34,796 matches
-
lui Beethoven, interpretată de Zacharias, mi-a dirijat un moment de viață. Magnetismul princiar a lui Zacharias - în dubla ipostază, de pianist și de dirijor - m-a atins. Nu sînt specialist. Interpretarea lui, în cele două roluri mai sus amintite, viziunea complexă asupra concertelor pentru pian ale lui Beethoven, dimensiunea acestei integrale, structurată pe două nopți cred că se definește aparte. Într-un moment spiritual, cumva intim, într-un sentiment de solidaritate și de apartenență la o comunitate. Chiar minoritară. Dar
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
prețuiesc, oameni față cu care am raporturi decente, de respect reciproc, dar știu și destui care mă detestă sau chiar mă consideră antisemit. Prin ce se deosebește spiritualitatea iudaică de cea creștină? Care sînt elementele de bază ale unei posibile viziuni evreiești asupra lumii (contemporane)? Cum răspunde Tora, vechea învățătură ebraică, provocărilor contemporaneității? Iată doar trei întrebări fundamentale la care îndeobște se răspunde în funcție de miturile din mintea fiecăruia. Etica evreiască și modernitatea, de Alexandru Șafran, este o carte imposibil de ignorat
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
despre Avangardă, Dadaism, Constructivism sînt pline de inexactități", scrie Paul Cernat), fără trimiteri încrucișate, cu bibliografii neasimilate... Mircea Anghelescu a scris (în Cuvîntul, nr. 1/2005): ,Autorii moderni sînt privilegiați printr-o atenție deosebită și prin aducerea la zi a viziunii critice în articole datorate atît unor autori mai tineri, cît și veteranilor... în timp ce unii autori ceva mai Ťclasiciť rămîn într-o ramă vetustă, favorizată și de faptul că același autor este obligat să interpreteze la distanță de un sfert de
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
are multă simpatie" și încă (în Dilema veche, nr. 90/2005): , Mai multe texte referitoare la autori din sec. XIX, mari și mici - dar mai ales mari - sînt masiv sau total îndatorate celor din dicționarul de la Iași... Problema este că viziunii vechi de treizeci de ani i s-ar fi cuvenit o replică modernă, profitînd de studiile și publicațiile din această perioadă de timp, nu simple schimbări de topică." Din cauza confuziei sau, și mai rău, a ideologizării cu tendință a criteriilor
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
vederea lui în carne și oase i s-au întărit însă unele alergii de cititor. Epica lui T.M. e masivă și simetrică, conchidea el, pretutindeni domnește un imperativ al echilibrului. Tot ce clatină angrenajul va fi împins în lături, o viziune a întregului nu permite dislocarea. A.K. asocia acum această caracterizare cu o răceală de gheață, nimic nu scăpa controlului, de sus privirea impunea armonie și seninătate. Asupra coborârii spre concret, spre vulg, A.K. o califica: ,Olimpysche Herablassung" (condescedență
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
EURIMAG, în funcție de mobilitățile fiecărui centru, eficacitatea participanților la proiect fiind esențială. În totul, EURIMAG ambiționează să realizeze un tablou european de familie sau un cub din oglinzi, care să surprindă sistemul de corespondențe sau de diferențe la nivel de fantasme, viziuni, clișee, prejudecăți din mentalul popoarelor Europei, abordând mecanica și strategia modelor, morfologiilor și paradigmelor culturale care au marcat și marchează încă aceste popoare, relația între mituri și societăți. Este greu de spus dacă proiectul EURIMAG se va și concretiza într-
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
cadru general, romanele lui Dan Stanca se ies din contingent prin marea lor densitate ideatică. Autorul este, pe urmele lui René Guénon și Vasile Lovinescu, un adept declarat al filozofiei ezoterice, iar personajele sale sînt, la rîndul lor, oameni cu viziuni diferite, dar foarte ferme, asupra vieții și a realității înconjurătoare. În privința dezbaterilor intelectuale personajele lui Dan Stanca seamănă, pînă la un punct, cu cele ale lui Nicolae Breban. Ele au aceeași pasiune în a-și susține ideile, chiar dacă modul lor
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
e bună. Că ți-a murit o perspectivă a lumii tale interioare nu e o dramă, căci oricînd o altă perspectivă se poate ivi. Tot ce e frumos în viață stă înaintea ta, depinde de tine să mergi mai departe. Viziunea aceasta, întețită de mania gîndirii pozitive a omului de succes dintr-o societate de piață, este cît se poate de potrivită pentru crizele de nervi zilnice, pentru decepțiile de la locul de muncă sau pentru nevrozele neîmpliniților social, dar nu pentru
Nuanțele deznădejdii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11259_a_12584]
-
să-l apropie, mult mai direct, de iconoclasmele momentului care, într-un fel sau altul, redeșteptau tocmai un asemenea tip de gîndire. In pofida acestui fapt, care este doar aparent paradoxal, Baba s-a întors către formele gîndirii occidentale, către viziunile puternice ale nordului și, finalmente, către un tip de privire mult mai familiar unui mediu catolic. Altfel spus, el și-a asumat, însingurat și, evident, în contratimp, o filosofie antropocentristă, o disciplină clasică și o formă de gesticulație eroică. Aproape
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
pictorul a crescut și s-a format oarecum solitar, la început în atelierul tatălui său, mai tîrziu în preajma lui Nicolae Tonitza, el însuși fidel unui anumit figurativism, e drept, mai puțin grav, mai festiv și, în general, mai apropiat unei viziuni decorative. Ani buni din perioada tinereții sale, Baba visează o călătorie la Paris, un contact direct cu atmosfera și cu tendințele artei europene și, mai ales, o vizită de inițiere prin marile muzee ale lumii. Contactul nemijlocit cu experiențele artistice
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
te dă de rîpă, afli" (Balcan-expres). Evident, efectul acestei maniere nec plus ultra, în sensul că se ,prozaizează" pînă la sînge, că se pliază cu fidelitate pe înregistrarea mecanică a factorilor aleatorii, într-un fel corespondent al suprarealismului care îneca viziunea în purul hazard, sporește prin conotațiile morocănoase, dezagreabile, cu iz naturalist: ,E drept, pe la prînz cumpărasem o căpățînă de porc afumată/ și-am pus de piftii./ Era o mîzgă afară, un vînt sticlos de toamnă, nevasta/ și copilul plecaseră la
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
plutea agitată în oală, nori de aburi se prelingeau/ pe pereți" (Piftii și pompieri ș2ț). Uneori se produce chiar joncțiunea cu suprarealismul ce pare atît de îndepărtat de această mîzgă a concreteții sordide, în care se încheagă totuși frînturi de viziune intrinsecă. De pildă, o sugestie a dalinienelor ceasuri lichide: ,Cadrane frînte, cadrane sterpe întinse la uscat,/ ceasuri de cîlți, de seu și pînză de casă" (Ceasuri joase, fisurate, sonore). Străduindu-se a anula toate tiparele estetice sau morale, poetul aspiră
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
Arghezi față de Rusia, Germania, Austria, față de maghiari, în probleme sensibile. Există sugestii despre felul în care vedea pamfletarul naționalismul și cosmopolitismul. Se face însă numai o explorare parțială, vizând doar sectorul - totuși limitat - al pamfletului. Un efort de sistematizare a viziunii politice argheziene s-ar impune pentru întreaga operă publicistică a lui Arghezi, lăsată de prea multă vreme în voia haosului ei inițial. Analiza politică, sociologică și estetică a întregii publicistici argheziene, în sfera căreia pamfletul reprezintă, fără îndoială, nucleul de
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
existența pe un fund obscur de ,mare ațipită", de ,baltă uscată", fundătură purtând numele ,orașului adormit/ întru Domnul Craiova". Mai gravă decât această lipsă de vizibilitate a autorelui, decât ,ratarea" biografică, este ratarea marilor teme, conștiința acută a faptului că viziunile fulgurante nu pot trece în ,pagina răbdătoare." Din această perspectivă, imaginile stridente și versurile rele pe care le găsim în volum (mai ales în secțiunea ce-i dă titlul) sunt documente semnificative ale nereușitei, probe ale eșecului poetic identificate - poate
Vremea ratării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11254_a_12579]
-
e mai puțin important faptul că această îndrăzneață inițiativă este realizată cu un echipament bibliografic (pentru partea teoretică) și cu o disponibilitate analitică (pentru partea practică) ce inspiră deplină încredere - ceea ce relevă alte merite evidente ale cărții. O definiție a viziunii fixează exigențele cercetării: pe de o parte, viziunea în sensul de ,capacitate a eului de a percepe, prin intelect sau prin simțuri, realitatea înconjurătoare ocultată vederii comune", pe de altă parte, viziunea în accepția de ,capacitate a eului de a
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
inițiativă este realizată cu un echipament bibliografic (pentru partea teoretică) și cu o disponibilitate analitică (pentru partea practică) ce inspiră deplină încredere - ceea ce relevă alte merite evidente ale cărții. O definiție a viziunii fixează exigențele cercetării: pe de o parte, viziunea în sensul de ,capacitate a eului de a percepe, prin intelect sau prin simțuri, realitatea înconjurătoare ocultată vederii comune", pe de altă parte, viziunea în accepția de ,capacitate a eului de a proiecta, prin imaginație, lumi fictive sau chiar posibile
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
alte merite evidente ale cărții. O definiție a viziunii fixează exigențele cercetării: pe de o parte, viziunea în sensul de ,capacitate a eului de a percepe, prin intelect sau prin simțuri, realitatea înconjurătoare ocultată vederii comune", pe de altă parte, viziunea în accepția de ,capacitate a eului de a proiecta, prin imaginație, lumi fictive sau chiar posibile și de a reține în descrierea lor aceleași aspecte ocultate vederii comune virtuale" (p. 19). Structura studiului evidențiază organizarea judicioasă a obiectivelor, a observațiilor
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
Înclin să cred că nu va persevera în această direcție publicistică, unde adesea pare stânjenit. Cătălin Ghiță e un teoretician, cu înzestrare de filosof și poetician, după cum o dovedește foarte clar gândirea speculativă din Lumile lui Argus. Elementele morfologice ale viziunii sunt analizate în funcție de trei coordonate: eul creator (vizionar sau instaurator), factorii inductivi (ideali sau empirici) și viziunea propriu-zisă ca produs final (care înglobează un timp referențial și un spațiu referențial). Acest prim capitol se situează cu luciditate între o psihologie
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
e un teoretician, cu înzestrare de filosof și poetician, după cum o dovedește foarte clar gândirea speculativă din Lumile lui Argus. Elementele morfologice ale viziunii sunt analizate în funcție de trei coordonate: eul creator (vizionar sau instaurator), factorii inductivi (ideali sau empirici) și viziunea propriu-zisă ca produs final (care înglobează un timp referențial și un spațiu referențial). Acest prim capitol se situează cu luciditate între o psihologie a creației și o filosofie a creației, pendulând între o poetică a pansenzorialului și antimimetismul universurilor vizionare
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
și o filosofie a creației, pendulând între o poetică a pansenzorialului și antimimetismul universurilor vizionare. Este aici locul unde exegetul își poate etala capacitatea disociativă, operând succesive distincții între eul biografic și eul creator, între categoriile binomului vates/artifex, între viziune și imaginar sau între viziune și câmpul realului, între factorii ideali (imaginația, inspirația, visul) și factorii empirici (maladiile, stupefiantele, alcoolul) ca stimuli ai viziunii. Considerațiile exegetului nasc - așa cum e și firesc - anumite întrebări. Viziunea este numai un act generator de
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
pendulând între o poetică a pansenzorialului și antimimetismul universurilor vizionare. Este aici locul unde exegetul își poate etala capacitatea disociativă, operând succesive distincții între eul biografic și eul creator, între categoriile binomului vates/artifex, între viziune și imaginar sau între viziune și câmpul realului, între factorii ideali (imaginația, inspirația, visul) și factorii empirici (maladiile, stupefiantele, alcoolul) ca stimuli ai viziunii. Considerațiile exegetului nasc - așa cum e și firesc - anumite întrebări. Viziunea este numai un act generator de lumi, nu este și un
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
disociativă, operând succesive distincții între eul biografic și eul creator, între categoriile binomului vates/artifex, între viziune și imaginar sau între viziune și câmpul realului, între factorii ideali (imaginația, inspirația, visul) și factorii empirici (maladiile, stupefiantele, alcoolul) ca stimuli ai viziunii. Considerațiile exegetului nasc - așa cum e și firesc - anumite întrebări. Viziunea este numai un act generator de lumi, nu este și un act rațional organizator al lumilor generate? Altfel spus: factorii inductivi nu sunt dublați de factori formativi, de tipul miturilor
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
între categoriile binomului vates/artifex, între viziune și imaginar sau între viziune și câmpul realului, între factorii ideali (imaginația, inspirația, visul) și factorii empirici (maladiile, stupefiantele, alcoolul) ca stimuli ai viziunii. Considerațiile exegetului nasc - așa cum e și firesc - anumite întrebări. Viziunea este numai un act generator de lumi, nu este și un act rațional organizator al lumilor generate? Altfel spus: factorii inductivi nu sunt dublați de factori formativi, de tipul miturilor? În accepția criticului, într-o versiune anterioară a cercetării (în
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
organizator al lumilor generate? Altfel spus: factorii inductivi nu sunt dublați de factori formativi, de tipul miturilor? În accepția criticului, într-o versiune anterioară a cercetării (în faza tezei de doctorat), exista o diferență considerabilă între ,coordonata eminamente spontan-irațională a viziunii și cea eminamente deliberat-rațională a pseudo-viziunii", la care - am impresia - a renunțat. Astfel că proclamă acum hotărât că viziunile primare și viziunile secundare ,nu sunt și nu pot fi niciodată conotate axiologic pe plan estetic" (p. 85). Diferența dintre ele
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
criticului, într-o versiune anterioară a cercetării (în faza tezei de doctorat), exista o diferență considerabilă între ,coordonata eminamente spontan-irațională a viziunii și cea eminamente deliberat-rațională a pseudo-viziunii", la care - am impresia - a renunțat. Astfel că proclamă acum hotărât că viziunile primare și viziunile secundare ,nu sunt și nu pot fi niciodată conotate axiologic pe plan estetic" (p. 85). Diferența dintre ele rămâne de natură morfologică, nu axiologică. În acest fel, criticul scapă de reproșul că ar conota pozitiv componenta irațională
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]