17 matches
-
îngăduie să se apere de forțele ostile care-l asaltează. Comedia cuvântului la Marin Preda e luată din tehnica lui Caragiale(vezi discursul lui toderici la finele anului școlar). Limba moromeților este elemental cel mai authentic pătruns în țesătura romanului. Vocalismul respectă normele limbii literare, dar adesea vocala e se închide la i: zilili, e la ă: dăschide, pă gard etc. Fricativa palatală h are o aspirație surdă: oți, Miai etc, adjectivele se substantivizează când denumesc însușiri negative: borțoaso, blegule, chiorule
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
îngăduie să se apere de forțele ostile care-l asaltează. Comedia cuvântului la Marin Preda e luată din tehnica lui Caragiale(vezi discursul lui toderici la finele anului școlar). Limba moromeților este elemental cel mai authentic pătruns în țesătura romanului. Vocalismul respectă normele limbii literare, dar adesea vocala e se închide la i: zilili, e la ă: dăschide, pă gard etc. Fricativa palatală h are o aspirație surdă: oți, Miai etc, adjectivele se substantivizează când denumesc însușiri negative: borțoaso, blegule, chiorule
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
în conformitate cu abordarea curriculară sistematică în realizarea activităților didactice. I. Competențe evaluate 1. Limba și literatura elină *Font 8* Domenii de II. Conținuturi Teme de limbă A. Sistemul fonologic al limbii eline 1. alfabetul grecesc; literele grecești ca simboluri științifice; 2. vocalismul: clasificarea vocalelor din punctul de vedere al timbrului și al cantității; diftongii, clasificarea diftongilor; 3. consoanele: clasificare, modificări calitative; 4. spiritele; semnele de punctuație; 5. pronunția; 5. accentul; regulile de accentuare; 6. cuvintele atone. B. Structura morfo-sintactică a limbii eline
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
reflexiv. De asemenea, competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară, sistematică în realizarea activităților didactice. I. Competențe evaluate: 1. Limbă și literatură Domenii de competență II. Conținuturi Teme de limbă 1. Sistemul fonologic al limbii latine a. vocalismul: clasificarea vocalelor, apofonia vocalică; modificări cantitative și calitative; diftongii; b. accentul; regulile de accentuare; c. pronunția. 2. Structura morfologică a limbii latine a. morfologia numelui: categoriile gramaticale nominale; flexiunea substantivului, adjectivului și a numeralului; tipuri de flexiune; paradigme; b. flexiunea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
în conformitate cu abordarea curriculară sistematică în realizarea activităților didactice. I. Competențe evaluate 1. Limba și literatura elină *Font 8* Domenii de II. Conținuturi Teme de limbă A. Sistemul fonologic al limbii eline 1. alfabetul grecesc; literele grecești ca simboluri științifice; 2. vocalismul: clasificarea vocalelor din punctul de vedere al timbrului și al cantității; diftongii, clasificarea diftongilor; 3. consoanele: clasificare, modificări calitative; 4. spiritele; semnele de punctuație; 5. pronunția; 5. accentul; regulile de accentuare; 6. cuvintele atone. B. Structura morfo-sintactică a limbii eline
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
reflexiv. De asemenea, competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară, sistematică în realizarea activităților didactice. I. Competențe evaluate: 1. Limbă și literatură Domenii de competență II. Conținuturi Teme de limbă 1. Sistemul fonologic al limbii latine a. vocalismul: clasificarea vocalelor, apofonia vocalică; modificări cantitative și calitative; diftongii; b. accentul; regulile de accentuare; c. pronunția. 2. Structura morfologică a limbii latine a. morfologia numelui: categoriile gramaticale nominale; flexiunea substantivului, adjectivului și a numeralului; tipuri de flexiune; paradigme; b. flexiunea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
pːu.vɑ̃.tabl] „Îngrozitor!” La contactul dintre consoane pot avea loc diferite fenomene de asimilare. Există mai multe tipuri de asimilare: Din alt punct de vedere, asimilarea poate fi: Sistemul fonologic francez cuprinde 16 vocale: Observații: Vocalele în cuvinte: Vocalismul francezei curente actuale prezintă unele tendințe de îndepărtare de vocalismul standard, prezente în mod diferit de la regiune la regiune. Astfel, există o serie de opoziții care tind să dispară, anume cele care au o valoare funcțională redusă: Aceasta vocală prezintă
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
avea loc diferite fenomene de asimilare. Există mai multe tipuri de asimilare: Din alt punct de vedere, asimilarea poate fi: Sistemul fonologic francez cuprinde 16 vocale: Observații: Vocalele în cuvinte: Vocalismul francezei curente actuale prezintă unele tendințe de îndepărtare de vocalismul standard, prezente în mod diferit de la regiune la regiune. Astfel, există o serie de opoziții care tind să dispară, anume cele care au o valoare funcțională redusă: Aceasta vocală prezintă particularitatea de a fi pronunțată sau de a cădea în
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
tradiția artistică japoneză. În această perioadă a compus "Saegirarenai Kyūsoku I" („odihnă neîntreruptă I”, 1952: o bucată pentru pian, fără puls ritmic regulat sau măsuri), începând totodată să folosească tehnici de înregistrare electronică în compoziții precum "Relief Statique" (1955) and "Vocalism A·I" (1956), tehnici pe care începuseră să le folosească și Pierre Schaeffer și Karlheinz Stockhausen. Când Igor Stravinski a vizitat Japonia în 1958, a ascultat Recviemul lui Takemitsu pentru instrumente cu coarde (cel din 1957) și a fost profund
Tōru Takemitsu () [Corola-website/Science/314986_a_316315]
-
a fost declarată zi de doliu național în Republica Moldova . Elena Vdovina, muzicolog din Republica Moldova, afirmă că ""vocea Mariei Bieșu impresionează până în adâncul sufletului prin tembrul ei irepetabil, pătruns de frumusețe, căldură și prospețime. Ea te cucerește prin neobișnuita eleganță a vocalismelor, prin tehnica filigranată a romanțelor - prin stacatto ireproșabil de compact și diafan și prin surprinzător de curatul legatto al vertiginoaselor fiorituri. Cântăreței îi reușește cu brio sclipitoarea coloratură în aria Leonorei (Trubadurul), accentele dramatice pline de pasiune ale eroinelor sale
Maria Bieșu () [Corola-website/Science/307016_a_308345]
-
Mozart, deși marea majoritate a muzicicologilor specializați în epoca respectivă sunt de părere că suspiciunea este total nefondată. Crescut intr-o familie prosperă de negustori, Salieri a studiat două instrumente importante ale timpului, vioara și clavecinul, dar și toate elementele vocalismului. Fratele său Francesco, care era studentul lui Giuseppe Tartini, i-a fost profesor la rândul său. Francesco era un violonist foarte talentat și era adesea chemat să cânte la festivalurile organizate de bisericile din jurul orășelului natal, Legnago. Antonio erau mereu
Antonio Salieri () [Corola-website/Science/298766_a_300095]
-
din București (1911-1913), Ocna Sibiului (1913-1919), Lipova (1919-1920), Târgu Mureș (1920-1921) și Cluj (1921-1922). Alcătuiește și publică mai multe manuale pentru uzul elevilor de gimnaziu, dicționare școlare bilingve (Dicționar portativ latin-român și român-latin, I-II, 1892-1908), studii lingvistice (Încercări în vocalismul limbei române, 1893, Limba română poporană și dialectul sicillian, 1904) și glosare dialectale (Glosariu de cuvinte dialectale din graiul viu al poporului român, 1899). Colaborează la „Analele Academiei Române”, „Anuarul Liceului Unit «Sf. Vasile cel Mare»” (Blaj), „Calendarul Asociațiunii pe anul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
finic). Postpozițiile predomina asupra prepozițiilor. Articolul preceda numele. Verbul stă la sfîrșitul propoziției"274. Limbile uralice actuale au următoarele trăsături tipologice comune: "sisteme vocalice simetrice; opoziție de cantitate vocalica distinctiva în unele limbi; corelație de rotunjime; în general nu au vocalism de tip turcic (prezenta în aceeași limbă a unei serii anterioare rotunjite și a unei serii posterioare nerotunjite); armonia vocalica nu e generală și reprezintă numai o regulă care restrînge ocurenta vocalelor în rădăcina și în sufixele care i se
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cuvânt un a originar: înger (angelus - angelo, ange). Specialiști de renume, însă, nu sunt deranjați de forme precum pâine, câine; cunoscutul romanist Éd. Bourciez, de exemplu, după ce fixează identitatea vocalei î și semnalează modul în care aceasta se scrie: „Le vocalisme roumaine se distingue actuellement de celui des autres langues romanes littéraires par la présence d’un î (souvent écrit î) qu’on appelle î guttural...”, lucr. cit., p. 549, recurge cu consecvență la litera î (lână, blând, câmp, pâne, câne
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
studiu sistematic despre Normele limbii literare în Biblia de la București, în peste 180 de pagini din finalul volumului I, bazându-se în principal pe primele cinci cărți ale lui Moise, urmărite în trei versiuni comparative. Sunt cercetate aspectele fonetice (accentul, vocalismul, consonantismul), morfologia și sintaxa prin prisma categoriilor gramaticale (substantiv, articol, adjectiv etc.), formarea cuvintelor cu sufixe și prefixe, la care se adaugă un studiu stratigrafic al lexicului (elemente latine, slave, grecești, maghiare, germane, turcești). Concluzia esențială este că Biblia de la
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
Jünger nu urmărește doar să atribuie pur și simplu fiecărei vocale câte o culoare. Ceea ce caută el este să dezvăluie desăvârșirea lumii care poate fi percepută în sonoritatea limbii. Jünger subliniază dependența stilului limbii, atât vorbite cât și scrise, de vocalismul cuvintelor: "O propoziție corectă din punct de vedere logic nu are nici o importanță pentru mine dacă nu corespunde și din punct de vedere vocalic". Interesul autorului este stârnit și de puterea de evocare sinestezică - sau stereoscopică, cum o numește - a
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
engleza: ,așa cum e viața ŤUp and downť, sau mai exact ŤToujours parchiveť" (Opinia studențească, 12, 1992); ,copil afectat? maybe... c'est la vie... toujours parchive... know..." (new.blog.ro). Mai greu de redat în scris, dar mizînd în pronunție pe vocalismul specific francezei, e proverbul ,cine poate oase roade, cine nu nici carne moale": qui peut os reu etc. Exemplele de mai sus sînt reflexe ale modei franceze, dominante în trecut; tocmai de aceea rezistența lor actuală e semnificativă. În ceea ce privește engleza
"Mitocain" și "michteaux" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10988_a_12313]