1,128 matches
-
altădată,... - cum zice în Cum se scrie memorialistul nostru viu și otrăvit cu penița lui veșnic muiată în zeamă de viespi... - grămaticii ceia dugoși care își ștergeau peanele în pletele lor sure și slinoase de se lua cerneala pă deștele vizirului ori imbrohorului dă striga sictir!... grămaticii răi de gură și nelegați în lanț, lătrând pe la ostrețe încoace și-ncolo după bietu' trecătoriu de altădat... Dăm citire a știre că ce au fost vor fire în veac de veac precum era
Secerea dă grâu... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11324_a_12649]
-
Poți să repeți acum, în final, celebra bîlbă dintr-un spectacol de la Piatra Neamț, nesemnificativ cu totul, cu rememorarea căreia s-au încheiat, într-un hohot de rîs, multe seri petrecute, cîndva, împreună? - Spectacolul se numea Nastratin Hogea. Eram la curtea vizirului mai mulți demnitari și colegul nostru, Gelu Birău, mai marele oștilor, avea de spus următoarea replică: "În loc de halate țesute cu fir de argint, vom purta halate de mitocani." Într-o seară, a ieșit așa: În hoc de macate țucute ma
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
vechimea noastră. De exemplu, Dabija vodă, printre candidații plecați la Țarigrad, habar nu avea că el va fi alesul... Neculce notează: Dabija-vodă nemica nu știe, nici în gând nu-i era că va fi numit domnitor al Moldovei. Dar și Vizirul respectiv, ce fler!... El se uită ce se uită la bieții candidați moldoveni și, la un moment dat, întreabă: Care este Dabije? Exact ca la armată: Care ești, Vasilescule?... Sfiosul candidat este căftănit pe loc, dus cu alai la Iași
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
căde toate pre de laudă. Portretul se încheie lapidar: Omu bun și blându, fără nici o răutate. Dabija... Dincolo, în Muntenia, domnea Gligorie-vodă. Altfel de om. Abil, aventurier, cu multe relații. Amândoi, și Dabija și Gligorie sunt convocați la Țarigrad, la Vizir, să pună la cale lupta oștilor otomane contra Neamțului. Neamțul îi bate de-i usucă... că li să și supărase turcilor a ma oști... Domnitorii celor două țări românești se vorbesc să se refugieze la polonezi. Stamatie, ministrul de interne
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
că li să și supărase turcilor a ma oști... Domnitorii celor două țări românești se vorbesc să se refugieze la polonezi. Stamatie, ministrul de interne al lui Dabija, îl sfătuiește pe domn să nu fugă, și să se întoarcă la Vizir, că nu se știe... Deștept, acest Stamate. Dabija îl ascultă. În schimb, Gligorie, neștiind nimic, pornește cu familia spre Transilvania, îi lasă pe-ai săi la adăpost, trece prin Moldova, pe la Suceava, - Dabija nu-i! - trece Nistrul, o ia prin
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
la Veneția, unde stă șapte ani. Se întoarce, incognito, la Țarigrad, stând în umbră și trăgând sforile, cu istețimea lui muntenească. Boierii săi, crezându-l pierdut, vin la Țarigrad să caute un domn nou. Între timp, Gligorie intrase pe sub pielea Vizirului. "Alegeți-vă un domnu dintre voi... și veniți mâine dimineață să vi-l fac" - li se adresează scârbit Vizirul boierilor veniți în delegație... Aici se cuvine să ne oprim puțin și să medităm asupra acestui "să vi-l fac"... A
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
lui muntenească. Boierii săi, crezându-l pierdut, vin la Țarigrad să caute un domn nou. Între timp, Gligorie intrase pe sub pielea Vizirului. "Alegeți-vă un domnu dintre voi... și veniți mâine dimineață să vi-l fac" - li se adresează scârbit Vizirul boierilor veniți în delegație... Aici se cuvine să ne oprim puțin și să medităm asupra acestui "să vi-l fac"... A doua zi, boerii munteni se prezintă în fața Vizirului cu propunerea lor, nepierzând ocazia să-l vorbească de rău pe
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
veniți mâine dimineață să vi-l fac" - li se adresează scârbit Vizirul boierilor veniți în delegație... Aici se cuvine să ne oprim puțin și să medităm asupra acestui "să vi-l fac"... A doua zi, boerii munteni se prezintă în fața Vizirului cu propunerea lor, nepierzând ocazia să-l vorbească de rău pe Gligorie, ocărându-l blestemându-l. În estimp, Gligorie, pus la curent de marele Vizir, cu care se împrietenise, sta și asculta pitit după o perdea. În cele din urmă
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
medităm asupra acestui "să vi-l fac"... A doua zi, boerii munteni se prezintă în fața Vizirului cu propunerea lor, nepierzând ocazia să-l vorbească de rău pe Gligorie, ocărându-l blestemându-l. În estimp, Gligorie, pus la curent de marele Vizir, cu care se împrietenise, sta și asculta pitit după o perdea. În cele din urmă cu cinismul său, Vizirul îl scoate la iveală pe domnitorul pe care-l credeau dispărut... și-l căftănește pe loc în fața nemernicilor, pieriți de stupoare
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
nepierzând ocazia să-l vorbească de rău pe Gligorie, ocărându-l blestemându-l. În estimp, Gligorie, pus la curent de marele Vizir, cu care se împrietenise, sta și asculta pitit după o perdea. În cele din urmă cu cinismul său, Vizirul îl scoate la iveală pe domnitorul pe care-l credeau dispărut... și-l căftănește pe loc în fața nemernicilor, pieriți de stupoare... "Iară boierii muntenești, dacă l-au văzut, numai ce-au încremenit." Sunt dați cu toții pe mâna lui Gligorie-vodă. Singurul
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
și-l căftănește pe loc în fața nemernicilor, pieriți de stupoare... "Iară boierii muntenești, dacă l-au văzut, numai ce-au încremenit." Sunt dați cu toții pe mâna lui Gligorie-vodă. Singurul care scapă este Șerban-vodă viitorul. Dând să intre și el la Vizir, că întârziase, un amic îi suflă la iuțeală - Gligorie e la Vizir, șterge-o, că te-nhață! Ajuns la București, Gligorie bate, pune la cazne opoziția, o închide și pe doamna lui Șerban Cantacuzino și pe toți frații săi...
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
muntenești, dacă l-au văzut, numai ce-au încremenit." Sunt dați cu toții pe mâna lui Gligorie-vodă. Singurul care scapă este Șerban-vodă viitorul. Dând să intre și el la Vizir, că întârziase, un amic îi suflă la iuțeală - Gligorie e la Vizir, șterge-o, că te-nhață! Ajuns la București, Gligorie bate, pune la cazne opoziția, o închide și pe doamna lui Șerban Cantacuzino și pe toți frații săi...
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
că-i trimite la unii și la alții, în tot ceasul și în toată vremea. Galbenii cei roșii nu să vedea că-i trimetea pentr-ascuns". Orice mișcare sau poruncă turcească provoacă la București incertitudine și spaimă, "au mers la vizirul și cu groază", așteptându-se în orice moment mazilire: "ci au trimis împăratul, sultan Mustafa, pe imbrihorul cel mic al lui la Constandin-vodă Brâncoveanul, domnul Țării Rumânești, să-l ridice, să-l ducă la Odriiu, unde era împăratul, și pentru
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
mai fierbinți ale guvernului sănătate, justiție, învățământ au fost numite fiice ale Evei, făpturi sensibile, prin sex nepotrivite a se opune marelui eunuc al finanțelor și, mai sus, celui ce le poate oricând trece în jurul gâtului firul de mătase spătosul vizir A nu se mai elibera bătrâni-lor leacuri cu reducere de preț sau chiar gratuit pare o cruzime, în fapt o condamnare la moarte și au apărut semnale că un lot deocamdată risipit de vârstnici ne-au lăsat, cum se spune
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
înseninează, pentru că delictul i se pare mai grav decât propria lui nenorocire. Era insuportabil să fie singur în durere, pe culme. Acum în vârful durerii stă fratele mai mare. Cei doi frați se hotărăsc să-și lase împărățiile în seama vizirilor și să devină drumeți anonimi în căutarea unei nefericiri mai înalte decât a lor. Dacă nu vor găsi o înșelăciune mai cumplită, se hotărăsc să moară. E important să observăm că Șahriar aude din gura lui Șahzaman istoria adulterului, dar
Războiul din ochi și pacea din ureche by Șerban Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/12143_a_13468]
-
La curățirea lumii-i hotărât, îndeasă țeapa-n oameni până-n gât Pentr-a-ntâlni șezutul omușorul (...) Cuviincios cu buna rânduială. Pentru cei mari, fie munteni sau turci. Avea mai mari și osebite furci. Ca treapta lor să nu dea la-ndoială Vedeai vizirii la-nălțimea lor, înfipți în vârfuri sprintene de plopi, Iar pentru sfinți, vlădici și episcňpi Avea lemn sfânt și bun mirositor. Și iată sfatul țării adunat Să mulțumească domnului de Pace. Vlad șade-n jilț. E liniște. Și tace Cu
Speranța by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12210_a_13535]
-
și incultura politică. Eu, însă suspectez că această supralicitare, această plusare cu promisiuni de integrare la care cultura democratică pluralistă nu se poate gândi, vine din slugărnicie. Slugărnicia fanariotului respins de popor și de divan, al cărui unic sprijin sunt vizirii de la Poartă. Iar atunci când, chiar vizirii cinstiți care, tradițional, așteaptă o pungă, se minunează că primesc trei, sprijinul represiv e mai puternic și, la o nouă răscoală împotriva fanariotului, trimit un bei mai mare, cu steag cu mai multe tuiuri
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
că această supralicitare, această plusare cu promisiuni de integrare la care cultura democratică pluralistă nu se poate gândi, vine din slugărnicie. Slugărnicia fanariotului respins de popor și de divan, al cărui unic sprijin sunt vizirii de la Poartă. Iar atunci când, chiar vizirii cinstiți care, tradițional, așteaptă o pungă, se minunează că primesc trei, sprijinul represiv e mai puternic și, la o nouă răscoală împotriva fanariotului, trimit un bei mai mare, cu steag cu mai multe tuiuri, care să-l apere de nemulțumirea
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
asupra literaturii interbelice. Este considerat cel mai mare critic pe linia lui Titu Maiorescu. El este creatorul unei noi doctrine, pe care a numit-o modernism. Joi, 17 iulie Asediul Vienei În anul 1683, armatele Imperiului Otoman, conduse de marele vizir Kara Mustafa, au început asediul Vienei, care a durat mai multe luni. Înfrângerea turcilor și ridicarea asediului s-a petrecut în 12 septembrie, moment care a marcat și începutul slăbirii puterii otomane în Europa. Execuție Cu 85 de ani în
Agenda2003-28-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281228_a_282557]
-
Reședință a marelui Eialet (pașalîc) de Timișoara, cetatea se alătură celorlalte „sangeacuri” (subdiviziuni teritoriale) înființate la Lipova, Cenad, Gyula, Moldova Veche, Orșova, și mai apoi Ineu, Caransebeș și Lugoj, devenind sediul beglerbeiului, cu rang de pașă sau uneori chiar de vizir. Lumea creștină continuă să aprecieze însemnătatea Timișoarei și după ocuparea ei de către oștile turcești. Într-o scrisoare adresată în aprilie 1596 nunțiului papal Visconti, i se recomanda intervenția pe lângă principele Transilvaniei, Sigismund Bathory, ca să cucerească Cetatea Timișoarei, căci „cucerirea ei
Agenda2003-48-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281758_a_283087]
-
Reședință a marelui Eialet (pașalîc) de Timișoara, cetatea se alătură celorlalte „sangeacuri” (subdiviziuni teritoriale) înființate la Lipova, Cenad, Gyula, Moldova Veche, Orșova, și mai apoi Ineu, Caransebeș și Lugoj, devenind sediul beglerbeiului, cu rang de pașă sau uneori chiar de vizir. Lumea creștină continuă să aprecieze însemnătatea Timișoarei și după ocuparea ei de către oștile turcești. Într-o scrisoare adresată în aprilie 1596 nunțiului papal Visconti, i se recomanda intervenția pe lângă principele Transilvaniei, Sigismund Bathory, ca să cucerească Cetatea Timișoarei, căci „cucerirea ei
Agenda2003-49-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281784_a_283113]
-
la clarificarea situației acestora. Lotrii și faptele lor Pe 20 septembrie 1551, un an al operațiunilor militare otomane în Banat, în componența garnizoanei Timișoarei se vor afla, printre alții, și 100 de haiduci, spune dr. I. Hațegan. În 1599, marele vizir Ibrahim pașa a creat corpuri mixte, formate din otomani și creștini, dar și miliții creștine, care apoi au luptat împotriva haiducilor ce prădau tot ce întâlneau în cale și conturbau viața socială a vilayetului de Timișoara. Prin 1650, călătorind de la
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
fiind, prin tendințele frenatoare, care mai temperau elanurile prea pripite ale liberalilor, legislative sau executive. E, să recunoaștem, un rol politic foarte important. Dar funcțiunea esențială a exercitat-o, fără îndoială, Partidul Liberal de sub conducerea autoritara (de aici și apelativul "vizirul") a lui Ion C. Brătianu. Din păcate, ne lipsește încă o istorie a Partidului Liberal. Pînă la elaborarea ei, dl. Mihai Sorin Rădulescu s-a gîndit să scrie o lucrare despre "Elită liberală românească. 1866-1900". E, negreșit, o lucrare utilă
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
bine o dată de ale Domniei treburi, săracă, veșnic batjocorita și huiduita de cînd o aduseră din seraiul da la Tarigrad pe muierea aia bălae, babana care gîcea în palmă si-ntr-o banița da grîu, și tot fielul de aplecă vizirul ori și sultanul urechea la gură ei cu dinți mari cică din diamant ciopliți de o Maharajaouă tomnai din Indii că sultanul i-o dăruise pintr-o luna de ramazan să-i spuie ce ar fi vrut ea, Maharajaoua, să afle
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
locșor, colea, împărăția fiind tare zăticnita p-atuncilesia. Ori să zică și ei dă bine, gramaticii aceia dugosi cu călimări în brîu și care își ștergeau peanele măiastre musai în pletele lor sure și slinoase că se lua cierneala pa deștele vizirului ori imbrohorului da strigă Sictir! Venit cu mazilia gata întocmită ori scrisă de-i ziceau ferman, măcar că gramaticii mai tinerei și școliți mai încoace la Fanar îi ziceau cu i de la Ion, adecă firman, si cică așa avea a scrie
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]