36,421 matches
-
cu tot cu literatură și cultură și tot acolo ne întoarcem (același cerc vicios) cu șanse minime de a răzbate în universalitate. în ce mă privește, pot afirma cu mîna pe inimă (sînt gata oricînd să dau explicații suplimentare cu exemplificări pe viu, aplicate pe cărți și autori): scriitorii români care încearcă de 15-20 de ani sau mai mulți să rupă gura tîrgului în Occident sună mediocru și în versiunea lor autohtonă, umflată artificial prin politici culturale aidoma celei prin care sînt traduși
Povestea unei literaturi mici by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/11247_a_12572]
-
lucrări știute și din manuscrise. Acribia științifică domină pe unii, generalizările erudite sau mai comode pe alții. Informația fie epatantă, fie numai necesară își găsește locul. Ilustrări cu extrase de partitură în proiecție pe ecran, ilustrări instrumentale care aduc muzica vie în audiție. Deschiderea la Academia Română a debutat cu un preludiu dominat de președintele Eugen Simion care, pentru a doua oară anul acesta (50 de ani de la moartea lui Enescu) vorbește în aceeași aulă despre om și artist cu înțelegerea intelectualului
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
diminua. După cam zece minute, cel mult, mi s-a părut că erau toți decontractați și deja familiarizați cu conferențiarul. Bun, odată făcută sedarea, am început operația propriu-zisă și, cu bisturiul metaforic în mână, am început să tai în carnea vie a guvernelor totalitare, scoțând la iveală degenerescențe, tumori și focare de infecție: minciuni, contradicții, violențe, acte arbitrare, corupție... La sfârșitul conferinței am invitat publicul să stabilească un dialog cu mine. Timp de peste o jumătate de oră am răspuns la întrebări
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
Simona Vasilache Multă vreme n-am înțeles, în povești, de ce apa moartă nu omoară și apa vie nu învie. Adică din ce pricină Făt-Frumos își vine-n simțiri doar stropit, pe rînd, cu amîndouă licorile. Nici acum nu știu, de-adevăratelea, răspunsul, dar e, în tot cazul, la mijloc un fel de-a recompune, din cioburi, o
Ape-ape by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11250_a_12575]
-
Apa de sub luciu, care se face tot mai gris souris, cu anii, boicotează orice frumusețe, înmoaie, vicleană, părerile de rău, schimbă, la bunul ei plac, ce este cu ce pare. Și, din nou, nici apa moartă nu omoară, nici apa vie nu învie. Amîndouă, turnate într-o cocă de sclipici, peste-o mesadă argintată, botează cu-alte nume chipuri din ce în ce mai noi, deși din ce în ce mai vechi, care se tot lasă, cu fiecare privire în oglindă, undeva la fund. De le-am putea prinde
Ape-ape by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11250_a_12575]
-
chipuri din ce în ce mai noi, deși din ce în ce mai vechi, care se tot lasă, cu fiecare privire în oglindă, undeva la fund. De le-am putea prinde din urmă, scrie Petru Creția, ,toată viața noastră ar fi sfîșiată". , Dacă amintirea n-ar fi amintire vie, ci moartă oglindă, dacă visul n-ar fi vis, ci stearpa înfățișare, devenită vizibilă și reflectată, a nevăzutului ireflectabil din noi", atunci ne-am lăsa cunoscuți. Și n-ar mai fi, paznica bună a multelor noastre tristeți, și trucuri, și
Ape-ape by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11250_a_12575]
-
perioada tinereții sale, Baba visează o călătorie la Paris, un contact direct cu atmosfera și cu tendințele artei europene și, mai ales, o vizită de inițiere prin marile muzee ale lumii. Contactul nemijlocit cu experiențele artistice europene, intuiția spiritului lor viu, documentarea directă și nu doar cea livrescă ar fi distribuit, poate, altfel accentele în universul artistic al pictorului. Această problemă și-o pune în mod repetat și cu multă gravitate, în mai multe rînduri, el însuși: ,, M-am întrebat, nu
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
istoria unei despărțiri, iar de curând s-a publicat la Paris ultimul meu roman, la aceeași editură, Le Dilettante: On s'habitue aux fins du monde (Ne obișnuim cu sfârșitul lumilor), cineva care la 28 de ani devine o persoană vie, începe să trăiască de la această vârstă. LVR: Aveți nevoie de condiții speciale pentru a scrie? Unde scrieți, de regulă? MP: Scriu oriunde, de regulă dimineața. Hemingway zicea că: ,singurul loc în care poți scrie e capul tău". Scriu așadar în
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
din care o închipuire infernală avansa în prim-plan, smulgând hălci și devorându-le cu o înfrigurată ferocitate: ,după ce ucid nu mănânc câteva zile sau mănânc/ cu ochii. o mare scârbă îmi încrețește pielea/ și atunci m-aș jupui de viu. caut un pumn de pământ/ mâinile merg în jos nu ating zgura sunt zile și nopți/ când mănânc lumea care este o plantă amară și atunci/ unde e carnea? unde este pielea cu care mă învelesc/ când soarele e bolnav
Vremea ratării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11254_a_12579]
-
au fost foarte folosite multă vreme; în lumea personajelor lui Caragiale, invocarea respectului e omniprezentă: în primul rînd în corespondența oficială - ,Cu respect adaog spre cunoștința dv.", ,cu respect stăruesc", ,cu respect raportez urgent" (Telegrame); ,cu cel mai profund respect viu dar a vă ruga" (Urgent) - dar și în aceea mai puțin formală - ,Al d-tale, cu tot respectul" (Aprilie). Rică Venturiano întrebuințează formulele ceremonioase și în discursul cotidian - ,să primiți asigurarea înaltei stime și profundului respect" - , iar Cațavencu, în ciuda faptului
,,Respect maxim", ,,super respect" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11281_a_12606]
-
de cronică pe care, în amintirea copilăriei din grozava Barieră a Vergului, îl însăilează Gheorghe Parusi și din anecdotele rumenite bine despre ospețe de cumetri și conițe pe bicicletă ale lui Dan C. Mihăilescu nu e un oraș impozant. E viu, e hîtru, cu glamour-ul lui cojit pe părți și are-o calitate: nu mișcă la fotograf. Ba e chiar frivol, amator de pamblice și de toalete schimbate cum trece anul. S-o luam, pe cît se poate, în ordine. Cronica
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
în acest volum conțin toate reflecțiile de care pomeneam mai sus. Mai mult chiar, printr-o coincidență stranie, titlul cărții de față ne poate ajuta să-i privim rîndurile dintr-un unghi cu totul aparte. Mircea Berindei a fost întruchiparea vie a ideii de exigență dusă pînă la limita sinuciderii scriitoricești. Pe scurt, a scris mult și a publicat puțin, șovăind mereu și răzgîndindu-se în ultima clipă, rupînd manuscrise întregi și rescriind același text pînă la acel grad de retușare perfecționistă
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
drept că Dvs. ați făcut și înainte referiri culturale inedite, ,încărcate de semnificații", la Transnistria. Pentru a-i pune la respect pe poeții de factură postmodernistă la un moment dat, de exemplu, i-ați cerut lui Emilian Galaicu-Păun, un om viu, în primul rând, înainte de a fi unul dintre creatorii postmoderni basarabeni, ,să coboare și prin tranșee (...) sub gloanțele căzăcești" decât să scrie ceea ce scrie, iar ceva mai încoace l-ați apostrofat, probabil în stilul unei ,elite adevărate": Oprește-te, bădăranule
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
fi stînjenită cumva de tiparele vreunui artificiu, de servitutea vreunui canon, fantazarea pornește, nu o dată, de la elementele ,de jos", de la cota inferioară a referinței spre-a urca energic la perechea sa ,complicată": ,mari heleștee cu popoare de broaște pe suprafața vie a apei/ între ierburi proaspete bărcile stau dezbrăcate ca fecioarele/ lăcustele fac prăjituri cu opium și fluturii probează rochii albe/ bleu portocalii verzi maron grena de mătase/ cu priceperea cu delicatețea negreselor de la moulin rouge" (zece). Noțiunile categoriale devin un
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
mic" din Epigonii cultivă pe alocuri un romantism tenebros. în schimb, clasicul Costache Negruzzi a știut ,să renunțe la nuvela senzațional-romanțioasă și să păstreze din romantism doar câteva procente menite a-i doza dominanta clasică spre a o face mai vie, mai colorată, mai pe gustul cititorului modern". în Alexandru Lăpușneanu, prima capodoperă a nuvelei românești e de semnalat ,aportul componentei clasice derivată din clasicismul tipologic, care cenzurează eventualele excrescențe romantice și conferă observației și notației realiste maxima economie și stringență
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
Constantin Țoiu Îmi șterg bine penița de relele strânse în vârful ei ca niște scame... O mai trec o dată prin păr ca pletoșii grămătici de altădată,... - cum zice în Cum se scrie memorialistul nostru viu și otrăvit cu penița lui veșnic muiată în zeamă de viespi... - grămaticii ceia dugoși care își ștergeau peanele în pletele lor sure și slinoase de se lua cerneala pă deștele vizirului ori imbrohorului dă striga sictir!... grămaticii răi de gură
Secerea dă grâu... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11324_a_12649]
-
ale acestor instrumente pot fi urmărite mai ales în înregistrări. Căldura suflului uman se transmite cu o cordialitate cuceritoare, fie că urmărim prezența unui singur muzician al ansamblului, fie că îl urmărim pe conducătorul formației, pe Robert King, un spirit viu, animat de grija permanentă a portretizării plastice a imaginilor, a vieții interioare a partiturii, a sonorităților pe care le degajă aceste comori ale muzicii baroce. Atmosfera degajată a cântului, plăcerea de a face muzică, de a comunica o afli și
De la un eveniment muzical la altul by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11329_a_12654]
-
care încercau să formeze o opoziție politică autentică pentru sensibilizarea opiniei publice internaționale și nașterea unui val de mobilizare necesar unei eventuale intervenții. Monarhul apreciază, în relatările sale despre perioada exilului, poziționarea Vestului cu privire la existența unui organism care să păstreze vie, nealterata, națiunea și valorile sale. Trimiterea la acceptarea de către Marea Britanie a unui Guvern francez în exil, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, este de natură să sublinieze că ocupația nazistă și sovietică nu era, din punctul de vedere al
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
că societatea românească s-a schimbat. Cetățenii noștri vor lucruri foarte simple, dar puternice: corectitudine și transparența, respect pentru ei și pentru lege, instituții care să lucreze în serviciul lor și politicieni responsabili care să îi reprezinte. Societatea românească este vie, nu resemnata, oamenii știu ce își doresc, știu că au un cuvânt de spus. Există o conștiință civică și o dorință de participare, care nu pot să fie altfel decât benefice pentru democrația românească. În aceste vremuri complicate, cetățenii noștri
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mulțumește să se miște când într-o parte, când în alta. Așa că am transformat învățarea tangoului într-o provocare cu deadline; știam că era singura șansă de reușită pe care o aveam. Ușor îngrozit de perspectivă de a afla pe viu dacă vraja bunică-mii mai ținea, aveam două săptămâni la dispoziție ca să-i demonstrez, încă o dată, că se înșelase. Sau nu. Din fericire, auspiciile mi-au fost favorabile: Amalia mai învățase dansuri de societate în regim de „campanie” pentru show
Cum am învăţat să dansez tango by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82659_a_83984]
-
în posibilitățile firești de imparțialitate ale omului. Reducând prin absurd la două exemple: unul negativ, altul pozitiv, cum ne dam seama care este regulă și care excepția? 5) Dragă domnule Vladimir, departe de mine gândul să sugerez că era “la vie en roșe”; iar să cred că în secolul 17, spre exemplu, de boli banale mureau doar țăranii în timp ce boierii erau feriți de orice risc... lăsați-mă să aman pentru altă dată. Apropo de bolile acestea, puteti să-mi spuneți ce
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
Raluca Alexandrescu pentru Observatorul Cultural) mulțumesc pentru postul asta Foarte frumos! Textul e bun pentru o Biblie light pagana. Iubitorilor de Ariri, găsiți mici amintiri despre ea și pe “viatalatara.wordpress.com.” Dumnezeu să o ierte și să o păstreze vie în inimile noastre. Sună sentimentaloid dar vă spun sincer că de 7 ani tot caut un Om cu inima bună, că ea, si nu găsesc. Șunt că Diogene cu felinarul. hmmm...citînd randurile astea minunate după o dimineață cu mintea
Irina despre iubire by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82772_a_84097]
-
strada atunci. Chiar dacă pe vremea aia nu aveam chiar 17 ani, îmi aduc aminte perfect. Dar, mulți nu s-au mai întors acasă. Nu știu ce e mai bine ... să lupți pentru libertate, care oricum e cuvânt de dicționar ? sau să stai viu pentru familie ? Chiar îmi adunc aminte din Tgv, cum strigau aia de pe stradă, la noi ăștia din casă: “Lașilor!”, de parcă aveam contract cu ei să ieșim cu toții la semnal. Nu, nu ... merci ! Oricum strigatul ăla mi se părea mai mult
In memoriam by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82786_a_84111]
-
în coloana de mașini care se scurge spre ieșire un Mercedes negru. Prin parbrizul generos, mi-a atras atenția un copil, o fată, mai exact, care stătea pe locul mortului și se juca cu un fel de păsăroi de pluș, viu colorat și cu gâtul lung, agitându-se, cum fac copiii, cănd spre geam, cănd spre șoferul, un mulatru, care părea să fie tatăl ei. Scenă avea ceva familial, simplu și cald în același timp. Mie mi-a sărit însă în
Anger management by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82778_a_84103]
-
pe vremuri asta se cam învăța. între timp scrierea cu farmec și idei a dispărut. garda jos e doar un reflex de supraviețuire. nu ai cum să te descurci politic dacă nu folosești subtil limbajul. nu unul scolastic, ci unul viu că tatăl noii secretare utc. trtebuie și carismă dar și să știi ce și cum cu vorbele. Dragose Nu poate fi vorba de diplomație,negociere și comunicare fără să vorbească bine romaneste.sau fără retorica și oratorie. Nici management și
Pamflet gastric by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82884_a_84209]