63 matches
-
zburătoarele care se târăsc (exceptând lăcusta, lăcusta cheală, greierul, cosașul). Animale târătoare necurate: toate exceptând cele 4 tipuri de lăcuste. Exemplele date de Biblie fiind: nevăstuica, rozătoarea, gecko (șopârla ocelată), marea șopârlă (varanul?), șopârla viguroasă (dinozaurul?), șopârla comună (probabil șopârla vivipară), șopârla de nisip și cameleonul toate după soiul lor. Comentarii: Pentru ca un ou sau produs lactat să fie curat trebuie să fie furnizat de la un animal/pasăre/pește curat. Enzimele pot veni din orice animal (ca în cazul mierii). Peștii
Animale necurate () [Corola-website/Science/334713_a_336042]
-
fontinalis"), păstrăv curcubeu ("Salmo gairderi irideus"), păstrăv brun ("Truite fario"), babușcă ("Rutilus rutilus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), scobar ("Chondrostoma nasus"), lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Squalius cephalus"), craiete ("Phoxinus phoxinus"), mreană ("Barbus barbus"); Reptile și amfibieni: șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șopârla vivipară (din specia "Zootoca vivipara"), vipera berus ("Vipera berus"), năpârcă ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), salamandră ("Salamandra salamandra"). În suprafața administrativă a Parcului Natural Apuseni și în vecinătatea acestuia se află mai multe obiective
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
gairderi irideus"), păstrăv brun ("Truite fario"), babușcă ("Rutilus rutilus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), scobar ("Chondrostoma nasus"), lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Squalius cephalus"), craiete ("Phoxinus phoxinus"), mreană ("Barbus barbus"); Reptile și amfibieni: șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șopârla vivipară (din specia "Zootoca vivipara"), vipera berus ("Vipera berus"), năpârcă ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), salamandră ("Salamandra salamandra"). În suprafața administrativă a Parcului Natural Apuseni și în vecinătatea acestuia se află mai multe obiective de interes turistic, printre
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
că: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tctrix), destul de rar întîlnit ș.a.; răpitoarele sînt reprezentate prin acvile, creți etc. Dintre reptilele care ajung pînă în zona înaltă amintim: vipera comună (Vipera berus) și șopîrla de munte (Lacerta vivipara), iar dintre broaște, Rana temporaria. Fauna ihtiologică este bine reprezentată în apele repezi de munte care brăzdează ținutul. Zona păstrăvului înglobează Bistrița Aurie pînă la Ciocănești, apoi cele două Diece, Coșna, Băncușoru, Ru-saia etc. Zona lipanului începe pe Bistrița Aurie
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
torquatus"), forfecuța ("Loxia curvirostra"), alunarul ("Nucifraga caryocatactes"), pițigoiul moțat ("Parus montanus"), huhurezul mare ("Strix uralensis"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina") etc. Dintre reptile, sunt de menționat: vipera comună ("Vipera berus"), șopârla de ziduri ("Lacerta muralis") și șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), iar dintre amfibieni - salamandra ("Salamandra salamandra"). Alte animale specifice climatului din această zonă: mistreți, căprioare, lupi, râși, iepuri, ulii, vulturi, vulpi, urși. O curiozitate este faptul că locuitorii satelor din zonă își lasă caii în libertate totală toată vara. În
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
adecvată, el depune spermatoforul pe substrat și apoi ghidează femela în așa fel, încât spermatoforul să intre în opercula ei, având loc fertilizarea. Odată ce împerechere este finisată cu succes, masculul și femela se vor separa. Spre deosebire de restul arahnidelor, scorpioni sunt vivipari. Perioada de gestație durează de la câteva luni până la un an și jumătate. Dezvoltarea embrionară are loc în interiorul corpului femel. După naștere juvenilii urcă pe spinarea mamei lor până la prima năpârlire. În acest timp tinerii nu pot supraviețui fără mama lor
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
de femela amfigonă pe tulpinile sau pețiolul frunzelor diferitelor plante crucifere cultivate sau spontane. Primăvara, la sfârșitul lunii martie sau la începutul lunii aprilie, din ouă apar larve, care în câteva zile ajung la maturitate. Fundatrixul se înmulțește pe cale partenogenetică vivipară, dând naștere la virginogene nearipate, care colonizează frunzele de varză timpurie sau cele ale culturilor semincere. La sfârșitul lunii iunie sau începutul lunii iulie, pe lângă femelele nearipate, apar și aripate (virginogene aripate), care migrează pe culturile de varză de vară
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
sau cele ale culturilor semincere. La sfârșitul lunii iunie sau începutul lunii iulie, pe lângă femelele nearipate, apar și aripate (virginogene aripate), care migrează pe culturile de varză de vară sau de toamnă și continuă să se înmulțească tot pe cale partenogenetică vivipară până în toamnă. Apoi, apar formele sexupare, care vor da naștere în cursul lunii septembrie la formele sexuate. După copulație, la începutul lunii octombrie, femelele depun ouăle. O femelă depune 3 - 4 ouă. Formele sexuate se pot întâlni pe plante până
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
ce-i trebuie, și anatomic, și de mâncare. Iar treaba ajunge la desăvârșire, tot ca o familie monoparentală, chiar dacă nu mai există și un „tată“ propriu-zis, fiind vorba de plante monoice, fără separarea sexelor pe indivizi deosebiți, la iarba Poa vivipara ori arborii din mangrove, la care puiuții cresc chiar „În cîrca“ mamei, așteptând fie vreo ploaie, precum acea iarbă, fie refluxul precum mangrova. Dacă lăsăm deoparte dioicele, vedem că planta mai e și perversă. Căci plantele monoice, dar cu sexe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
alb (Lepus timidus), ursul brun (Ursus arctos), vulpea (Vulpes vulpes), lupul (Canis lupus), păsări diverse: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), ierunca (Tetrastes bonasia) ciocănitoarea. Reptilele sunt puține la număr, o răspândire mai largă având vipera comună (Vipera berus) și șopârla vivipară (Lacerta vivipara). Dintre amfibieni este prezent tritonul siberian (Hynobius keyserlingi). Taigaua nord-americană este cea mai vastă zonă vegetală din America de Nord, desfășurându-se de la Oceanul Pacific la Oceanul Atlantic, pe aproximativ 5000km pe direcție est-vest, între Terra Nova și Alaska. Varietatea condițiilor de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
timidus), ursul brun (Ursus arctos), vulpea (Vulpes vulpes), lupul (Canis lupus), păsări diverse: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), ierunca (Tetrastes bonasia) ciocănitoarea. Reptilele sunt puține la număr, o răspândire mai largă având vipera comună (Vipera berus) și șopârla vivipară (Lacerta vivipara). Dintre amfibieni este prezent tritonul siberian (Hynobius keyserlingi). Taigaua nord-americană este cea mai vastă zonă vegetală din America de Nord, desfășurându-se de la Oceanul Pacific la Oceanul Atlantic, pe aproximativ 5000km pe direcție est-vest, între Terra Nova și Alaska. Varietatea condițiilor de relief și
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
drumeți fără plan prealabil și a lăsa ca planul să ți se ivească pe parcurs. E modul cel mai organic, celălalt fiind mecanic; este modul cel mai spontan.“ Căci scriitorii, în viziunea lui Unamuno, sunt de două feluri: ovipari și vivipari. Cei dintâi își clocesc vreme îndelungată operele, fac fișe, adnotări, adună citate, stabilesc planuri și trec pe hârtie doar pe măsură ce totul se ordonează; scriitorii vivipari, dimpotrivă, nu fac niciun fel de pregătiri, au totul în cap, dau târcoale repetate subiectului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
cel mai spontan.“ Căci scriitorii, în viziunea lui Unamuno, sunt de două feluri: ovipari și vivipari. Cei dintâi își clocesc vreme îndelungată operele, fac fișe, adnotări, adună citate, stabilesc planuri și trec pe hârtie doar pe măsură ce totul se ordonează; scriitorii vivipari, dimpotrivă, nu fac niciun fel de pregătiri, au totul în cap, dau târcoale repetate subiectului, în cazul unui roman, și-l frământă în minte, zi și noapte, cu alte cuvinte poartă sarcina, gestează, și doar când simt cu adevărat durerile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]