KorAP: Find »[drukola/base=vocalic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 ...15 >

360 matches

Corola-blog/BlogPost/372174_a_373503

Acasa > Strofe > Atasament > SPUNE-MI CĂ MĂ IUBEȘTI... Autor: Stroie Mugurel Cătălin Publicat în: Ediția nr. 1714 din 10 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Spune-mi că mă iubești... Spune-mi că mă iubești în limba mea română, Vocalică,veselă,în ploi de toamnă cântând, Roșii trandafiri odihnind pe lespezi corvine, Nume despre noi în noi căutând. Lasă-mă să te iubesc în limba mea română, Așa cum știu mai bine și mai plin de tine, Având toate miresmele mai

SPUNE-MI CĂ MĂ IUBEȘTI… de STROIE MUGUREL CĂTĂLIN în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stroie_mugurel_catalin_1441892917.html [Corola-blog/BlogPost/372174_a_373503]
Corola-blog/BlogPost/367128_a_368457

notează cu același semn atât un „i” scurt (practic, o consoană tematică moale - ca în „arici”, „călători”, „corbi”, „istorici”, „pești”, „șacali” -, sau „i” semivocalic, de exemplu: „boi”, „lei”, „mâncăi”, pui”), cât și un „i” plin, un „i” propriu-zis, un „i” vocalic: „codri”, „maiștri”, „miniștri”, „monștri”, „scafandri”. Normele ortografice s-au stabilit, între altele, și după principii morfologice. N-ar strica să se știe că orice substantiv masculin (evident, dacă nu avem de-a face cu vreun singulare tantum, cum ar fi

STRATEGIE ORTOGRAFICĂ MACHIAVELICĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Strategie_ortografica_machiavelica.html [Corola-blog/BlogPost/367128_a_368457]
orice substantiv masculin (evident, dacă nu avem de-a face cu vreun singulare tantum, cum ar fi - pentru cine nu mai știe - „aur”, „lapte”, „orez”, „sânge”) primește, grafic, la plural, un „i” (din punct de vedere fonetic, „i” scris este vocalic, semivocalic sau marcă a unei consoane palatalizate). Dacă, în plus, e determinat prin articol hotărât (în cazul în care ați uitat, precizez, așa, mai colocvial, că articulare hotărâtă e totuna cu o arătare cu degetul, adică e o „desemnare”), mai

STRATEGIE ORTOGRAFICĂ MACHIAVELICĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Strategie_ortografica_machiavelica.html [Corola-blog/BlogPost/367128_a_368457]
Corola-blog/BlogPost/379360_a_380689

ca un fagure de miere“. În speranța că se vor reduce agresiunile la care este supusă zilnic, în spațiul virtual, limba română. DOUĂ MINUTE DE GRAMATICĂ PE ZI* (1) Pluralul substantivelor neutre: vise/ visuri EXEMPLE: Madrigalele/ madrigalurile sunt specii scurte, vocalice. Visele terifiante l au trezit din somnul adânc. Visurile proprii sunt realizabile. NOTA1: Lucrările normative admit o serie de substantive neutre cu două forme de plural, cu precizarea că structurile morfematice cu desinența în e sunt prioritare, iar cele cu

DOUĂ MINUTE DE GRAMATICĂ PE ZI de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1440754116.html [Corola-blog/BlogPost/379360_a_380689]
Corola-blog/BlogPost/366681_a_368010

semnul nedezmințit al unui „parfumat” retorism de salon (sau de Cameră!), care va ajunge negreșit, prin demagogie, provocare pentru masa electorală... Totul (sau aproape) contează în economia jocului, motorul bine uns și cu atât mai silențios al acestei gigantice alveole vocalice tribunarde, un fel de Sesam-gigafon, o uriașă ventuză care aidoma unei cosmice „găuri negre” absoarbe, absoarbe neobosit și la nesfârșit. Opțiuni și interese. Dictate de ultimele... Referință Bibliografică: Decorticări de limbaj (I) / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția

DECORTICĂRI DE LIMBAJ (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_i_.html [Corola-blog/BlogPost/366681_a_368010]
Corola-blog/BlogPost/373048_a_374377

formarea indicativului imperfect al verbelor de conjugarea “turcească” de la indicativul prezent. Formele verbale ce conțin sufixele -s, -(s)as și -dV păstrează accentul acelora din care derivă. Sufixul -dV are 3 variante fonetice (-di, -dï, -du), fiind supus armoniei vocalice. Referință Bibliografică: SUFIXUL VERBAL -DV / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2342, Anul VII, 30 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă

SUFIXUL VERBAL -DV de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1496170229.html [Corola-blog/BlogPost/373048_a_374377]
Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389

cu armeanul kar „piatră“. Mergând mai spre răsărit întâlnim or „înălțime, a se ridica“ în limbile turcice (Sevortian, Dicționar etim., p. 542) or se știe că în aceste idiomuri -m este desinența care înseamnă „al meu, acesta“ și prin armonie vocalică orom ar însemna „înălțimea mea, înălțimea, ridicătura aceasta“. Din mai vechiul turcic or (ur) „deal, munte“ cei mai mulți specialiști deduc turcescul orman „pădure“. Întâlnim chiar în îndepărtata Coree cuvintele orom, oram „munte, înălțime“ (Sevortian, p. 473). Amintim aici și v. gr.

ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1414478611.html [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257

contrastează vizibil cu contextul, dar un interviu cu actrița Monalisa Basarab se subscrie adevărului necrezut de adevărat. Adevărul fără teama de adevăr nu grăbește niciodată discuția, ceea ce exemplifică și răspunsurile Monalisei Basarab, care dinamizează mersul timpului înspre schimbarea din realizare vocalică a chipului fizic și spiritual al ei, într-un frumos tablou în cuvinte rămase în scris! Aceasta, pentru că tabloul reprezintă un om foarte bun și frumos! La devenirile unui om bun și unui artist autentic lucrează înainte de orice și de

MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1419316203.html [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
Corola-blog/BlogPost/372657_a_373986

Are formele -tan, -ten după o consoană surdă (h, ç, f, s, t, k, p, ș). Dacă cuvântul de bază are deja alt sufix care se termină cu o vocală, se antepune -n- sufixului -dan/-den. Se supune regulilor armoniei vocalice. Este accentuat. A fost preluat în idiomul spoitorilor (alomorfe: -dan, -den, -tan, -ten). Este tot accentuat, cu inițiala dentală d desonorizabilă și armonizat vocalic (a după a, ï, o și u / e după e și i). Cu ajutorul lui se

SUFIXUL -DAN (-DEN) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1484494908.html [Corola-blog/BlogPost/372657_a_373986]
care se termină cu o vocală, se antepune -n- sufixului -dan/-den. Se supune regulilor armoniei vocalice. Este accentuat. A fost preluat în idiomul spoitorilor (alomorfe: -dan, -den, -tan, -ten). Este tot accentuat, cu inițiala dentală d desonorizabilă și armonizat vocalic (a după a, ï, o și u / e după e și i). Cu ajutorul lui se formează adverbe de mod, de loc, de timp, derivate de la nume (substantive și adjective) și de la adverbe. Cele formate de la adverbe pot deveni adjective

SUFIXUL -DAN (-DEN) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1484494908.html [Corola-blog/BlogPost/372657_a_373986]
Corola-blog/BlogPost/373047_a_374376

spoitorească imperfectul indicativ turcescoid se obține de la rădăcinile verbelor de conjugarea “turcească” sufixate cu -(V)r, prin atașarea sufixului -dV. Radicalele verbale terminate în vocală sunt sufixate cu -r, iar cele terminate în consoană cu -Vr. Sufixul -Vr este armonizat vocalic cu rădăcina. Sufixul -dV este armonizat vocalic cu rădăcina, după suf. -r, sau cu sufixul -Vr atașat rădăcinii. Vocala din sufixul -(V)r are 4 variante fonetice (a, e, i, u, ï), iar cea din sufixul -dV are 3

INDICATIVUL IMPERFECT TURCESCOID de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1495362916.html [Corola-blog/BlogPost/373047_a_374376]
rădăcinile verbelor de conjugarea “turcească” sufixate cu -(V)r, prin atașarea sufixului -dV. Radicalele verbale terminate în vocală sunt sufixate cu -r, iar cele terminate în consoană cu -Vr. Sufixul -Vr este armonizat vocalic cu rădăcina. Sufixul -dV este armonizat vocalic cu rădăcina, după suf. -r, sau cu sufixul -Vr atașat rădăcinii. Vocala din sufixul -(V)r are 4 variante fonetice (a, e, i, u, ï), iar cea din sufixul -dV are 3 (ï, i, u). De la aceste teme

INDICATIVUL IMPERFECT TURCESCOID de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1495362916.html [Corola-blog/BlogPost/373047_a_374376]
Corola-blog/BlogPost/347226_a_348555

târziu și l-a avut pe Gheorghe la vârsta cărunteții. Ca să nu irosească timpul, a vorbit cu feciorul latinește de când acesta s-a născut. Poate așa se explică faptul că Magistrul nu a greșit niciodată un accent sau o durată vocalică, că atunci când nu era clară valoarea sintactică a unei unități lingvistice, o traducea în latină și făcea pe loc lumină, dar, mai ales, în acest fapt își are obârșia venerația sa pentru limba și cultura strămoșilor noștri. Obișnuia să spună

MAGISTRUL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Magistrul_mirela_borchin_1389428787.html [Corola-blog/BlogPost/347226_a_348555]
Corola-blog/BlogPost/362400_a_363729

soare“ cu b/p și finic koira „câine“ cf. pari „soare“ în yupultepec, baure, pur, por, pară „foc“. • fără etimologie rămâne esk. qimmig „câine“. Adăugăm: warlpiri (Australia) maliki „câine“ cf. malkh „soare“ în cecena; în această limbă australiană există armonie vocalica că în turco-mongolă, finica, maghiară, de aici maliki față de malkh; nu „câine“ în ngabere (guaypis), limba chibcha din Costă Rica, amintește de nu „soare“ în hmong, idiom în Chină, Vietnam, scris și hnub, dar pronunțat cum se vede mai sus

THE ORIGIN OF LANGUAGE. DOG ORIGINEA LIMBAJULUI. CAINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1417599615.html [Corola-blog/BlogPost/362400_a_363729]
Corola-blog/BlogPost/372634_a_373963

nr. 2067 din 28 august 2016 Toate Articolele Autorului În idiomul spoitorilor transformă substantivele în adjective cu sens privativ (de absență, lipsă). Provine din sufixul turcesc -sız, care în turcă are 4 variante fonetice, care se folosesc conform legii armoniei vocalice: -siz, -süz, -sız, -suz. Se adaugă substantivelor integrate cu enclitice grecescoide, după înlăturarea xenocliticelor. Are trei variante fonetice: -s`ïzi (după subst. ce au ultima vocală a și ï), -s`uzi (după subst. ce au ultima vocală

SUFIXUL PRIVATIV -SVZI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1472387156.html [Corola-blog/BlogPost/372634_a_373963]
Corola-website/Law/258868_a_260197

capacitățile de - empatie - adaptare la situații atipice - a inova practica educativă - a dezvolta aptitudinile, talentele elevilor - sociabilitate și cooperare Programa pentru examenul de definitivare Limba portugheză 1. Fonetică și fonologie. Noțiuni generale de fonetică și fonologie. Sunetul și fonemul. Sistemul vocalic portughez. Sistemul consonantic portughez. Accentul, silaba (diftongul, triftongul, hiatul). Elemente de fonosintaxă. 2. Morfosintaxă. Clase morfologice. Categorii gramaticale nominale, verbo-nominale și verbale (gen, număr, persoană, mod, timp, aspect, diateză) Sintagma nominală: Clasificarea substantivelor. Substitutele nominale. Modificări în sintagma nominală: predeterminanții

EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/258868_a_260197]
Corola-website/Law/235361_a_236690

și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară, sistematică în realizarea activităților didactice. I. Competențe evaluate: 1. Limbă și literatură Domenii de competență II. Conținuturi Teme de limbă 1. Sistemul fonologic al limbii latine a. vocalismul: clasificarea vocalelor, apofonia vocalică; modificări cantitative și calitative; diftongii; b. accentul; regulile de accentuare; c. pronunția. 2. Structura morfologică a limbii latine a. morfologia numelui: categoriile gramaticale nominale; flexiunea substantivului, adjectivului și a numeralului; tipuri de flexiune; paradigme; b. flexiunea pronominală; clasificare; c. morfologia

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/235361_a_236690]
de înregistrare a progresului elevilor; - construirea unui climat educativ de cooperare, interactive și stimulativ, cu scopul creșterii eficienței rezultatelor didactice; - reflecția asupra prestației didactice proprii și autoevaluarea. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ A. Limba franceză: 1. Fonetică și fonologie Decupajul lanțului vorbirii; joncțiuni vocalice și consonantice (l'enchaînement, la liaison). 2. Morfologie a. Grupul nominal: ● predeterminanții nominali; formarea femininului și a pluralului substantivului; ● adjectivul calificativ: acordul cu substantivul; formarea femininului și a pluralului; locul adjectivului în cadrul grupului nominal; gradele de comparație; ● pronumele: pronumele personal

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/235361_a_236690]
și realizarea demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar; - construirea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ Elemente de construcție a comunicării 1. Fonetică și ortografie: Regulile de pronunție; grupuri consonantice și vocalice; accentul; eliziunea și troncamento; despărțirea în silabe; punctuația. 2. Elemente de lexicologie: formarea cuvintelor, derivarea cu sufixe și prefixe, compunerea. Relații semantice în semantica lexicală: polisemia și omonimia; sinonimia, antonimia. 3. Morfologia: - Substantivul: genul, numărul; formarea genului feminin și a

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/235361_a_236690]
de evoluție. Limba arhaică și limba clasică. Limba comună. Începuturile diglosiei. Greaca bizantină. Stratificarea lingvistică: limba cultă și cea demotică. Interacțiuni lingvistice. Greaca modernă. Conflictul dintre limba pură și limba populară. Alfabetul. Scrierea, pronunția, punctuația. Fonetica. Sistemul fonetic. Fenomene fonetice vocalice și consonantice. Regulile generale de accentuare. Morfologia. Categoriile gramaticale ale numelui. Articolul. Substantivul. Adjectivul. Pronumele. Numeralul. Verbul. Părțile de vorbire neflexibile: adverbul, prepozițiile, conjuncțiile, interjecțiile. Sintaxa. Elemente de sintaxă a cazurilor. Elemente de sintaxă a frazei. Lexicul. Derivare. Compunere. Probleme

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/235361_a_236690]
corectitudinii, exprimării libere; ● Valorificarea valențelor formative ale cunoștințelor în activitățile școlare și extrașcolare; Demonstrarea creativității în utilizarea multifuncțională a resurselor materiale existente. C. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ 1. LIMBA RROMANI a) Fonetică și fonologie ... ● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani; ● Alfabetul oficial al limbii rromani. b) Vocabular ... ● Vocabularul fundamental și masa vocabularului. Relații semantice între cuvinte (sinonime, antonime, omonime); Modalități de îmbogățire a lexicului limbii rromani comune: 1. mijloacele interne de îmbogățire (derivarea - cu sufixe

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/235361_a_236690]
de evoluție istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și "carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). b) Fonetică și fonologie ... ● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani; ● Trecerea lui v în semiconsoana w și efectele sale; ● Trecerea grupurilor -vn- și -pn- în -m- și efectele sale; Trecerea, în dialectul rromilor căldărari, a vocalei -i- în varianta fonetică -i-, respectiv, trecerea lui -e-

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/235361_a_236690]
II - III (dialectul rromilor "căldărari"). Analizarea unui text dialectal rrom (căldărăresc, spoitoresc, ursăresc, carpatic - din România - sau a unui text dialectal provenit dintr-un alt spațiu geografic) din perspectiva caracteristicilor fonetice, lexicale, morfologice și sintactice. b) Fonetică și fonologie ... ● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani. Transformări (accidente, alterări) fonetice: afereza, anaptixa (epenteza), apocopa, asimilarea, asurzirea (afonizarea), contragerea, dobândirea atipică a aspirației, eliziunea, haplologia, metateza, pierderea aspirației, proteza, sincopa ș.a. Trecerea lui v în semiconsoana w și efectele sale. Trecerea grupurilor

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/235361_a_236690]
strategiilor didactice la conținuturi; - proiectarea și realizarea demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar; - construirea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ Elemente de construcție a comunicării 1) Fonetică și fonologie Sistemul vocalic și consonantic al limbii spaniole. Accentul, silaba (diftongul, triftongul, hiatul). 2) Morfologie Substantiv, articol, pronume, adjectiv, numeral, verb, adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție. Categorii nominale: gen, număr, determinare. Categorii verbale: modul, timpul, diateza, aspectul. Perifraze verbale. 3) Sintaxa propoziției Propoziția simplă

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/235361_a_236690]
ucrainene contemporane; Analiza practică lexicală și semantică a cuvântului. b) Frazeologie: Noțiunea de frazeologie. Frazeologismele. Tipuri de frazeologisme după originea lor. Folosirea frazeologismelor în literatura beletristică. Funcția lor stilistică. ... c) Fonetică și fonologie: ... ● Obiectul foneticii. Raportul foneticii cu fonologia. Fonemele vocalice ale limbii ucrainene contemporane. Trăsăturile lor articulatorii și acustice. Schimbarea în fluxul vorbirii. Asimilarea, disimilarea (diferite tipuri), simplificarea în grupurile consonantice. Alternanța fonemelor în limba ucraineană contemporană. Alternanța fonemelor și alternanța variantelor (combinatorii și poziționale). Alternanța vocalelor în procesul formării

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/235361_a_236690]