14 matches
-
nicio morală, deoarece se pot vâna cele mai mari trofee, pentru că, în final, are loc un adevărat ritual în cinstea zeiței Artemis și a zeului Pan. Acest demers ritualic, nu face altceva decât să scoată în evidență tendința actuală a vizunii românești și europene de a revigora anumite sărbători și ritualuri păgâne în detrimentul creștinismului. Ștefan Popa Referință Bibliografică: Zeul vânătorii europene / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1451, Anul IV, 21 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ștefan
ZEUL VÂNĂTORII EUROPENE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1419154259.html [Corola-blog/BlogPost/376691_a_378020]
-
Iar intrarea în tainițe se găsește în peretele palatului care privește spre oraș. O ușă mică, rotundă și ridicată de la pământ ca de vreo doi coți, duce într-un fel de tindă îngustă, în al cărei fund se deschide o vizunie ce are multă asemănare cu un cuptor de pitărie; nivelul ei e mai ridicat decât acel al tindei. În stânga se vede o cameră boltită, tupilată, întunecoasă, în al cărei colț, de-a stânga, se arată o gaură prin care de-
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
urs. Mijlocul cu care el îi vînează dovedește curajul și netemerea lui. După ce au aflat bîrlogul ursului, el se duce singur acolo înarmat cu o carabină încărcată cu mai multe gloanțe și cu cuie tăiate. Cum au ajuns la intrarea vizuniei, aprinde o lumînărică de ceară pe care o lipește deasupra carabinei, și apoi începe a se vîrî tîrîndu-se pe pîntice și cu arma înainte. îndată ce ursul vede lumina, începe a morăi și a se trage îndărăpt; omul îl urmează pîn
Epistolă către Odobescu (V) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8015_a_9340]
-
a celorlalți zei pe care mitologia greacă îi evocă. Istoricul de artă francez Fustel de Coulanges identifica esențele sentimentului religios al acestei civilizații în însăși prezența și manifestarea cultului strămoșilor, conștientizarea morții fiind cea care a înlocuit orizonturile naturale ale vizunii omenești cu cele supranaturale, înălțând "gândirea de la vizibil la invizibil, de la trecător la etern, de la omenesc la divin"352. Astfel, încă din vechime, aproape pe întreg parcursul artei cicladice, numeroase dintre sculpturile realizate păreau a reprezenta idoli 353, care erau
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
definitorie a transparenței. Ea nu e posibilitate întemeietoare decât într-o totală evanescență a determinațiilor mundane, în dezagregarea oricărui corp - inclusiv a celui poetic - ce ecranează perspectiva: "Va trebui să moară natura ca să nască,// vor trebui să moară iepurii-n vizunie/ și să acrească mustul, ca soarele să vie/ și ca pământul iară să-nceapă din iubire" (E ziua cea din urmă...) 12. Moartea aceasta nu e însă o dispariție propriu-zisă, ci o trecere și o transformare, petrecerea celor ce sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pe unde picior de om arare calcă, prin margini de păduri, pe un drumeag desfundat acum țelină, prin cioate de copaci dați jos nu de mult de barda oamenilor din acele părți; oameni ciudați cari dorm ziua pe semne în vizunii, sub pământ, căci mai mult de jumătate de drum cât trecem prin acele înverzite pustietăți, peste patruzeci de dealuri și peste patruzeci de văi, nu dăm peste nici o ființă care să ne poată spune o vorbă, să ne poată da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
umbra din părete a portretului, nici umbra înaltă a lui Dionis. El aprinse lumina. {EminescuOpVII 97} Să privim acum și la sărăcia iluminată de razele unei lumânări de său băgate în gâtul unui clondir ce ținea loc de sfeșnic. Ce vizunie - și aici, aici petrecea el vara și iarna. Iarna, de gerul cel amarnic, trăznea grinda în odaie, crâșcau lemnele și pietrele, vântul lătra prin gardurile și ramurile ninse; ar fi vroit să doarmă, să viseze dar gerul îi îngheța pleoapele
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
o masă de piatră sură și un scaun vechi, a cărui îmbrăcăminte de piele era toată ferfenițită... Numai luna se uita sperioasă pin fereasta veche, năruită* și fără obloane, care sămăna mai mult [cu] o găvăună de piatră de la o vizunie. Bătrânul sur se uita uimit la lucrurile ce-l încunjurau... un pas instinctiv îl dusese în această vizunie... el găsise cheia la sine... Un dulap vechi de lemn mohorât, lucrat cu fel de fel de sculpturi, era pe jumătate deschis
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
luna se uita sperioasă pin fereasta veche, năruită* și fără obloane, care sămăna mai mult [cu] o găvăună de piatră de la o vizunie. Bătrânul sur se uita uimit la lucrurile ce-l încunjurau... un pas instinctiv îl dusese în această vizunie... el găsise cheia la sine... Un dulap vechi de lemn mohorât, lucrat cu fel de fel de sculpturi, era pe jumătate deschis, o candelă de steclă roșie închisă vărsa raze slabe de rubin în cămara pustie... el deschise dulapul... scoase
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
silesc să se retragă în cele mai apropiate ponoară și prăpăstii, aducând fugarilor mari pierderi. Cu spada în mână Sigismund își face drum în țară și pătrunde până la capitala Suceava. Ștefan Vodă, atât de viteaz între stânci, ponoară, codri și vizunii, pierde curajul la câmp limpede și, nemaiputând pune temei pe puterea sa, se pune pe rugăminți, pentru a îmblînzi mânia regelui. Cu boierii săi cei mai de frunte vine înaintea regelui, i s-aruncă la picioare și vorbește rugîndu-se următoarele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
7. vaca și ursoaica vor paște la un loc, și puii lor se vor culca împreună. Leul va mînca paie ca boul, 8. pruncul de țîță se va juca la gura bortei năpîrcii, și copilul înțărcat va băga mîna în vizunia basilicului. 9. Nu se va face nici un rău și nici o pagubă pe tot muntele Meu cel sfînt; căci pămîntul va fi plin de cunoștința Domnului, ca fundul mării de apele care-l acoperă. 10. În ziua aceea, Vlăstarul lui Isai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
din lumina iernii. Bătrînul alterna muțenia cu un clătinat din cap după care rînjea cu dinții albi. Nu poftise pe nimeni să șadă, dar nici nu dăduse pe nimeni afară. Era ceva înfricoșător în purtarea lui de animal încolțit în vizunie. Cînd și ultimul dintre lămuritori obosi, din odaia alăturată țîșni inspectorul. Pesemne șezuse cu urechea la crăpătura ușii. Era un domn prezentabil, cu cravată și sacou kaki. De frică, fața sa frumoasă era descompusă. Se năpusti la bătrîn și, teatral
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
și ireversibil ci și pentru că ele alcătuiesc armonia universală, cosmică, de necuprins pentru om. Ceea ce nouă ni se pare accidental și nedorit , este în fond necesar și dezirabil în cadrul armoniei universale. Din acest mod de a vedea lucrurile rezultă providențialismul vizunii stoice. Prima datorie a omului este aceea de a se supune destinului. Înțelegând că orice încercare de a schimba cursul evenimentelor este fără sorți de izbândă, că ea contravine armoniei universale, omul înțelept se lasă în voia destinului. Mai poate
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
degrabă ideea că gândirea strategică are un caracter multidimensional. În acest context, merită menționată dihotomia prezentă, de pildă, În documentele guvernului american privind strategia națională a SUA. Pe de o parte, există o concepție restrânsă, de orientare realistă, adesea asociată vizunii (neo)conservatoare, susținătoare a cauzei suveranității naționale exclusive și concentrată pe dezvoltarea capacității militare ca principal dispozitiv de organizare a balanței de putere Împotriva adversarilor. Pe de altă parte, există o viziune extinsă, de orientare liberală, interesată de dezvoltarea instituțională
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]