125 matches
-
devenit clar că, mai ales din cauza diversității, Spania e într-adevăr altfel decât celelalte țări. España es diferente... Motivele se pierd în negura istoriei. Spania a fost populată de o mulțime de nații - iberi, liguri, celți, fenicieni, cartaginezi, greci, romani, vizigoți, evrei, mauri... Diversele provincii au suferit influențe în mod diferit. Fenicienii, cartaginezii și grecii au întemeiat colonii mai mult pe coaste, precum la noi Tomis, Callatis, Histria. Vizigoții (mai general spus, germanii) au lăsat urme mai ales în nord. Maurii
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1401947855.html [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]
-
Ed. Deisis, 2004, pp. 160-161. Așa cum reiese din această lucrare, în Apus, Simbolul de Credință a fost introdus prin hotărârea Sinodului de la Toledo din anul 589, având și adaosul Filioque (pe atunci folosit doar în Spania, în lupta cu arienii vizigoți). [4] Cf. Ierom. Petru Pruteanu, Liturghia Ortodoxă - istorie și actualitate, Ed. Sophia 2008, pp. 290-297. [5] Ekthesis-ul de la Niceea, întrucât era o mărturisire de credință anti-ariană a celor 318 de episcopi, avea la început cuvântul "credem" (la plural), după care
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Simbolul_de_credinta_sau_crezul_teza_si_sinteza_marturisirii_noastre_ortodoxe.html [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
puțin, Să pot să am puteri și să dezleg misterul Atâtor aberații împroșcate cu venin Ce te-au hulit! Degeaba fac mătănii, Habar nu au de „Plopii fără soț”, N-au auzit nicicând de ”Epigonii”, Barbarii..! Neam de huni și vizigoți ... Un Eminescu am și-mi este căpătâi, Mi-e primul vers și dragostea dintâi, Mi-e-n noapte sfetnic bun și-mi este crai În veci iubirii mele și ale versului alai. Te-au plâns prea mulți și încă te vor plânge
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/La_steaua_care_a_rasarit_romeo_tarhon_1389814356.html [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
secolului XXI: Dumitru Ioncică. El evidențiază, cât se poate de limpede: Firul istoric general al acestor scrieri (...) este că goții, a căror apariție pe scena istorică europeană nu a fost niciodată explicată convingător de către istorici, ei bine, acești goți (ostrogoți, vizigoți, gepizi și alte etnii similare) sunt descendenții și continuatorii naturali ai daco-geților pomeniți în istorie de Herodot, Strabon, Platon, Cicero, Diodor Siculul, Iordanes, ca să ne referim doar la câteva nume mari, iar transformarea fonetică geți/ goți este un fenomen istoric
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! by http://uzp.org.ro/carlo-troya-a-scris-istoria-europeana-reala/ [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
sau beletristică. Decăderea morală a celor de la Roma, centrul conducător al primei uniuni, își spune, încet-încet, cuvântul. În ce ne privește, începând cu anul 271, romanii joacă alba-neagra cu migratorii, până când ne-au lăsat pe mâna goților și rubedeniilor lor: vizigoți, taifali, vandali, gepizi. Toți au practicat, intens, turismul de primăvară-toamnă. De toate felurile. Uneori și iarna. Din Banat până la Marea Neagră. Istoricii consemnează trecerea și rămânerea, peste băștinașii plaiurilor mioritice, a tot felul de migratori: goții până în secolul al IV-lea
NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_noua_tablet_sergiu_gabureac_1386983795.html [Corola-blog/BlogPost/363507_a_364836]
-
liderului rebelilor. Terminarea războiului civil a permis califatului să repornească cuceririle din Africa de Nord, începând cu Ifrikquiya. Între timp Imperiul Bizantin a trimis trupe din Constantinopol la care s-au alăturat soldați și nave din Sicilia precum și un puternic contingent de vizigoți din Hispania. Bizantinii au forțat armata arabă să se retragă în Kairouan. În primăvara următoare arabii au lansat un asalt pe mare și pe uscat, forțând bizantinii și aliații lor să evacueze Cartagina. Orasul a fost ars din temelii, astfl
Războaiele Bizantino-Arabe () [Corola-website/Science/320205_a_321534]
-
în Lisabona sunt cele ale oțelului, textilă, chimică, ceramică, construcției de nave și a pescuitului. · se crede că Lisabona a fost întemeiata de către Fenicieni; · în sec. ÎI i.C. a fost ocupată de către Români; · în sec. V d.C. ocupată de către Vizigoți; · în anul 716 cucerita de către Mauri (Arabi); · în anul 1147 recucerita de către Portughezi; · în jurul anului 1260 a devenit capitala Regatului Portugalia; · în urma unor cuceriri de colonii, Lisabona devine unul dintre cele mai bogate orașe din Europa; · între 1580-1640 (perioadă ocupației
Lisabona () [Corola-website/Science/296616_a_297945]
-
aflate sub controlul strict al Romei erau coasta mediteraneană, o fâșie pornind de la Aurelianum (orașul Orléans de astăzi) în susul Loirei și una în josul Ronului. Istoricul Jordanes spune că Attila a fost momit de regele vandalilor, Gaiseric, să-i atace pe vizigoți. În același timp Gaiseric a încercat să semene vrajbă între vizigoți și Imperiul Roman de Apus ("Getica" 36.184-6). Câțiva autori contemporani oferă un motiv diferit: "Honoria", dificila soră a împăratului Valentinian al III-lea, era căsătorită de câțiva ani
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304377_a_305706]
-
pornind de la Aurelianum (orașul Orléans de astăzi) în susul Loirei și una în josul Ronului. Istoricul Jordanes spune că Attila a fost momit de regele vandalilor, Gaiseric, să-i atace pe vizigoți. În același timp Gaiseric a încercat să semene vrajbă între vizigoți și Imperiul Roman de Apus ("Getica" 36.184-6). Câțiva autori contemporani oferă un motiv diferit: "Honoria", dificila soră a împăratului Valentinian al III-lea, era căsătorită de câțiva ani cu senatorul Herculanus, loial Romei. Acest mariaj aranjat a ținut-o
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304377_a_305706]
-
ar fi devenit o amenințare mai gravă. Aetius l-a convins pe Thorismund să se întoarcă rapid acasă și să asigure tronul pentru el însuși, înainte ca frații lui să-l preia. În caz contrar, ar rezulta război civil printre vizigoți. Thorismund a revenit rapid la Tolosa (azi Toulouse) și a devenit rege fără nici o rezistență. Grigorie de Tours ("Historia Francorum", 2.7) susține că Aetius a folosit aceeași stratagemă ca să-și respingă aliații săi, franci, și să colecteze prada de
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304377_a_305706]
-
rebeliunea din Asturia în drum spre casă, ar permite trupelor sale o victorie ușoară și astfel ar ridica moralul lor. În 722, forțele comandate de către comandanții omeiazi Al Qama și Munuza, însoțiți de Episcopul Oppas din Sevilla, fratele fostului rege vizigot Witiza, au fost trimise la Asturia. Ca Al Qama, au invadat o mare parte a regiunii, Oppas încercând însă să negocieze predarea fraților săi creștini, dar a eșuat în ciuda efortului său. Pelagius și armata sa s-a retras adânc în
Bătălia de la Covadonga () [Corola-website/Science/330811_a_332140]
-
Mai târziu, așezarea a devenit capitala Romei Aquitaniene, cu o mare înflorire în perioada Dinastiei Severane (Secolul al III-lea). În 276 a fost devastată de către Vandali. Alte devastări au fost provocate de aceeași Vandali în anul 409, apoi de Vizigoți în 414 și de Franci în 498, condamnând orașul la o perioadă de obscuritate. La sfârșitul secolului al VI-lea, orașul revine la titlul de "Scaun al țării" și ca arhiepiscopie a Regatului Merovingian a Francilor, dar puterea regală a
Bordeaux () [Corola-website/Science/307911_a_309240]
-
aici monumente și palate impresionante cum ar fi: un mare circ (470x85 metri), termele Erculee, un complex de palate imperiale,etc. Prin Edictul de la Milano din 313 împăratul Constantin I a garantat libertatea religioasă creștinilor. Orașul a fost cucerit de vizigoți în 402, reședința imperială fiind mutată la Ravenna. Cincizeci de ani mai târziu (452) hunii au atacat așezarea, ca după aproape un veac în 539, orașul să fie cucerit și devastat de ostrogoți în așa-zisul Război gotic împotriva Bizațului
Milano () [Corola-website/Science/296696_a_298025]
-
Britannia, provincie în care trăiau britanii, o ramură a celților, care, au adoptat foarte repede creștinismul în timpul procesului de romanizare. În anul 410 d.Hr., împăratul a ordonat retragerea romanilor din provincie pentru a proteja Roma, care era asediată de vizigoți. Astfel, romano-britanii au rămas izolați de restul creștinătății. În acest context, a apărut Biserica Celtică, o biserică creștină independentă de Biserica Latină din Imperiul Roman de Apus. În anul 446, Vortigen, regele romano-britanilor, a cerut ajutorul saxonilor, un popor germanic
Biserica Celtică () [Corola-website/Science/329697_a_331026]
-
jumătatea răsăriteană a Câmpiei Române, în timp ce în spațiul carpatic continua să locuiască populația daco-romană, rămasă aici după retragerea legiunilor și a administrației romane peste Dunăre (în nou înființata Dacia Aurelia). După așezarea lor în nordul Mării Negre, goții se împărțeau în vizigoți (goți apuseni, ramura tervingilor), care erau localizați între Nistru și câmpia răsăriteana a Daciei, și ostrogoți (goți răsăriteni), care locuiau la est de Nistru. Muntenia și Dobrogea au fost un culoar de trecere al popoarelor migratoare, trecerea goților și bulgarilor
Muntenia () [Corola-website/Science/296691_a_298020]
-
în cale Invazia hunilor în Galia s-a oprit la Câmpiile Catalaunice, la Chalons, în nord-estul Franței. Armata lui Attila a luptat împotriva forțelor conduse de fostul său prieten și aliat, generalul român Aetius, însoțit de trupele de alanii și vizigoți conduse de Theodoric. Attila a fost învins de generalul roman.Regele vizigoților, Theodoric, a murit ucis în lupta la comanda secretă a lui Aetius.Hunii s-au retras ca să se regrupeze.Anul următor, Attila a început invazia în Italia, îndreptându
Attila () [Corola-website/Science/299098_a_300427]
-
Mela afirmă că era unul din cele mai importante orașe din provincia romană "Hispania Tarraconensis". Orașul a fost fondat de către romani în anul 137 î.Hr., pe situl unui fost oraș iberic, pe râul Turia. Orașul a fost ocupat apoi de către vizigoți, mauri sau aragonezi. Abdelazid, fiul lui Muzza, a cucerit orașul, și, nerespectând termenii capitulării, l-a pândărit. Rodrigo Díaz de Vivar ("El Cid") a recucerit pentru prima dată Valencia pe 15 iunie 1094, a transformat cele nouă moschei în biserici
Valencia () [Corola-website/Science/302941_a_304270]
-
376,vizigoții au solicitat permisiunea de a pătrunde și a se stabili în imperiu datorită presiunii hunilor. Odată ce au primit permisiunea și au traversat fluviul, la sud, în Balcani, au început să jefuiască. În 378, forțele române sunt învinse de vizigoți în Bătălia de la Adrianopol, Valens fiind ucis și succedat de Teodosiu, ce a reunificat imperiul. În 395, la moartea împăratului Teodosiu, imperiul a fost divizat între cei doi fii ai săi, Arcadius luând partea de răsărit, iar Honorius luând partea
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
române de la Dunăre. După două decenii de lupte cu ostrogoții până la moartea lui Ermanaric, ostrogoții s-au refugiuat la sud de Dunăre, iar hunii s-au impus ca factor politic decisiv la frontierele imperiului. În toamna 376, o parte dintre vizigoți s-au refugiat la sud de Dunăre, fiind urmați și de ostrogoți. În calitate de "foederati", vizigoții s-au stabilit în Moesia, unde foametea și impozitele i-au făcut să se răscoale sub conducerea lui Frithigern în 377. Pe 9 august 378
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
lui Frithigern în 377. Pe 9 august 378, vizigoții au înfrânt armata română în Bătălia de la Adrianopol, unde a fost ucis însuși împăratul român de est, Valens. Noul împărat, Teodosiu, a încercat să reprime răscoală și i-a alungat pe vizigoți la nord de Dunăre și i-a așezat pe ostrogoți că foederati în Pannonia, în 380, si pe vizigoți în Moesia, în 382, fiind acceptați oficial în imperiu, primind statut semiautonom, pământuri și obligația plății taxelor, precum și programe de instruire
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
fost ucis însuși împăratul român de est, Valens. Noul împărat, Teodosiu, a încercat să reprime răscoală și i-a alungat pe vizigoți la nord de Dunăre și i-a așezat pe ostrogoți că foederati în Pannonia, în 380, si pe vizigoți în Moesia, în 382, fiind acceptați oficial în imperiu, primind statut semiautonom, pământuri și obligația plății taxelor, precum și programe de instruire pentru a se înrola în armată română. În 399, sub conducerea lui Alaric I, vizigoții luptau deja în soldă
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
conducerea lui Respendial, s-a alăturat vandalilor care i-au urmat până în Spania, în [[409]]. Alții au rămas în regiunea Ronului, lângă Vălence, sub conducerea regelui Sambida. Au fost încartiruiți pe cursul mijlociu al Loarei pentru a-i opri pe vizigoți și pe huni. Au intrat în Spania în 409, în regiunea Vendome, iar în [[411]], au primit Lusitania și Carthaginiensis. În [[418]] și-au pierdut independența din cauza vizigoților trimiși de români împotriva acestora. Resturile alanilor s-au aliat cu vandalii
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
aflat sub control român. După 450 , Imperiul Român de Apus s-a redus doar la Italia. Britania a fost abandonată, în Africa română s-au instalat vandalii, în Spania s-au instalat vizigoții și suevii, Galia a fost împărțită între vizigoți, burgunzi, alamani și franci, iar Pannonia a fost stăpânita de ostrogoți, toți aceștia aflându-se sub conducerea unor căpetenii, ce depindeau nominal de imperiu în calitate de "foederati", noile formațiuni fiind regate romano-germanice de sine stătătoare. Aristocrația română din regiunile periferice ale
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
Această organizare este încă vizibilă și astăzi pe harta centrului istoric prin fragmentele rămase din zidurile române. Rămășițe române importante sunt expuse sub Plaça del Rei, intrarea spre muzeul orașului, Museu d'Història de la Ciutat. Cetatea a fost cucerita de vizigoți în secolul al V-lea, de către mauri în secolul al VIII-lea, recucerita în 801 de către regii franci și jefuită de Al-Mansur în 985. Barcelona a devenit un județ frânc, care și-a cucerit încet, încet independența și s-a
Barcelona () [Corola-website/Science/296750_a_298079]
-
de la "aqua" în latină) ocupa regiunea din Galia dintre Munții Pirinei și râul Garonne și ulterior a fost extinsă până la râul Loara. Spre deosebire de nordul Galiei, Aquitania a fost o regiune puternic romanizată. La începutul evului mediu a fost ocupată de Vizigoți care au organizat un regat, iar apoi a fost un ducat care din 1154 a fost guvernat de Regele Angliei, dar a revenit Franței la sfârșitul războiului de o sută de ani. In partea de Nord este o câmpie nisipoasă
Aquitania () [Corola-website/Science/300167_a_301496]