121 matches
-
pe vechea zicală românească „nici usturoi n-ai mâncat, nici gura nu-ți miroase”!, dând senzația dezagreabilă a neputinței noastre de a reține porniri instinctuale, de a elibera neomenescul din noi, de a prezerva moralitatea. Năvalnică și zgomotoasă, neiertătoare și vitriolantă, invectiva caută să stârnească din orice „arțagul”, prilejul de a greși intenționat sau nu devenind, în închipuirea „polemistului de ocazie”, atitudine civică onorantă și bine apreciată în fața cititorului sau ascultătorului, mai mult sau mai puțin avizat. O oarecare superioritate afișată
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/366699_a_368028]
-
cuceribilul titlu de om cultivat. Ovidiu Ghidirmic este singurul creator din Oltenia căruia Editura Academiei Române - la inițiativa directorului său general: D. R. Popescu (cel mai valoros dramaturg român în viață, romancier cu suflu faulknerian și forță balzaciană, publicist cu verb vitriolant, aplomb și deschideri eminesciene, accente argheziene...) - a fost onorată să-i gireze, să-i îmbrățișeze și să-i publice această SINTEZĂ a sintezelor de maturitate și de consacrare definită, peste vreme, peste vremuri și veac, în Panteonul științific supreme al
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * by http://uzp.org.ro/lansari-editoriale-la-targul-de-carte-gaudeamus-craiova-ovidiu-ghidirmic-la-sfantul-botez-al-academiei-romane/ [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
Unul și-o poate găsi în literatură, altul în matematici, altul în muzică sau poate în grădinărit. Din păcate, avem prea puțin tact pedagogic și prea mulți nervi. Suntem prea puțin aplecați spre construcție și prea des dispuși la izbucniri vitriolante. N-avem timp să îndrumăm, dar găsim timp să condamnăm. N-avem curajul să admirăm, dar suntem gata să arătăm cu degetul. Oricine reușește să facă ceva bun e întâmpinat cu un cor de bombăneli și cu ochi dați peste
Fericirea de a găsi un prost mai mare ca tine by https://republica.ro/fericirea-de-a-gasi-un-prost-mai-mare-ca-tine [Corola-blog/BlogPost/337737_a_339066]
-
pus la dispoziția noastră, spre a ne vedea semenii și spre a ne simți superioritatea. Căci răzând de oamenii aceștia trândavi, mincinoși, impostori, proști cu lustru „dă” deștepți, incapabili, fără orizont, unii perfizi, alții demagogi etc., descriși cu o cerneală vitriolantă, ne simțim superiori în normalitatea noastră. Și când spun „noastră” mă refer la cititorul român de aici, ca și la cel din România, ori de pe orice meridian s-ar afla el. Autorul este nu numai inteligent, dar și sarcastic în
CODUL LUI M.B.B. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_codul_lui_m_roni_caciularu_1387106605.html [Corola-blog/BlogPost/363483_a_364812]
-
este asigurat de lipsa de orizont, de mulțumirea de sine, de suficiența stagnării - tipice nu numai unei singure categorii sociale. Puterea de observație și surprindere a unor trăsături retrograde din actualitatea românească actuală este excepțională. Iar autorul acționează cu imagini vitriolante, subliniend ridicolul eroilor săi. Eroii sunt priviți din interiorul lor, cu implicare, dar și cu detașarea necesară incisivității. Este vorba de oameni cu studii, dar impotenți în orice intreprind, limitați la minimum posibil, stagnând și dospind în nimicnicia lor minunată
LUMEA DE RÂSUL LUMII! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_lumea_de_rasul_lumii_roni_caciularu_1329991525.html [Corola-blog/BlogPost/357960_a_359289]
-
mult decât toate rănile pe care mi le-au făcut străinii. Și ... erau zile când juram să nu mai trec Prutul, eu care o viață întreagă am visat să ajung în țară.”). Ele au fost folosite ulterior ca arme în vitriolantele campanii defăimătoare care l-au rănit adânc, grăbindu-i moartea. „Cei care l-au chinuit pe Grigore dincolo de Prut n-au mai puțină vină decât cei care l-au chinuit dincoace de Prut” - susținea Adrian Păunescu plecat și el la
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/De_la_eminescu_la_grigore_vieru.html [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
și individual, dincolo de interferența marii scene istorice, pe care autorul accentuează, această microsocietate de tip rural, cu risipa sa de energie și agitație zgomotoasă, creând sentimentul invincibilității (fie chiar și numai pentru câteva ore), ploieștenii (locul de baștină și a vitriolantei Mița Baston), vor reuși ceva mai mult decât etnia țiganilor din Ion Budai Deleanu, știut fiind că alde Aordel, Căcâcea & comp. s-au luptat între ei, aruncând cu pruncii unii în alții, întemeind în felul acesta (și aici vom avea
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxvii_ion_ifrim.html [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
ale prezentului (unele dintre acestea fiind așezate în funcții statale importante de-a lungul ultimului sfert de veac), care își înfig cu vizibilă voluptate faciesul expresiv al propriei vanități ignobile peste tot, construind în mesaje semnificative prin aerul lor puternic vitriolant și rău voitor verdicte injuste la adresa valorii profesional-umane a Celuilalt. HORAȚIU IOANIȚOAIA a fost una dintre personalitățile extrem de importante întâlnite pe tot parcursul meu destinic anterior, alături de ing. cons. Nicolae Moraru, dr. ing. Iulian Mihnea, cercet. șt. Marcu Ștefan din
MATEMATICA UNEI SECUNDE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_1399818473.html [Corola-blog/BlogPost/350701_a_352030]
-
această situație în cazul cărții lui George Stanca, „Epistolar” (București, Editura Adevărul Holding, 2011). Volumul este proiectat ca „o sumă de exerciții de stil” și se situează autoscopic drept carte „poate uneori corozivă, alteori calină, cu câteva excepții deloc otrăvită, vitriolantă, pe alocuri scrisă cu tandrețe, chiar”. Ratarea elegantă a poeticii face în mare poate valoarea și expresivitatea scrierii. Exercițiile de stil literar sunt în fapt radiografii ale unor stiluri de existență. Galeria de stiluri de existență reține unele dintre cele
GEORGE STANCA: Stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/george-stanca-stiluri-existentiale-de-stefan-vladutescu-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339605_a_340934]
-
mapă specială sunt scoase și comentate alte materiale. Doamna Sanda Peri, relizatoarea graficii revistei „Minimum” (care e pe baricada revistei încă de la primul număr! ) îi arată între timp boss-ului câteva machete, mai adaugă ici o caricatură, colo un „nasture” vitriolant. Țigara de foi a domnului Mirodan a devenit, acum, doar un ciot: „Domnișoară, ai grijă dumneata, te rog, de cafele!”... și face un gest larg, dar scurt, spre sală. Discuțiile continuă. Câte unul se mai supără., da-i trece, că
AL MIRODAN – UN MONUMENT de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Al_mirodan_un_monument.html [Corola-blog/BlogPost/350799_a_352128]
-
Dragoș Bucurenci Cred că e furios pentru că îl păcălise până și pe el», îmi zice maica-mea. Vorbim despre scrisoarea vitriolanta pe care Gabriel Liiceanu i-a adresat-o Monei Musca în paginile Cotidianului. Eu cred altceva. Cred că Gabriel Liiceanu s-a păcălit singur. Și cred că furia lui e prost direcționată. Aveam 14 ani când am citit Apelul către
Licheaua apelata nu se afla in aria de acoperire by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83063_a_84388]
-
anii studenției ieșene, a regândit, de fapt, poezia, Înțelegând-o că arta tradițională. Existența să aventuroasa (fost boxer, cu cenaclu interzis, intrat În greva foamei, supus linșajului mediatic, mereu marginalizat, neavînd vreo carte tipărită „În Întregime” etc.), trăirile paroxistice, ieșirile vitriolante (intolerant, acuzator-pedepsitor dar și pătimitor) i-au creat adversități trainice. Chiar dacă, declarativ, credea că „adversitățile fac bine”, poetul, speriat de ideea literei tipărite și a sa poezie insubordonata (față de un Nichita, de pildă, „oficializat”), au suportat consecințele. Încît „eliadistul” Cezar
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
italiană. Ultima carte proprie a lui Slonim a fost studiul "Sovietic Russian Literature. Writers and Problems" (1964), lăudat de "Revue des Études Slaves" pentru „simțul echilibrului”, dar criticat pentru „natura sa aluzivă”. Istoricul social Lawrence H. Schwartz consemna critica sa „vitriolantă” a Uniunii Scriitorilor Sovietici. Slonim a contribuit, de asemenea, în mod regulat la recenzii și enciclopedii, răspunzând întrebărilor adresate de colegii săi mai tineri și sprijinind programul universitar al colegiului Sarah Lawrence din Elveția. Unele din ultimele sale articole l-
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
cere sacrificii omenești: religia Patriei". La fel ca Ion Vinea, N.D. Cocea sau Tudor Arghezi, Pamfil Șeicaru a fost un redutabil polemist, articolele sale pline de substanță și de o indescriptibilă savoare portretistică, nu lipsită de culoare, de multe ori vitriolante, erau gustate în epocă și așteptate totdeauna cu interes. Observator atent al perioadei interbelice, al frămîntărilor economice, dar și politice, într-o Românie aflată de această dată în granițele ei firești, știe să puncteze exact cauzele și soluțiile care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
448 pag. Cine citește Memoriile mandarinului valah, din care Nadia Marcu- Pandrea, fiica scriitorului, a publicat anul trecut al doilea volum într-o ediție revăzută, nu se poate opri să se întrebe ce hram intelectual poartă acest incisiv, caustic și vitriolant autor. „Hram intelectual” însemnînd: trăsăturile, orizontul interior, acele însușiri din care se încheagă fanta de înțelegere prin care privește lumea. Și cum Pandrea, histrion narcisic debordînd de filotimie, nu se zgîrcește în privința judecăților în marginea propriei persoane, avem destule indicii
Agnosticul cu cobiliță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3986_a_5311]
-
reținând în primul rând figura lui Lucian Blaga, îndrăgostit de o fată din Urziceni, orașul de baștină al lui C. }oiu. Prozator de mare finețe, trăind și el "complexul Preda", se întâmplă că trece uneori de la ironia blândă la pamfletul vitriolant. La fel de însuflețit, scrie C. Coroiu despre Octavian Paler și volumul său Autoportret într-o oglindă spartă, expresie într-un anume sens a ratării, temă ce se regăsește și la Nicolae Breban. Scriitorul "ar fi putut să-și facă o carte
Un comentator colocvial by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8135_a_9460]
-
Organizarea, ca și alte dăți, fără cusur! De asemenea, sonorizarea coordonată de regizorul muzical Reset, a corespuns 100 % așteptărilor. Omniprezent, primarul Darius Postelnicu a gestionat cu mână sigură eficienta derulare a evenimentului. A deschis în chip energizant perindarea scenică un vitriolant grup de hillbilly / rock blues din Ungaria, numit „Tom White” fiindcă numele liderului, vocalistul și interpretul la harmonică de gură Fehér Tamás semnifică „Toma cel Alb”, adică mai pe englezește spus Tom White. Alături de protagonist au cântat la intensități sonore
Epicentrul blues-ului by Florian LUNGU [Corola-journal/Journalistic/83857_a_85182]
-
păcat greu? lată, contextul postrevoluționar, tulburând scara valorilor, instituie confuzia întreținând o periculoasă nivelare. Întrebările par inutile, dar realitatea vieții literare, culturale în sens larg, atinsă de poftă maculării, a contestației oarbe ne obligă să le formulăm. Fiindcă aceste ieșiri vitriolante, într-o epocă de rupere a zăgazurilor, în plină fermentație postrevoluționară nu l-au ocolit nici pe Eminescu. Nu e vorba, firește, de a vida spațiul exegetic eminescian de o discuție critică; respingem și noi uniformitatea de reacție și credem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pretextul de a fi înnebunit subit, conform "diagnosticului" soției lui Slavici (Catherine Magyarosy Szöke), cea care, pe cartea de vizită trimisă lui Maiorescu, la o oră matinală, îl anunța că incomodul său chiriaș e "foarte reu", gazetarul tipărea în Timpul un vitriolant editorial, denunțând intenția guvernului "de a-și subjuga presa". Și cerând sprijinul caracterelor tari, ieșind la luptă. Or, neîndoielnic, Eminescu a fost un caracter tare, frânt până la urmă, "depus" la acea casă de sănătate fără a fi fost vizitat de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și ciuma, care se distribuie alternativ în economia volumului. Deși ele amintesc, la o primă lectură, de cunoscuta sciziune baudelairiană, M. nu acceptă edulcorarea estetizantă ca răspuns viabil dat cataclismelor istorice. Mai mult, scriitura se autodenunță, dezvăluindu-și adesea fondul vitriolant: „Dar ce ascunzi tu, îngerașule,/ sub cuvintele ciuruite pe care ni le tot arăți?/ Putreziciunea - am spus -/ și oribila spaimă de moarte/ pentru care am închipuit cele mai frumoase minciuni/ și cel mai bine organizat furt de mărgele -/ spânzurându-mă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
lui sociale au ca teme: Cum trăiesc oamenii, Meserii umile, Bursa hainelor vechi, Un azil de bătrâni (stație terminus pentru „vechituri umane”), Trustul cerșetorilor (demistificare ratată a antreprenorilor milei). În serialul Unde voi naște?, pericolul melodramei este contracarat de interogația vitriolantă la adresa societății. Reporter, prin excelență, al Bucureștiului, B.-F. a străbătut, în egală măsură, România Mare, din Maramureș în Basarabia, de la Porțile de Fier la mare, însoțit de excelentul fotoreporter I. Berman. Anchetează tragediile de la Borșa, devastată de un incendiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
Editura Compania, București, 2005, p. 19 238 Ibidem 239 Cf. astfel de "perechi" clasice în ambele sensuri, de excepție: Socrate și Platon, Husserl și Heidegger, Heidegger și Hannah Arendt etc. 240 Cf. G. Steiner, op. cit., p. 163 241 Portretul acut vitriolant există în volumul al II -lea al Memoriilor (1932): "ofițerașul" Camil Petrescu este înfățișat ca "șampion irezistibil în toate domeniile activității românești" și cu o "spaimă admirativă de tot ceea ce făcea; ca tuberculoșii ce se complac în propria sudoare, tânărul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
dacă cel care înjură e un om de onoare; această calitate intră consubstanțial în geniul invectivei. Din pamfletele lui Aretino nu a rămas nimic (decât o pâine pentru erudiți) numai fiindcă pamfletarul acesta a fost un șantagist. Invectiva poate fi vitriolantă în expresia ei, dar trebuie să fie sublimă și pură în incandescența ei pasională. VORBE MARI „Să nu spui vorbă mare”: cred că acest precept popular vine din credința în puterea magică a anumitor cuvinte și de aceea recomandă prudență
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
popoare smintite, națiuni Înverșunate În propria voastră nenorocire și oarbe la propriul bine!”, iată cuvinte deloc măgulitoare despre cei ce acceptă să se supună și nu caută libertatea. Desigur, scrierea sa e Îndreptată Împotriva tiranilor, dar e și o caracterizare vitriolantă a celor care nu găsesc deloc amar „veninul servituții”. El descrie un Întreg lanț al supunerii. Veriga malefică sunt „curtezanii”, formând o grupare legată prin interese și complicități, o adevărată „bandă”; ei se supun și apoi supun, la rândul lor
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
la ideile stângii radiografiază în spațiul ficțiunii o lume ce nu mai are nimic în comun cu principiul egalității oamenilor, făcând să prolifereze halucinant minciuna și lașitatea, impostura și nedreptatea. Radiografia este dublată frecvent de caricatură, de portretul îngroșat și vitriolant: personajele negative (frații Tutilă, Osmanescu, Ilderim, Caftangiu și ceilalți) sunt deformate plastic, memorabil, de mâna prozatorului. Dar ceea ce sugerează și întărește scriitorul este răul sistemic al acestei lumi, care apare ca perfect articulată și coerentă în tumoarea ei morală. O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]