândrim. Spunând România, spun Mircea cel Bătrân, Stefan cel Mare, Mihai Viteazul și toți eroii țării românești, cuprinși într-un singur cuvânt: R-O-M-Â-N-I-A ! Spun
CÂND SPUN ROMÂNIA... de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1417398538.html [Corola-blog/BlogPost/371972_a_373301]
-
bătut jupânul Buliga vel căp.la Teleajen cu cazacii și foarte rău i-au sfărâmat pre cazaci și pe moldoveni. De altfel ,el a fost chiar rănit în luptă, retrăgându-se apoi pentru vindecare, la Topolnița. Drept recompensă pentru comportarea vitejească, pentru contribuția adusă de Buliga la înfrângerea agresorilor, Matei Bsarab îl ridică la rangul de agă , introducându-l în sfatul domnesc , întărindu-i moșiile și probabil, răsplătindu-l generos cu bani, scule, robi, etc. Este clar că acum Lupu Buliga
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
mai jos. MULȚUMIRE LUI DUMNEZEU PENTRU MINUNEA DE HANUCA (Traducere liberă versificată: Lucian-Zeev Herșcovici) Doamne Dumnezeule Atotputernic, Ție îți mulțumim, Că prin minunile ce ne-ai făcut, trăim. Și fiindcă ne aduseși mântuire Și fericire, Îți mulțumim pentru faptele Tale vitejești Și pentru ale Tale războaie supraomenești, Pe care le-ai purtat pentru strămoșii noștri la această dată, Aducându-le lor salvarea toată. În zilele lui Matityahu fiul lui Iohanan, Mare Preot, Hașmoneu Și ale fiilor lui, ce apoi întemeiat-au
SARBĂTOAREA DE HANUCA – ÎNTRE ISTORIE ŞI LEGENDĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1483175035.html [Corola-blog/BlogPost/368767_a_370096]
-
Eminescu, „Rapsodia” lui Enescu, „Poarta Sărutului” săpată-n piatră de Brâncuși și multe, multe altele. Peste tot sunt umbrele strămoșilor noștri. O cruce din cremene, o cetate din care au rămas doar niște ziduri năruite ne aduc aminte de faptele vitejești ale strămoșilor. O mănăstire sau o bisericuță ne aduc aminte de voievozii iubitori de țară, pereții Sarmizegetusei, lăsați astăzi în plângere totală, ne aduc aminte de Marele Rege Decebal și de Impăratul Traian. Toate constituie falnice amintiri. Barbu Ștefănescu Delavrancea
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/A_fi_patriot_ion_c_hiru_1336313343.html [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
Țepeș. Principe nu tocmai frumos, dar chipeș, mândru, ager la minte și-nvățat. Avea sânge fierbinte și prețuia cinstea, însă era de o duritate căreia i-a mers numele. Spre uimirea ofițerilor săi, prințul, deja cu renume de mari fapte vitejești în luptele cu turcii și tătarii, sare s-ajute sania Catharinei. Și din nou uimire: la Bastion, după ce frumoasa blondă cu ochi albaștri a predat tot ce trebuia, Vlad i-a luat cu grijă mâna mică și rece și ia
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1472198821.html [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
posibilă o legătură între cărțile anticipante ale lui Jules Verne și acest joc online, cu caracter autodistructiv ? Aparent NU, dar totuși ? Intotdeauna, tineretul a fost atras de NOU, de AVENTURĂ și DISTRACȚII. În Antichitate și Evul Mediu, chiar Renaștere, faptele vitejești ale unor prinți reali sau imaginari au înflăcărat tineretul de pretutindeni, tendința păstrându-se chiar și în epoca noastră. Aceste fapte vitejești s-au bazat pe reinterpretarea unor cronici/legende sau mituri și sunt benefice pentru că în final Binele triumfă
DE LA JULES VERNE LA ...... BALENA ALBASTRĂ de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1492586629.html [Corola-blog/BlogPost/375332_a_376661]
-
tineretul a fost atras de NOU, de AVENTURĂ și DISTRACȚII. În Antichitate și Evul Mediu, chiar Renaștere, faptele vitejești ale unor prinți reali sau imaginari au înflăcărat tineretul de pretutindeni, tendința păstrându-se chiar și în epoca noastră. Aceste fapte vitejești s-au bazat pe reinterpretarea unor cronici/legende sau mituri și sunt benefice pentru că în final Binele triumfă asupra Răului, Urii sau Lașității ! Deabea în secolul XIX, Jules Verne lansează cu succes seria de romane antrenante, aparent fantastice despre un
DE LA JULES VERNE LA ...... BALENA ALBASTRĂ de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1492586629.html [Corola-blog/BlogPost/375332_a_376661]
-
am adus un prizonier ca să vă spună cum stă chestiunea cu vrăjitoarea cea rea. Viscorilă și Nămețilă se uitară ca blegii unul la altul. Șeful le luase caimacul. Împărăteasa privi mândră la generalul ei: - Vai, sunt încântată de faptele tale vitejești, generale! Meriți cea mai înaltă decorație: “Sloiul de gheață cu filigran de aur și colan”. Împărăteasa făcu un semn și slujitorii îi aduseră pe o pernă roșie măreața decorație: un colan de aur suflat în pulbere de diamante, de care
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424882176.html [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
gândesc cu dor la Transilvania, Moldova și Țara Românească. Trei flori unite într-o glastră pe harta țării noastre, a căror parfum culoare și existență, înflorește în inimile milioanelor de români. Spun România, spun Carpații....adăpost și martor a luptelor vitejești din toate timpurile. Când spun România, spun Horia, Cloșca și Crișan, adevărați eroi cu care ne mândrim. Spunând România, spun Mircea cel ... Citește mai mult Când spun România, spun Basarabia. Prima încercare a fraților români de a se uni cu
LIGIA GABRIELA JANIK by http://confluente.ro/articole/ligia_gabriela_janik/canal [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
gândesc cu dor la Transilvania, Moldova și Țara Românească. Trei flori unite într-o glastră pe harta țării noastre, a căror parfum culoare și existență, înflorește în inimile milioanelor de români.Spun România, spun Carpații....adăpost și martor a luptelor vitejești din toate timpurile. Când spun România, spun Horia, Cloșca și Crișan, adevărați eroi cu care ne mândrim. Spunând România, spun Mircea cel ... XXVI. GABRIELA JANIK - SA FIM MÂNDRI CĂ SUNTEM ROMÂNI, de Ligia Gabriela Janik, publicat în Ediția nr. 1418
LIGIA GABRIELA JANIK by http://confluente.ro/articole/ligia_gabriela_janik/canal [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
urma la tron într-o bună zi! Poate viitorul tău v-a fi mai bun și cu soare. Așa v-a fi, iubite, preot mare? VEZINAS Prea bună chibzuială, iubită față regească. DECEBAL Îți dă dreptul, Tehomire, pentru purtarea ta vitejească În luptele cu romanii, de până acum, doi conducători ai răpus, Jertfe marelui Zalmoxis le-ai dus. Ne așteaptă zile furtunoase și grele. Se v-a năpăstuii furios uraganul, îmi spun gândurile mele. Așa cum a-ți auzit, în acest an
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
întru nemurire! Nenfricarea-n sânge, temeri - să le-ngroape; Un descântec tainic care să reînvie Florile câmpiei înflorind pe iie, Mugetul de cerbi, șopotul de ape, Freamătul luminii-n boabele de rouă, Ce le strâng fecioare-n răsărit de lună, Fapta vitejească, pilda cea strabună Seminție veche pentr-o lume nouă! Cumpărați, cumpărați... de Gabriela Mimi Boroianu 21.07.2016 Referință Bibliografică: Cumpărați, cumpărați! / Gabriela Mimi Boroianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2030, Anul VI, 22 iulie 2016. Drepturi de Autor
CUMPĂRAȚI, CUMPĂRAȚI! de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1469169500.html [Corola-blog/BlogPost/370630_a_371959]
-
și pentru aceeia raru război de nu biruia. Și unde îl biruia alții, nu pierdea nădejdea, că știindu-se căzut jos, se ridica deasupra biruitorilor. Mai apoi, după moartea lui și ficiorul său, Bogdan vodă, urma lui luasă, de lucruri vitejești, cum se întâmplă din pom bun, roadă bună iese. Iară pe Ștefan vodă l-au îngropat cu multă jale și plângere la mănăstire în Putna care, era zidită de dânsul. Atâta jale era, de plângea toți ca după un părinte
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1481197795.html [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
de mult bine și de multă apărătură. Ce după moartea lui, până astăzi îi zicu sveti Ștefan vodă, nu pentru sufletu, ce este în mâna lui Dumnezeu, că el încă au fostu om cu păcate, ci pentru lucrurile lui cele vitejești, carile niminea din domni, nici mai nainte, nici după aceia l-au ajunsu...” Despre „povestea și tocmeala altor țări, ce suntu pinprejur”, cronicarul scrie cu o măiestrie dezarmantă. Astfel despre leși arată că : „ ... Țara Leșească, sau cumu-i zicu pre limba
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1481197795.html [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
și chemă la ordin pe cei mai distinși și credincioși slujitori. - Voinicii mei, m-ați slujit cu credință până acum. Îmi doresc în continuare același respect din partea voastră și din când în când să vă aduceți aminte de faptele noastre vitejești pentru apărarea acestor meleaguri străbune. Pe tine, căpitane Preda, te învestesc cu răspunderea pentru apărarea ținutului alături de voinicii tăi. V-am lăsat vistieria principatului plină ca să pălătiți tribut Sultanului, în caz de amenințare cu războiul. Aveți grijă ca locuitorii să
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
cu vocea-i puternică: - Măria Ta, sunteți binevenit în Principatul Vâlcelelor care vi se supune și închină cu credință pentru cârmuirea sa pe mai departe în locul răposatului tău frate! Principele Radu îl cunoștea pe căpitan mai mult din faptele sale vitejești și îl văzuse doar de câteva ori. I se păru un bărbat hotărât, viteaz, dârz, foarte deschis, dar aprig la mânie. Îi plăcu și spera să devină unul dintre cei mai de încredere sfătuitori și conducători de oști în incursiunea
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
din Craiova(Universitate), Drobeta Tr Severin, Rm. Vâlcea, venită în vara anului 2010(2-9 august) să localizeze în Țara Loviștei, mai precis în arealul comunei Perișani și împrejurimi locul celebrei bătălii de la Posada (din 9-12 nov.1330), actul de naștere vitejească al Statului Român Independent, 1 avea să ofere încă de la început, aici în Loviștea, și surpriza de a întâlni un pasionat al istoriei locurilor, Dl. Ing. Nicușor Băbeanu. Acesta este un important proprietar de păduri, pășuni și alte locuri din
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1447656589.html [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
modificarea statutului lor în societatea epocii. În lung alai, femei și copii ne cară sus proiectile și focoase lucitoare, întorcându-se la vale cu tuburile trase și înnegrite . Nici nu-și dau seama că îndeplinesc vreun lucru deosebit, vreo faptă vitejească. Cum se duceau seara la fântână, cu donițele pe umeri, tot astfel ne aduc și acum hrana gurilor flămânde de oțel. Ca o nouă friză a Panateneelor, șirul lor ridica, deasupra slăbiciunilor trecătoare și a șovăielilor omenești, întruchiparea Patriei veșnice
Universul feminin între fragilitate și forță, între iubire și durere, între realitate și vis by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105733_a_107025]
-
modificarea statutului lor în societatea epocii. „În lung alai, femei și copii ne cară sus proiectile și focoase lucitoare, întorcându-se la vale cu tuburile trase și înnegrite [...]. Nici nu-și dau seama că îndeplinesc vreun lucru deosebit, vreo faptă vitejească. Cum se duceau seara la fântână, cu donițele pe umeri, tot astfel ne aduc și acum hrana gurilor flămînde de oțel [...]. Ca o nouă friză a Panateneelor, șirul lor ridică, deasupra slăbiciunilor trecătoare și a șovăielilor omenești, întruchiparea Patriei veșnice
Lansare la București: „Bătălia lor. Femeile din România în Primul Război Mondial” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105717_a_107009]
-
lucrarea noastră Arcade septentrionale), de asta dată Emil Diaconescu, îl numește pe Iorga în paginile Junimii Moldovei de Nord „cel mai strălucit ostaș al cugetării românești, care mai mult decât oricare altul ni-a pregătit cu mândra lui viață de vitejească luptă pentru ceasul acesta”. Altădată institutorul C. Iordăchescu, autorul acestei sintagme, povestește într-un număr din 1919, în aceeași publicație în articolul Colaboratorii întregirii neamului, cum Iorga „a semănat pretutindeni în călătoriile sale prin toate regiunile românești, înflăcăratele sale credințe
EMINESCU MENTOR SPIRITUAL AL LUI NICOLAE IORGA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Lucia_olaru_nenati_eminescu_lucia_olaru_nenati_1371304952.html [Corola-blog/BlogPost/359958_a_361287]
-
La gândul cotropirii ocinelor. MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Așezându-se pe marginea patului. ) . Atunci au luptat vitejește printre smârcuri Arcași de Loviștea, ai lui Constantin Spulber, răslețiți în pâlcuri . Au sprijinit din dreapta călărimea domnească A lui Radu Alună, a căror faptă vitejească Era ca fiecare călăreț să moară După ce zece dușmani doboară. CETAȘUL VOLBURĂ Punând mâna în dreptul inimii și apoi pe spada de la șold.). Noi cu credință în Dumnezeu am jurat să-ți fim părtaș Și la bine și la rău în
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
lui cu Azize pentru care s-a luptat S-o elibereze din turla lui Eski-giami? De supărare acesta uitând din Coran psalmii! MIRCEA CEL BĂTRÂN Era mai tânăr și nu era de-a noastră, A dorit și el o aventură ... vitejească ... STRĂJERUL II Intrând în cortul domnesc. Măria-Ta! Meșterii sosiți Așteaptă să le vorbiți! Scena 2. POVESTITORUL Mircea cel bătrân iese din cort urmat de logofătul Neacșu și Străjerul al doilea. Împreună se îndreaptă spre grupul de meșteri, printre care
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
POSTUL LUI ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT (Povestiri vitejești, Fălticeni, 1915, f.30) <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 129-130. footnote> Din sus de târgul Vasluiului, la Podul Înalt, ce-i mai zice și al lui Ștefan-Vodă tăbărâse oștile turcești, multe
Postul lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83497_a_84822]
-
Pe-atunci locurile din părțile acelea erau numai păduri și pustietate, dar lui Huiban i-au plăcut mult și i-au rămas în gând locurile acelea. După asta Huiban s-a bătut amarnic cu turcii, la Rahova, încât purtarea lui vitejească i-a plăcut lui Ștefan-Vodă, așa că, după ce-a alungat pe turci către Bârlad de i-a scos afară din țară, Vodă l-a răsplătit pe Huiban, dându-i în răzășie după cum și-a ales el pe valea pârâului Văii
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
pe iarbă într-un loc mai lărguț din pădure, aprinse un foc și îmbucând fiecare ce avea cu sine, se puseră ca să le treacă de urâtul nopții la povestitul întâmplărilor de prin cele războaie. Povestind, ba unul, ba altul, întâmplări vitejești, ba de ale dragostei cu cutare jupâneasă, sau cutare fată de boier, se treziră că se crăpa de ziuă și se puseră iarăși pe căutat cu tot dinadinsul, până într-o vreme, când era soarele hăt, sus, îl găsiră pe
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]