484 matches
-
Pământului. Așa a fost cazul lui Zamolxes, al Profeților, al Sibilelor, al Fecioarei Maria, al Apostolilor, al Sfinților Părinți, al Împăraților Constantin și Elena, al Marilor Teodosie și Iustinian, al Marilor Eroi, Martiri, Sfinți, Dascăli, Poeți, Filosofi, Duhovnici, Mărturisitori, Voievozi, Vlădici, Artiști, Țărani, etc. Purtând responsabilitatea chemării, misiunea Crucii încredințate, apostolatul Jertfei, acești iluștri Aleși au atins vocația hristică a iubirii lui Dumnezeu. Istoria îi așează în Panteonul celor Mari, iar Biserica Mântuitorului în Cetele alese ale Sfinților. Constantin, coboară din
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
În trăirea creștin-ortodoxă dacoromână Prietenia crește ca Zorile unei Dimineți frumoase de Primăvară, în care se oglindesc cerurile Moldovei, Bucovinei, Basarabiei, Ardealului, Banatului, Olteniei, Munteniei și Dobrogei, cu toate Sfintele lor ctitorii, cu toți minunații săi Eroi, Sfinți, Martiri, Voievozi, Vlădici, Cărturari, Cuvioși și Mărturisitori. Prietenia noastră hristică crește ca Mireasma divină a Zorilor Sfintei Învieri, ca o poezie a Duhului, pură, frumoasă și dumnezeiască. Numai Prietenia sfântă zămislește în sufletele pline de lumină, cântarea sacră a Adevărului unde crește liber
PRIETENIA INTRU HRISTOS de MIRON IOAN în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/miron_ioan_1446651108.html [Corola-blog/BlogPost/381112_a_382441]
-
Cămârzani din județul Suceava a fost oficiată, sâmbătă - 03 decembrie anul 2011, slujba Parastasului de către Înaltpreasfințitul Pimen - Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, alături de un sobor de preoți, pentru vrednicul de pomenire episcop Gherasim Putneanul, fost Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Vlădica Gherasim, numit și „Bunicul de la Bogdana“, a văzut lumina zilei, după cum am mai spus, în comuna Râșca la data de 30 mai anul 1924. Copilăria grea, cu pierderea tatălui și cu lumina cărții primite la Ciumulești, l-a făcut pe
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_episcopul_gherasim_putneanul_.html [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
credincioșilor, fiind un duhovnic al multor oameni de vârste și profesiuni diferite. Ca ierarh în Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a fost totdeauna respectuos și comunicativ, smerit și voios, dornic să învețe de la alții și să sfătuiască pe alții. Vlădica Gherasim nu și-a dorit să ajungă episcop, a acceptat jugul arhieriei pentru a nu ieși din ascultarea față de patriarhul Iustin și nu l-au interesat treptele înalte ale ierarhiei bisericești. Mai presus de a fi egumen, arhimandrit sau episcop
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_episcopul_gherasim_putneanul_.html [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
înalte ale ierarhiei bisericești. Mai presus de a fi egumen, arhimandrit sau episcop, a fost tot timpul un adevărat călugăr. Până ca boala să-l răpună, programul său era după tipicul pravilei călugărești. Când se petreceau întâmplări nu tocmai plăcute, Vlădica Gherasim zicea că trebuie să le ducem toate cu răbdare și cu credință. Când cineva greșea, îl pomenea pe Mitropolitul Sebastian Rusan al Moldovei și Sucevei, care spunea: „Nu puteți voi greși cât pot eu ierta“. În încheiere vin să
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_episcopul_gherasim_putneanul_.html [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
Iisus Hristos, Boierul prin excelență cum Îl numea evreul devenit monah, Nicu Steinhardt, Împăratul cosmosului, desființează artistocrația clădită cu trudă pe orizontală, substituind-o cu Boieria verticală, adică noblețea ca urcuș evanghelic a virtuțiilor creștine, astfel că și țăranul, monarhul, vlădica sau sclavul pot fi boieri întru Hristos, diferența făcând-o doar aleasa și suprema slujire prin suferință, rugă, jertfă și dragostea iubirii lor hristice. Deci, aristocrația și clerul, cel puțin la popoarele creștine, deși nu sunt scutite nici celelalte seminții
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
ca moștenire. Așa s-a întâmplat și cu Neamul nostru străvechi și binecuvântat: descendent din prima Familie a lumii, ascendent al marelui Imperiu trac, urmaș al marelui Regat dac, cocon al marilor cnezi, voievozi și domnitori, odraslă a boierilor și vlădicilor aleși, candelă a mamelor iubitoare, luminător al iluștrilor cărturari, stejar al falnicilor țărani, steag al eroilor, apoteoză legendară, cruce a martirilor, imn al sfinților, care a ajuns grație neunirii spiritual-politice din lăuntru, respectiv a nepăsării de Dumnezeu și grație vrăjmașilor
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
de pe frunțile străluminate de aura eroic-mucenicească. Dacă boierimea locală basarabeană s-a calicit cu poporul și s-a căciulit mai mult cu muscalii, ca pe vremuri cu fanarioții, datinile, tradiția, limba, credința, veșnicia, au rămas în grija puținilor boieri și vlădici demni și a țăranilor din sânul cărora au țâșnit marile personalități basarabene ce au aprins Rugul Românismului. Un astfel de vlăstar care a crescut Stejar falnic a fost boierul creștin Vasile Stroescu, ctitor de biserici în Transilvania, Moldova și Țara
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
tradiții dinastice, ca arie aristocrată și voievodală, ideea unității naționale se configurează foarte greu, străbătând anevoios concepția politică a separatismului promovată de mulți voievozi români, susținută aprig de Poartă, neabordată și nesusținută pe temei creștin și la timp de marii vlădici, care erau în același timp și sfetnici domnești și îndreptători ai Neamului. Păcat! A existat totuși o magnifică excepție, nemuritorul ban al Craiovei, Mihai Viteazul! „Românii au avut și ei mari vizionari, spune Călin Kasper. Mihai Viteazul a avut misiunea
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
și educative ajunge preot-slujitor al lui Hristos pentru parohiile Crucea-Neamț, Cristești-Buda (Tîrgu Frumos), Oșlobeni, Agapia și Hoisești-Neamț. Întreaga sa misiune și vocație a fost aleasă, a fost pilduitoare și îndrumătoare pentru generația sa, pentru urmași, în spiritul marilor Voievozi și Vlădici ai frumoasei și distisei Țări a Moldovei celei Mari. Având atitudine dușmănoasă față de regimul democrat-popular, vigilenta Securitate l-a arestat în anul 1962, fiind condamnat prin Tribunalul raionului Târgu Neamț la 3 ani de închisoare. Deși perioada de închisoare a
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
pentru credință, libertate și unitatea națională a Neamului a fost pe deplin creștină prin poporul credincios călăuzit de Clerul evlavios, educat de Mame eroine, artiști de geniu și iluștri dascăli, îndrumat de Voievozi regali ori virtuoși Bărbați de Stat, de Vlădici aleși, înfrățit cu Marii Comandanți ai bravei noastre Oștiri, cântat de marii noștri poeți și rapsozi, primenit de marii condeieri, binecuvântat de femei alese, principese și crăiese de sacrificiu filantropic-un adevărat cult sacru al Omeniei, cum a fost cazul
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
și conștiința sufletului ortodox: „Sub înfățișarea lui de preot de țară, grăia D. I. Atanasiu, prințul acesta al Bisericii a fost și va rămâne una dintre cele mai luminoase figuri ale Bisericii neamului.” („Ordinea”-19 nov. 1943) Tare mult a suferit Vlădica Mitropolitul pe când era monah pentru provincia sa românească, trudindu-se din răsputeri să o vadă izbăvită și așezată princiar în sânul Familiei ei regale. „Întemeind revista Luminătorul,a fost exilat tocmai la Smolensk. Era prea periculos pentru stăpânirea străină. Dar
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
dobândirea de mijloace pentru refacerea satelor și orașelor pustiite de boli, de secetă și de foamete. Seceta cumplită din anii 1946-1947, care pârjolise ogoarele Moldovei, adăugându-se mizeriei lăsate de război, pusese la grea încercare sufletele credincioșilor. Pentru mângâierea lor, vlădica Justinian a încuviințat ca racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Paraschiva să facă acea călătorie unică de când se află la Iași, străbătând satele pustiite de secetă ale județelor Iași, Vaslui, Roman, Bacău, Putna, Piatra Neamț, Fălticeni și Botoșani, adică aproape toată Moldova
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
-le credința în Dumnezeu, că nu i-a uitat. Ofrandele adunate cu acest prilej de soborul de preoți și diaconi care au însoțit racla cu sfintele moaște, în frunte cu Părintele Arhimandrit Teoctist - conducătorul procesiunii, au fost împărțite după chibzuința vlădicii Justinian la orfani, văduve și invalizi, la cantine școlare, biserici în construcție și la mănăstiri pentru hrana bolnavilor și a călugărilor bătrâni și neputincioși. Primindu-le, acestora nu le venea să creadă, și cu lacrimi în ochi mulțumeau Părintelui Mitropolit
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
anului 1947, gerul năpraznic înghețând vetrele cantinelor, sobele școlilor și ale spitalelor, casele celor necăjiți. Lemne erau în pădure, dar lipseau mijloacele de a le transporta la cei în suferință, altă consecință a războiului, care a distrus parcul de mașini. Vlădica Justinian Marina a găsit soluția. Un tractor cu două sănii mari trase după el a împlinit această lipsă, cărând tone de lemne de foc acolo unde era de trebuință. Mult timp după aceea s-a vorbit în Moldova de tractorul
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
lor dați spre îngrijire prin aceste organizații. Sătenii, mai ales, au prins curaj și și-au lăsat copiii să plece spre locurile de ocrotire. A fost și aceasta o cale de salvare a vieții multor copii din Moldova. Prin grija vlădicii Justinian, studenților săraci li s-a oferit pe timpul vacanțelor, de Paști și de Crăciun, loc de cazare, hrană și îmbrăcăminte în mănăstirile eparhiei, pentru a-și pregăti examenele. Le-au fost destinate mănăstirile Durău, Bistrița, Horaița, Slatina, Răsca și Vorona
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
prematur peste suflări loviți, Iar aripile-s frânte, însă conștiinta-i trează. Din mii și mii de piepturi, talazuri se ridică Sunt voci care își cer un simplu drept la viață, Se vrea o lege justă, ca cel ce-i pus vlădică Să nu mai poată-n veci să ne rânjească-n față. Aș vrea ca prin minune să-nvie toți haiducii, ... Citește mai mult Este decembrie și iarna tristă-mi pareO, de-aș avea pe palme, din aur o tiară,S-
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
de copil, în familie, a primit crucea Domnului nostru Iisus Hristos: era seminarist în timpul refugiului din Basarabia. Apoi a primit „botezul” în monahism, la 14 septembrie - Înălțarea Sfintei Cruci, iar la sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul a plecat „Dincolo”! Vlădica Antonie și-a așezat crezul lucrării spirituale și liturgic - misionare în „ogorul” sufletesc al poporului și în viul „Bisericii slujitoare” strămoșești. El s-a remarcat prin unirea credinței și a culturii într-un tot organic, așezat în „Calendarul de suflet
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ, PRIVIRE ASUPRA BISERICII, EDITURA ARHIEPISCOPIEI DUNĂRII DE JOS, GALAŢI, 2012, 472 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 734 din by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_mit_stelian_gombos_1357206842.html [Corola-blog/BlogPost/348815_a_350144]
-
luminează pe toți întru aleasă liniștire, așa cum numai Dumnezeu a rânduit să primim darul de adâncă pace și trăire întru Iisus Hristos. Discuția cu IPS Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Irineu mi-aș fi dorit să dureze o viață. Era senin vlădica și, în același timp, vădit tulburat de subiectul pe care cu îndrăzneală l-am ales. Astfel de trăitori sunt greu de abordat, dar atunci când mănăstirea de metanie este Frăsinei, lucrurile se schimbă. Am vorbit despre rugăciune isihastă, despre smerenie, despre
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ips_acad_prof_univ_dr_stelian_gombos_1350302941.html [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
Dorului sfânt. Inima ei se zbate pe sub streașina soarelui savurându-i lumina. Sufletul i se atârnă de Coloana Infinitului, acest Șir permanent de preoți și poeți, dascăli și mame, artiști și rapsozi, fecioare și eroi, bunici și martiri, voievozi și vlădici, monahi și țărani, sfinți și mărturisitori. Adevăratul cântec românesc, remarcă biograful-impresar, al ei, continuă peste țară, perpetuând iubirea de neam... Nu se poate mai mare și mai sus... Apariția ei pe aceste tărâmuri a limpezit mersul firii demiurgic. Numai ea
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
nevoitorii de la Rîmeț și râvnesc și maicile de astăzi, dimpreună cu duhovnicii lor, în acest loc râvnit de reconfortare duhovnicească. Documentele puține scrise nu expun explicit viața sfinților de aici. Inscripția din biserica veche îl pomenește pe Arhiepiscopul Ghelasie, acest vlădică cu viață sfântă, care-și păstorea „oițele” umblând din munte în munte, călare pe măgar, cum l-a găsit și ceasul morții, și „sluga necuvântătoare” l-a dus la mănăstire în sunetul clopotelor satelor, care băteau singure. S-a sfârșit
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
l-a dus la mănăstire în sunetul clopotelor satelor, care băteau singure. S-a sfârșit discret, ca Moise, asemănându-se cu acela și prin faptul că, lovind cu toiagul la Hopagi, a izvorât apă; până astăzi găsindu-se acolo „fântâna vlădichii”. Părintele Dometie a fost adus de Dumnezeu în Transilvania, atât de încercată spiritual de stăpâniri vrăjmașe, pentru a da un nou suflet duhovnicesc vieții religioase din jurul Mănăstirii Rîmeț. Vechea mănăstire de călugări a fost transformată în mănăstire de călugărițe și
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
cu cel care, disciplinat, bate poarta dispensarului lună de lună. Statul nu a prevăzut nici o soluție de încurajare a folosirii sănătății, sau păstrarea ei, cum fac cei care vând CASCO, prin analogie. Cotizația tot aia este, tot obligatorie e, de la vlădică la opincă, procent din cât câștigi. Cardul tău de sănătate nu vine cu nici un avantaj, vor spune doctorii și vor spune bine. Pentru ei, noul gadget e doar o apăsare, o continuare a birocrației care momentan înseamnă și SIUI, și
Cartela de sănătate, un gadget fără instrucțiuni de folosire by http://uzp.org.ro/cartela-de-sanatate-un-gadget-fara-instructiuni-de-folosire/ [Corola-blog/BlogPost/92724_a_94016]
-
afară este sadea, nevăruită, cum și pe dinafară peste tot asemenea sadea, dar de cutremurile din vremi i-au crăpat din fundul altarului până în tinda de afară”16). Se spune că Dobricenii, acest metoh al Arnotei, a fost reședința unui vlădică ce hirotonisea preoți. Această informație a fost culeasă de Preotul D. Cristescu, cel care în 1937 scria istoricul Sfintei Mânăstiri Arnota, de la Părintele Teodor Bălășel din Ștefănești - Vâlcea, care poseda un manuscris lămuritor la această privință 17). Din păcate, nu
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
să-și apere cu stăruință și obol suprem „sărăcia și nevoile și neamul!”... Statele feudale românești, dezvoltate separat multe sute de ani datorită vicisitudinilor istoriei trebuiau să găsească acel modus vivendi axis valahorum care să coaguleze toate forțele naționale „de la vlădică la opincă”!”. Și era normal să fie așa, din moment ce interesele coincideau cu aspirațiile întregului neam, acest imperativ fiind argumentat strălucit de toate marile acțiuni și atitudini istorice (alianța politică și militară antiotomană a celor trei țări românești, legături matrimoniale și
UNIREA CEA MARE ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Unirea_cea_mare_.html [Corola-blog/BlogPost/341487_a_342816]