44 matches
-
Concertul Extraordinar de pe Esplanada Dunării. Iar în seara finală, la Gala Laureaților, bucuria și emoția ne-a reunit pe toți în acordurile celebrului Brindisi din La Traviata de Verdi cântând împreună cu laureații Concursului Darclée sub accentele dominante și fascinante ale vocalității Marianei Nicolesco în sublimele armonii verdiene ce au consacrat gloria mondială a carierei sale excepționale. În conferința mea dedicată Haricleei Darclée, la împlinirea a 145 de ani de la nașterea sa, care au coincis în acest an cu ediția jubiliară a
Festivalul Darclée by Stephan Poen () [Corola-journal/Journalistic/11327_a_12652]
-
producții ce fac apel la un uimitor arsenal al procedeelor tehnice. Cuplul Gheorghiu - Alagna este magnific. Am în vedere prospețimea, veridicitatea relației muzical dramatice, frumusețea glasurilor, splendoarea coloritului timbral al acestora, determinarea muzical-dramatică a complexului de nuanțe cromatice ale fenomenului vocalității. Este drept, ambele glasuri dispun în acest moment de o dominantă fundamentală lirică. Ambele roluri, în schimb, solicită resurse dramatice importante. Angela Gheorghiu nu a produs încă acest rol pe scenă. O va face poate mai târziu. Reprizele imprimărilor de
Vedeta poate fi o personalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14362_a_15687]
-
Am ascultat o mostră concretă a alăturării vechiului cu noul, idee simplă și eficientă, care reușește cu succes să evite repertoriul bătătorit al secolelor 18-19. (Degeaba visez la o asemenea inițiativă în România: probabil nu ar găsi audiență...) Alternarea între vocalitatea motetelor lui Guillaume Dufay și culoarea instrumentală a pieselor lui Jonathan Harvey oferă o dublă satisfacție, pe de o parte rafinat-intelectuală, pe de alta aceea a diversității odihnitoare pentru auz. Cinci veacuri și jumătate despart piesele primului mare maestru neerlandez
Jurnal berlinez - Octombrie între vechi și nou by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14631_a_15956]
-
ș.a. sau pe legendare podiumuri de concert. Compact-discurile ( aproape trei ore de muzică) reprezintă în sine mai mult decât o culegere de 28 de arii cunoscute, punând la dispoziția auditorului o veritabilă antologie a artei lirice, a artei cântului, a vocalității și interpretării stilistic-rafinate, făcută prin vizorul unei soprane absolute. Pentru că, Mariana Nicolelesco a depășit și așa rarul Fach de soprană dramatică de coloratură - aceste imprimări o demonstrează cu claritate pătrunzând cu putere în lumea și mai exclusivă a absolutului în
“Mariana Nicolesco în România” by Costin Popa () [Corola-journal/Journalistic/13909_a_15234]
-
prin impetuozitatea recitativului, artista acordă inflexiuni piangendo cavatinei și încheie sfâșietor cabaletta. Cu același spirit profund analitic, integrator perpetuu al textului cu muzica, sunt abordate ariile "callasiene" din Anna Bolena ( Donizetti), Il pirata (Bellini) și La vestale (Spontini). Summum-ul vocalității drammatico d^agilità este dat prin interpretarea temutei Vieni t^affretta din Macbeth, în care soprana înzestrează teribila coloratură, înaltă în țesătura vocală și dramatică în context, cu vigoarea și pigmentul veninos dorite de tânărul Verdi. Repertoriului romantic verdian de
“Mariana Nicolesco în România” by Costin Popa () [Corola-journal/Journalistic/13909_a_15234]
-
excepțional. Atât de bine cântă secvența cheie “Il est un breuvage a double saveur” (Cunosc o otravă cu gust îndoit), lirismul ascuns în materia dură a rolului, încât perspectiva cizelării în timp îi este deschisă. Cred că poate realiza o vocalitate netezită, dincolo de încrâncenare și violență, o aprofundare nobil nuanțată. Pronunția în limba franceză - se aude că a fost mult studiată - rămâne o problemă atât pentru el, cât și pentru aproape întreaga distribuție. Ar fi oare mai bine să se cânte
Două perspective by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13371_a_14696]
-
codificare . Astfel, forma particulară pe care o ia o anumită operă la un moment dat este rezultatul determinării variabilelor ei de către un complex de factori printre care: stilul, concepția, personalitatea, inspirația, ideologia, mentalitățile, tradiția, curentul artistic, experiența, repertoriul, limba, distribuția, vocalitatea, tehnica, dispoziția, decorul, eclerajul, costumul, machiajul, colaborarea regizor-dirijor-solist, sensibilitatea spectatorului, feedback-ul, acustica sălii, existența supratitrării, etc. Prin urmare, nu există soluții absolute ori definitive. Pentru a ilustra ideile expuse mai sus, am luat ca exemplu opera Don Giovanni de
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
putem asimila conceptului de registru cantitativ numărul de unu sau mai multe sunete împachetate/conjuncte (într-o clipă, secvență sau șir). Articularea într-un registru sau altul de masă sonoră este reperabilă formal prin conceptele generice de mono- și pluri- vocalitate. În raport cu Vf (care poartă imaginea unui singur/același DMz odată), registrele masei aspectează cantitativ o stare de caracter vocal, la fel cum orchestrația distribuie datul muzical într-un registru de solo sau de ansamblu. N.B. Rădăcina de vocal din termenul
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
el a reușit să "sune" proaspăt. Natură solară, trece totul prin filtrul unei "înțelepciuni" care atenuează asperitățile și se dezvăluie într-un lirism seducător, într-un echilibru desăvârșit care regizează sonorități catifelate, fragile sau somptuoase. În Nocturne pianul a dobândit vocalitate, Mazurcile au avut ondularea aceea "mândră, tandră și provocantă" cum o definea Liszt, născută dintr-un raport special cu timpul "furat" (faimosul "tempo rubato" chopinian de o mare subtilitate. În fine, Balada a III-a, acvatică, străvezie, mai mult atmosferă
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]
-
Mélisande, Pamina, Susanna și Mimi." Există roluri pe care i-ar fi plăcut să le interpreteze? "Singurul meu regret adevărat este că am abordat Somnambula prea târziu, când aveam deja niște probleme vocale. Altfel, am cântat toate rolurile care corespundeau vocalității și personalității mele și am mers chiar dincolo de limitele mele naturale, riscând în roluri precum Elisabeth de Valois sau Desdemona. Am abordat Don Carlos la Covent Garden, în condiții foarte speciale, cu o echipă "ușoară", dar echilibrată. Cât despre Desdemona
Ileana Cotrubas despre Adevărurile Operei by Ma () [Corola-journal/Journalistic/17592_a_18917]
-
o cere, mai rănîne încă de adîncit. După cum rămîne deschisă o posibilă discuție despre adecvarea vocii sale de bariton liric la caracteristicile muzicale ale personajului: un grav penetrant care să-i asigure fundamentul, o culoare sonoră întunecată - "voce neagră" - o vocalitate arogantă, metalică și totuși mlădioasă, într-un cuvînt, ceea ce se cheamă un "Heldenbariton". În dorința sa de a se apropia de această imagine sonoră, Barnea forțează, pierde din vedere legato-ul făcînd fraze colțuroase, iar gravele nu se aud; doar
Redescoperirea unui teritoriu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16527_a_17852]
-
lumea satului (despre care se vorbește în libret), nu cred că mai cheamă publicul în sală. Evoluția unei orchestre care cântă mult prea tare, este și ea, previzibilă. Și totuși, sâmbătă, 13 aprilie, mulți spectatori au plecat acasă mulțumiți, deoarece vocalitatea celor patru interpreți principali a estompat celelalte neajunsuri. A fost ca un răsfăț auditiv, cu patru timbruri de glas ce rămân în memorie. Pentru cunoscători, cuplul Tatiana Lisnic- Ștefan Pop reprezintă o garanție prin carierele cu care se mândresc cei
Opera ?Elixirul dragostei? la Opera Na?ional? din Bucure?ti: O sear? a vocilor frumoase! by Lumini?a CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83122_a_84447]
-
vocala „A” și care ajunseseră treptat să fie executate pe întregul ambitus în mezzoforte cu crescendo și decrescendo bine supravegheate. În urma acestor trei ani de răbdare, Nicolae Herlea avea să obțină perfectul instrument al uneia dintre cele mai desăvârșite vocalități din istoria universală a teatrului liric. După o perioadă de studiu a 18 repertoriului, în urma audițiilor la care a participat, Nicolae Herlea a fost angajat la Opera Română din București. Debutul său absolut a avut loc la 14 aprilie 1950
Nicolae Herlea ? carisma umanismului vocal by Stephan POEN () [Corola-journal/Journalistic/83385_a_84710]
-
Lucia di Lammermoor” de Donizetti, „Faust” de Gounod, „Bărbierul din Sevilla” de Rossini și debutează în „Paiațe” de Leoncavallo (rolul Tonio) și în operele verdiene „Rigoletto” și „Forța destinului”. Din repertoriul său mai fac parte titluri de mare importanță ale vocalității de bariton: „Traviata”, „Trubadurul”, „Bal mascat” de Verdi frecvent interpretate dar și „Aida” sau „Otello” de Verdi interpretate doar în străinătate în anumite producții de importanță foarte mare. „Evgheni Oneghin” și „Dama de Pică” de Ceaikovsky, „Kneaz Igor” de Borodin
Nicolae Herlea ? carisma umanismului vocal by Stephan POEN () [Corola-journal/Journalistic/83385_a_84710]
-
urmă cu câteva zile ... Încerc senzația unei singurătăți apăsătoare. Mă refugiez în noianul de amintiri. Păstrez în suflet dar și în zecile de îndelungi imprimări, emoțiile și colocviile noastre despre viață și artă, despre oameni și evenimente, despre voci și vocalități, despre roluri și teatre, despre compozitori și parteneri, despre principiile fundamentale ale profilului său spiritual. Sunt dialoguri de suflet care mi-au prilejuit revelația misterului existențial a personalității sale și aprofundarea minuțioasă a tuturor mecanismelor de gândire și simțire ale
Nicolae Herlea ? carisma umanismului vocal by Stephan POEN () [Corola-journal/Journalistic/83385_a_84710]
-
și cei 2000 de euro. Aceasta a fost apreciată pentru performanța vocală, dar și actoricească în interpretarea piesei I’m here din musicalul Colour Purple de Brenda Russel. Trofeul concursului a fost secondat bineînțeles și de premii speciale: Premiul pentru vocalitate - Maria Simion, Premiul pentru actorie - Plamenka Angelova, Premiul special al juriului, ex-aequo - Renate Grad și Vera Dordai, Premiul pentru cel mai bun solist sub 20 de ani - Diana Alexe, Premiul special al Teatrului de Operetă și Musical „Ion Dacian”, ex-aequo
Provocarea by Andreea Dragu () [Corola-journal/Journalistic/84205_a_85530]
-
bună tehnică de virtuozitate în vechea manieră bel-cantistă. Chiar dacă nu a urmat indicațiile de interpretare date de Verdi care îi cerea solistei sale " să folosească o voce răgușită, aspră, seacă....diabolică", Silvia Sorina Munteanu este stăpână pe acest gen de vocalitate destul de rară și a reușit să exprime muzical cu vocea ei frumos timbrată, de mare întindere, energia întunecată a personajului. Este un tur de forță pe care l-a parcurs pe un traseu ascendent. Partener convingător al impetuoasei Lady, a
Un posibil succes de public? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/8431_a_9756]
-
discuta observând câteva versiuni regizorale importante pe care le-am putut urmări la București sau în diferitele teatre muzicale europene, în care a fost montată opera. Perceput în plan mitologic Sfinxul este un personaj puternic de natură hermafrodită. Aspectele de vocalitate ale rolului sunt și acestea cu totul speciale; este, poate, unul dintre cele mai complexe roluri de alto din întreaga literatură muzicală a primei jumătăți a secolului XX. Jean Rânzescu - mă refer la prima montare bucureșteană din anul 1958 - definește
Cinci decenii pe scenele românești - "Oedipe"-ul enescian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7768_a_9093]
-
Ar fi un așa-numit "cadou"; ...de care se dispensează alții! Susținerea rolului titular, în schimb, a constituit o împlinire de zile mari! în planul performanței vocale! O datorăm cunoscutului muzician care este Franck Ferrari, o voce de bas-bariton potrivită vocalității rolului, ideii de tragedie lirică; așa cum și-a gândit Enescu opera. Regia nu i-a oferit posibilitatea a se desfășura la adevărata sa valoare! Trebuiesc apreciate performanțele celor două colective ale instituției bucureștene. Corul, condus de neobositul maestru Stelian Olariu
Festivalul Enescu, ieri și azi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6955_a_8280]
-
Scribe, lui Ernest Legouvé, sau libretistului italian. Opera a fost compusă în primii ani ai secolului trecut, imediat după moartea lui Verdi și după premiera operei Tosca, de Puccini. Linia melodică larg desfășurată a unora dintre arii amintește de conductul vocalității de tip verdian; dar dinamica replicilor, caracterul alert al acțiunii, verva orchestrală, fac trimitere la mobilitatea atât de spectaculoasă a situațiilor muzical-dramatice proprii teatrului muzical la Puccini. Cu mai bine de șapte decenii în urmă, opera "Adriana Lecouvreur" a fost
O capodoperă puțin cunoscută la noi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8792_a_10117]
-
Bayreuthului, regizorul Wieland Wagner, considera că și-a trădat bunicul numai în montarea actului al doilea din Tristan. Acesta ar fi trebuit să se petreacă pe un pat în camera Isoldei. Revin la distribuție. Tenorul englez Ian Storey desfășoară o vocalitate consistentă, dar cumva modelată până la limitele pe care muzica încearcă aici să le depășească. A cântat cel mai bine îndelungul monolog din actul trei. Excelente celelalte personaje principale: Gerd Grochowsky - Kurwenal, Matti Salminen - regele Marke (interpreta același rol, în 1981
Isolda la Milano by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/8868_a_10193]
-
că Bach însuși a fost conștient de valoarea, de semnificația lucrării. A recopiat-o integral cu propria sa mână. Coralele, momentul comuniunii, aparțineau tradiției. Dar ariile - sondarea universului interior al expresiei umane, virtuozitatea vocală ce amintea în anume măsură de vocalitatea de tip italian - desemnau o zonă diferită de cea a lutheranismului. La fel ca și tumultul rebarbativ, acuzator, al maselor, portretizat în numerele corale ample. Tulburarea sufletească, chinurile crucificării, disperarea, susținute de evoluțiile armonice cromatice, prevestesc drumurile ulterioare ale expresionismului
Concerte pascale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7392_a_8717]
-
o probează mezzosoprana Oana Andra, la implicarea dramatică susținută de soprana Crina Zancu în rolul atât de complex, în plan psihologic, al Tatianei. Apariție scenică dezinvoltă în rolul titular, baritonul Iordache Basalic nu a reușit, deocamdată, să asimileze specificul de vocalitate al partiturii, una dintre cele mai complexe pagini ale literaturii romantice a școlii ruse de operă a secolului al XIX-lea. Este un rol în care, ne aducem aminte, cu decenii în urmă a evoluat magistral - prioritar în plan actoricesc
Evenimentele actuale ale stagiunii muzicale... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7437_a_8762]
-
găzduiește acțiunea, scenele de mare sugestie ale acesteia fiind inspirate din decorația vaselor; siluetele negre ale personajelor par desprinse de pe fundalul roșu al ceramicei antice. Muți știe să potențeze aspectul dramatic accentuând simfonismul evoluției orchestrale fără a copleși elementele de vocalitate. La pește o jumatate de secol după montarea precedentă, actuala realizare scenica se distinge prin bun gust, coerentă, construcție amplă, se distinge printr-o stăpânire magistrală a orchestrei și a vocilor, a echipei de soliști. Pe bună dreptate a fost
Enescu omagiat la Roma... și nu numai! by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7459_a_8784]
-
talent dramatic, de o cuceritoare prezență scenică. Am avut șansa de a dispune de audiția directă, nemediată de tehnica de amplificare. Cele trei apariții scenice, excelent plasate în economia spectacolului, au etalat zone stilistice diferite, deși dominatoare rămâne tipul de vocalitate propriu școlii italiene. Aria Vissi d'arte a reprezentat momentul suprem al apariției Angelei Gheorghiu. Maestrul Ion Caramitru ne-a reamintit că a fost scrisă de Giacomo Puccini în urmă cu o sută de ani la solicitarea marii noastre soprane
Refugiul în cultură by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7162_a_8487]