34 matches
-
cizme de cauciuc, halat. ... 2. Prelevarea probelor de pește pentru diagnosticul bolilor virale a) Pentru diagnosticul bolilor virale ale peștilor, în funcție de mărimea peștilor, se prelevă următoarele probe: ... (i) alevini și pești cu dimensiunea sub 4 cm: peștele întreg, fără sacul vitelin, dacă este prezent; (îi) pești cu dimensiunea de 4-6 cm: toată masa viscerală, inclusiv rinichiul și encefalul; (iii) pești cu dimensiunea de peste 6 cm: rinichiul, splin, și, după caz, cordul sau encefalul; (iv) pești reproducători: se prelevează lichid ovarian și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197573_a_198902]
-
test în care sunt expuse toxicității stadiile de dezvoltare între începutul stadiului de ou fertilizat și sfârșitul stadiului de alevin. În acest test nu se administrează hrană și testul trebuie să se încheie când alevinii sunt inca hrăniți din sacul vitelin. Testul urmărește să definească efectele letale și, în măsura limitată, efectele subletale ale produselor chimice asupra stadiilor de dezvoltare ale speciilor testate. Acest test furnizează informații utile, putând (a) să formeze o punte între testele letale și subletale, (b) să
jrc5127as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90295_a_91082]
-
concentrații ale substanței testate dizolvate în apă. Protocolul de testare permite alegerea între regimul semistatic și cel dinamic. Alegerea depinde de natură substanței testate. Testul începe prin așezarea ouălor fertilizate în incintele experimentale și se încheie imediat înainte ca sacul vitelin al fiecărei larve din fiecare incinta să fi fost complet absorbit sau înainte de a apărea moartea prin inaniție la loturile martor. Efectele letale și subletale sunt evaluate și comparate cu valorile din loturile martor, pentru a determina concentrația minimă cu
jrc5127as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90295_a_91082]
-
începerea testului imediat dupa fertilizare. Deoarece amânarea începerii testului poate influența puternic sensibilitatea acestuia, testul trebuie inițiat în următoarele opt ore după fertilizare. Deoarece larvele nu sunt hrănițe pe durata expunerii, testul trebuie să se încheie imediat înainte ca sacul vitelin al fiecărei larve din fiecare incinta să fi fost complet absorbit sau înainte de a apărea moartea prin inaniție la loturile martor. Durată depinde de specia folosită. Câteva durăte recomandate sunt prezentate în apendicele 2 și 3. 1.7.1.2
jrc5127as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90295_a_91082]
-
și/sau absența bătăilor inimii și/sau colorația alb-opacă a sistemului nervos central și/sau absența reacției la stimuli mecanici. 1.7.5.3. Aspectul anormal Numărul larvelor prezentând anomalii ale formei corpului și/sau pigmentare, precum și stadiul absorbției sacului vitelin trebuie înregistrate la intervale adecvate, în funcție de durată testului și de natură anomaliei în cauză. Trebuie spus că embrioni și larve anormale apar în mod natural și numărul lor poate reprezenta câteva procente în loturile martor ale unor specii. Animalele anormale
jrc5127as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90295_a_91082]
-
unele femele produc în mod constant icre de bună calitate, iar altele niciodată. De asemenea, rata de dezvoltare a embrionului și rata de ieșire din ou variază de la un lot la altul. Icrele fecundate cu succes și larvele din sacul vitelin supraviețuiesc bine, în mod normal peste 90%. La 25oC, ieșirea din ou se produce la 3-5 zile de la fertilizare și sacul vitelin se absoarbe în aproximativ 13 zile după fecundare. Hisaoka și Battle au descris bine dezvoltarea embrionului (2). Datorită
jrc5127as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90295_a_91082]
-
de ieșire din ou variază de la un lot la altul. Icrele fecundate cu succes și larvele din sacul vitelin supraviețuiesc bine, în mod normal peste 90%. La 25oC, ieșirea din ou se produce la 3-5 zile de la fertilizare și sacul vitelin se absoarbe în aproximativ 13 zile după fecundare. Hisaoka și Battle au descris bine dezvoltarea embrionului (2). Datorită transparenței icrelor și larvelor după ieșirea din ou, se poate urmări dezvoltarea peștelui și este posibilă observarea malformațiilor. La aproximativ patru ore
jrc5127as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90295_a_91082]
-
dimensiunea fermei, prin medic veterinar propriu sau pe bază de contract cu un medic veterinar concesionar sau liber profesionist. Anexă 6 la normă sanitară veterinară PRECIZĂRI REFERITOARE LA ALIMENTAȚIA DIFERITELOR CATEGORII DE STRUȚI A. TEHNICĂ HRĂNIRII PUILOR DE STRUȚ Sacul vitelin la ecloziune reprezintă până la o treime din greutatea corporală a embrionului și reprezintă rezervă de hrană și apa pentru primele 5-6 zile de viață a acestuia. Furajarea puilor de struț are ca obiectiv asigurarea necesităților nutriționale în vederea menținerii stării de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150604_a_151933]
-
galben-portocalie și au un diametru de 4,8-6 mm. La temperaturi ale apei între 8 și 10°C, dezvoltarea embrionară durează aproximativ 25-40 zile, după care din ele ies larvele. Larvele se află în fisurile dintre pietriș până la resorbția sacului vitelin (8-14 zile). După apariția puilor, lostrița își reia traiul solitar și recapătă pofta de mâncare și se așază din nou pe trai zbuciumat în fundul adânc al apei. Timpul minim de dublare a populației este scăzut: 4,5-14 ani (t = 5
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
și nisipoase. Depunerea icrelor are loc în cicluri, fiecare femela depune până la de trei ori pe sezon. În fiecare ciclu femela depune câteva sute de icre. Perioada de incubație durează 1-2 săptămâni, alevinii trăiesc pe fundul apei, până la resorbția sacului vitelin, iar puietul duce o viața bentonică și se hrănesc cu plancton, microinvertebrate, detritus organic. Are o valoare economică mică. Carnea are mai puține oase și e mai gustoasă ca cea de mreană obișnuită, iar icrele sunt netoxice. Totuși, dată fiind
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
După fecundare icrele aderă la vegetație, pietre sau alte elemente ale substratului până la ecloziune. Dezvoltarea embrionară este relativ rapidă, și poate dura circa o săptămână. În funcție de temperatura apei, larvele au nevoie de una sau două săptămâni pentru a reabsorbi sacul vitelin. Specia fiind de talie mică și puțin numerică, nu prezintă importanță economică; servește drept hrană peștilor răpitori. Cernușca este comună și relativ abundentă în întreaga arie de distribuție și nu există cauze particulare de amenințări la adresa supraviețuirii sale. Aceasta este
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
dimensiunea ei. Icrele sunt de culoare neagră, lipicioase și se agață de roci și de plante acvatice. Larvele eclozează în câteva zile și puietul se fixează de plantele acvatice prin discuri adezive de la capătul botului și rămân agățate până sacul vitelin se resoarbe. După aceasta, puietul înoată liber, hrănindu-se cu larve de țânțari și alte insecte acvatice. Icrele și puietul nu sunt îngrijite de părinți. Icrele sunt extrem de toxice. Longevitatea acestor pești este de cel puțin de 20 de ani
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
la scurt timp după implantarea în mucoasa uterină, atunci este accesibil difuziunii directe a diferitelor substanțe. Nu trebuie pierdută din vedere posibilitatea unei difuziuni directe prin peretele veziculei coriale și prin peretele amniosuluiamintim că la iepuri și la cobai sacul vitelin absoarbe din lumenul uterului proteine și anticorpi materni. în ceea ce privește permeabilitatea placentară, trebuie menționat că primatele, iepurele și șobolanul prezintă placentele cele mai apropiate de tipul placentar uman. Experimentarea la placentate, trebuie să țină seamă nu numai de tipul placentei animalului
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
prin hematii ( peste 99%) și diferite celule nucleate, de origine mieloidă, limfatică sau reticulohistiocitară ( sub1%). 1.1 ETAPA EMBRIONARĂ In cursul dezvoltării organismului, se disting trei perioade,ale localizării și evoluției hematopoiezei :1.1.1. Etapa prehepatică (la nivelul sacului vitelin) 1.1.2. Etapa hepatică. 1.1.3. Etapa medulară 11 1.1.1. Etapa prehepatică (la nivelul sacului vitelin) Din a treia săptămână în foița mezoblastică a sacului vitelin, apar primele capilare, din pereții cărora, iau naștere primele celule
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
cursul dezvoltării organismului, se disting trei perioade,ale localizării și evoluției hematopoiezei :1.1.1. Etapa prehepatică (la nivelul sacului vitelin) 1.1.2. Etapa hepatică. 1.1.3. Etapa medulară 11 1.1.1. Etapa prehepatică (la nivelul sacului vitelin) Din a treia săptămână în foița mezoblastică a sacului vitelin, apar primele capilare, din pereții cărora, iau naștere primele celule sanguine circulante. Unele celule ale capilarelor, capătă o bazofilie intensă a citoplasmei, nucleul lor fiind sferoidal, conținând nucleoli bazofili. Protoplasma
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
evoluției hematopoiezei :1.1.1. Etapa prehepatică (la nivelul sacului vitelin) 1.1.2. Etapa hepatică. 1.1.3. Etapa medulară 11 1.1.1. Etapa prehepatică (la nivelul sacului vitelin) Din a treia săptămână în foița mezoblastică a sacului vitelin, apar primele capilare, din pereții cărora, iau naștere primele celule sanguine circulante. Unele celule ale capilarelor, capătă o bazofilie intensă a citoplasmei, nucleul lor fiind sferoidal, conținând nucleoli bazofili. Protoplasma, începe să sintetizeze hemoglobina embrionară. Prin mitoze ,această primă generație
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
primitivi, megaloblaști primitivi ce au funcție în transportul oxigenului, funcție ce este îndeplinită de hemoglobina embrionară, care, ulterior este îndeplinită de hemoglobina fetală, iar înainte de naștere și mai ales după aceea ,de hemoglobina adultă. Celulele stem migrează de pe suprafața sacului vitelin pe cale circulatorie sanguină, in diverse organe rudimentare pe care le însămânțează. Din rezervorul primar de celule stem reprezentat de sacul vitelin, iau naștere rezervoarele secundare, în ficat, splină, măduvă, timus. Figura 3: Model de diferențiere și autoreproducere a compartimentului de
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
hemoglobina fetală, iar înainte de naștere și mai ales după aceea ,de hemoglobina adultă. Celulele stem migrează de pe suprafața sacului vitelin pe cale circulatorie sanguină, in diverse organe rudimentare pe care le însămânțează. Din rezervorul primar de celule stem reprezentat de sacul vitelin, iau naștere rezervoarele secundare, în ficat, splină, măduvă, timus. Figura 3: Model de diferențiere și autoreproducere a compartimentului de celule stem (D. R. BOGGS, 1963) După două luni, începe în embrion, o eritropoieză activă în ficat, splină și timus. În
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
cursul dezvoltării organismului,se disting trei perioade,ale localizării și evoluției hematopoiezei: 1. Perioada embrionară (mezoblastică). 2. Perioada fetală hepato-splenică. 3. Perioada definitivă medulară și limfatică. 1. Hematopoieza embrionară sau mezoblastică. Din a treia săptămână în foița mezoblastică a sacului vitelin, apar primele capilare, din pereții cărora, iau naștere primele celule sanguine circulante. Unele celule ale capilarelor, capătă o bazofilie intensă a citoplasmei, nucleul lor fiind sferoidal, conținând nucleoli bazofili. Protoplasma, începe să sintetizeze hemoglobina embrionară. Prin mitoze ,această primă generație
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
aameților, celulelor sexuale feminine și masculine, în timpul procesului de fertilizare (fecundare). Celulele aerminale dau naștere celulelor sexuale. Acestea pot fi evidențiabile pentru prima dată în procesul de creștere în cea de a patra săptămână de dezvoltare embrionară. Din peretele sacului vitelin ele miarează activ spre peretele posterior al corpului embrionului și populează aonadele aflate în plin proces de dezvoltare. Celulele aerminale sunt celule diploide care prezintă un număr de 23 de perechi de cromozomi; aceste celule se vor diferenția în celule
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
discului aerminal bilateral vor da naștere embrionului propriu-zis și contribuie la formarea membranelor extraembrionare (Fiaura 3). 1. Decidua cu vase sanauine 2. Lacune trofoblastice cu sânae 3. Discul embrionar bilaminar 4. Mezoblastul extraembrionar și începutul formării celomului extraembrionar 5. Sacul vitelin 6. Fibrină 7. Membrana exocelomică 8. Celulele endoblastice 9. Endoblastul 10. Ectoblastul 11. Joncțiunea amnio- ectoblastică 12. Cavitatea amniotică 13. Epiteliul endometrului - unele transformă cavitatea blastocistică în sac vitelin primar; - altele transformă sacul vitelin primar în sac vitelin secundar sau
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
bilaminar 4. Mezoblastul extraembrionar și începutul formării celomului extraembrionar 5. Sacul vitelin 6. Fibrină 7. Membrana exocelomică 8. Celulele endoblastice 9. Endoblastul 10. Ectoblastul 11. Joncțiunea amnio- ectoblastică 12. Cavitatea amniotică 13. Epiteliul endometrului - unele transformă cavitatea blastocistică în sac vitelin primar; - altele transformă sacul vitelin primar în sac vitelin secundar sau definitiv. La mijlocul celei de a doua săptămâni, între suprafața interioară a trofoblastului și cea externă a sacului vitelin și amnios apare mezodermul extraembrionar, un țesut nou ( 7). între cele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
începutul formării celomului extraembrionar 5. Sacul vitelin 6. Fibrină 7. Membrana exocelomică 8. Celulele endoblastice 9. Endoblastul 10. Ectoblastul 11. Joncțiunea amnio- ectoblastică 12. Cavitatea amniotică 13. Epiteliul endometrului - unele transformă cavitatea blastocistică în sac vitelin primar; - altele transformă sacul vitelin primar în sac vitelin secundar sau definitiv. La mijlocul celei de a doua săptămâni, între suprafața interioară a trofoblastului și cea externă a sacului vitelin și amnios apare mezodermul extraembrionar, un țesut nou ( 7). între cele două straturi ale mezodermului extraembrionar
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
5. Sacul vitelin 6. Fibrină 7. Membrana exocelomică 8. Celulele endoblastice 9. Endoblastul 10. Ectoblastul 11. Joncțiunea amnio- ectoblastică 12. Cavitatea amniotică 13. Epiteliul endometrului - unele transformă cavitatea blastocistică în sac vitelin primar; - altele transformă sacul vitelin primar în sac vitelin secundar sau definitiv. La mijlocul celei de a doua săptămâni, între suprafața interioară a trofoblastului și cea externă a sacului vitelin și amnios apare mezodermul extraembrionar, un țesut nou ( 7). între cele două straturi ale mezodermului extraembrionar se formează cavitatea celomică
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Cavitatea amniotică 13. Epiteliul endometrului - unele transformă cavitatea blastocistică în sac vitelin primar; - altele transformă sacul vitelin primar în sac vitelin secundar sau definitiv. La mijlocul celei de a doua săptămâni, între suprafața interioară a trofoblastului și cea externă a sacului vitelin și amnios apare mezodermul extraembrionar, un țesut nou ( 7). între cele două straturi ale mezodermului extraembrionar se formează cavitatea celomică. în timpul acestor procese implantare în endometrul uterin proaresează. Trofoblastul celular (citotrofoblastul) va prolifera intens și va forma sincițiotrofoblastul care va
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]