62 matches
-
aștep să se ivească un rapsod popular al Transilvaniei. Nu l-am întâlnit încă. A sosit vremea și acum este! am răspuns glumind meșterului. Acest rapsod există, dar nu-i un cântăreț, ci o cântăreață. O cheamă Maria Tănase. Nu vocalizează după note și n-a studiat la Conservator pe Amneris; dar a cutreierat toate ținuturile țării, de sub poalele Ceahlăului până în Munții Apuseni și și-a cules melodiile de-a dreptul de la izvorul lor. Apă limpede într-un pocal de cristal
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
manifestându-se permanent o concurență între cele două strane în ceea ce privește ,,calitatea” interpretării. De asemenea, în timpul interpretării, accentul se pune pe ultima silabă care, de cel mai multe ori, conține în final o vocală, iar dacă este o consoană, aceasta este vocalizată cu un ,,î” mut. Strofele sunt formate în general din câte trei versuri dintre care unul este refrenul: ,,Mari boieri”, ,,O, lerui Doamne”, ,,Oi-da lerui Doamne”, ,,Oi-le-runda lerui Doamne”, ,,Domnului, Domn din cer”, ,,Flor’le dalbe”, ,,Flor’le dalbe lel
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
G.I. Joe și cu Transformers, se face film și cu Lego. Imaginativ intitulat “Lego: The Piece of Resistance” filmul va avea premieră pe 7 februarie 2014 și va fi (din fericire) o animație 3D. Will Ferrel și Liam Neeson vor vocaliza protagoniștii. Personajul principal, Emmet, va fi o figurina LEGO care glăsuiește cu vocea lui Chris Pratt. Acest personaj e confundat cu un altul care are capacități extraordinare și poate salva lumea. Will Ferrell va avea vocea lui President Business, dușmanul
Lego, the movie by http://www.zilesinopti.ro/articole/4116/lego-the-movie [Corola-blog/BlogPost/98453_a_99745]
-
și o educație fermă, pentru a se supune necondiționat stăpânilor. Preferă să i se lase o anume marjă de independență. Nu este recomandat în rol de câine de pază, pentru că acceptă destul de ușor prezența străinilor, după ce i-a semnalat inițial. Vocalizează prin urlete și mai rar prin lătrat. Năpârlesc abundent la schimbarea sezoanelor, blana lor trebuind pieptanată și periată periodic, pentru a se îndepărta firele moarte. Puțin pretențioși, rezistenți și robuști. Preferă anotimpul rece, sunt câini de exterior. Se obișnuiesc ceva
Samoyed () [Corola-website/Science/306837_a_308166]
-
consecutive ale hexacordului - sistem melodic de bază pentru acele timpuri: Mai târziu (sec. XVII) denumirea sunetului "Ut" a fost înlocuită cu aceea de "Do" (presupusă a proveni de la cuvântul "Dominus", invocat adesea în cantus planus), pentru ușurința de a fi vocalizat, iar sunetul "Si", cel de-al șaptelea pentru o scară muzicală completă, a rezultat din inițialele cuvintelor "Sancte Ioannes", ultimul vers al imnului, care în textele timpului se înscria prescurtat (S.I.). Imnul se cunoaște și se fredonează azi în mai
Notație muzicală () [Corola-website/Science/311491_a_312820]
-
aceste povești cu glas tare, mi-am dat seama că vocea mea își caută, indiferent de cultura din care provenea povestea, invariabil același ton, că încerc să găsesc un fel de blîndețe și totodată un umor pe care să le vocalizez. Nu e opțiunea mea actoricească, niciodată nu m-am priceput la așa ceva, ci un îndemn clar pe care ți-l face textul. Meritul traducătoarei e neprețuit, din acest punct de vedere."" - Andreea Deciu, " Povesti pentru cei mari", în "România literară
Brândușa Prelipceanu () [Corola-website/Science/304977_a_306306]
-
parte a unui studiu de literatură, o meta-analiză poate fi efectuată în scopul de a discerne o tendință colectivă de variabile individuale. Tandem între subiecți: Doi subiecti sunt rugați să lucreze în același timp pe o serie de sarcini, în timp ce vocalizează observațiile lor analitice. Acest lucru este observat de cercetător, și poate fi folosit pentru a descoperi probleme de utilitate; în general, acest proces este înregistrat. Sondaje și chestionare: O tehnică frecvent utilizată în afara factorilor umani, precum sondajele și chestionarele, are
Factorul uman () [Corola-website/Science/325929_a_327258]
-
impresarul Adelinei, îi îndepărta de aceasta considerând că își doresc averea sopranei și mai puțin dragostea ei. În aceeași perioadă Patti se împrietenește cu compozitorul italian Gioachino Rossini, care „recunoștea întreaga minunăție a acelei voci și întreaga artă cu care vocaliza”. Rossini trece în neființă în 1868, iar Patti cântă la înmormântarea acestuia împreună cu Marietta Alboni una dintre ultimele opere ale compozitorului, „Stabat mater”. În primăvara aceluiași an Adelina se căsătorise cu Henri de Roger de Cauzac, marchiz de Caux, care
Adelina Patti () [Corola-website/Science/322272_a_323601]
-
noii muzici bizantine, nume dat Bizantis, cel mai mare centru cultural est-european. Prin folosirea imnurilor s-a ușurat pătrunderea elementului popular în biserică, adăugând formule și formele muzicale noi. Tot pentru potențarea exprimării muzicale a psalmodiei s-au adăugat formule vocalizate la finalurile versetelor psalmilor, obicei existent în sinagogi. În biserică au fost adoptate aceste jubilații, dar și cântările melismatice. Modelul de psalmodie ebraica veche anticipă prin caracterul sau coralul gregorian. Factorii care au contribuit la definitivarea cântării bizantine au fost
Configurații muzicale reprezentative () [Corola-website/Science/336801_a_338130]
-
poate fi văzut rar deoarece este numai în trecere, cuibărind în Asia Centrală și iernând în delta Nilului. Cocorii sunt ființe înalte, bipede, cu o înălțime între 100 și 200 cm. Durata de viață este de 30 - 40 de ani. Ei vocalizează, sunt foarte sociabili și au un stil de viață monogam. În China, Africa de Sud și Uganda, cocorii sunt simboluri naționale. În Asia de Est, ei simbolizează viață îndelungată, fericire, fidelitate în casnicie și dragoste. Caracteristic cocorilor este forma traheii care pătrunde
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]
-
a este o formă vocalizată de comunicare umană. Se bazează pe combinarea sintactică, lexicală și a diverse nume proprii din vocabularul complex (de obicei peste 10.000 de cuvinte diferite) al oricăreia din limbile moderne. Fiecare cuvânt vorbit este creat printr-o combinație fonetică a
Vorbire () [Corola-website/Science/334722_a_336051]
-
transmise ca pulsuri scurte și lungi. Mai târziu, oamenii și-au dat seama că ar putea învăța mai ușor codul Morse ca o limbă auzită decât o limbă scrisă. Pentru a reproduce sunetele scoase de un receptor Morse, operatorii au vocalizat punctul ca "dit", și linia ca "dah". Punctele ce nu se aflau la finalul unei secvențe, au devenit "di". Ca exemplu, litera "c" era vocalizată ca "dah-di-dah-dit". În aviatie, codul Morse a început să fie des folosit ca bază de
Codul Morse () [Corola-website/Science/302336_a_303665]
-
decât o limbă scrisă. Pentru a reproduce sunetele scoase de un receptor Morse, operatorii au vocalizat punctul ca "dit", și linia ca "dah". Punctele ce nu se aflau la finalul unei secvențe, au devenit "di". Ca exemplu, litera "c" era vocalizată ca "dah-di-dah-dit". În aviatie, codul Morse a început să fie des folosit ca bază de comunicare în jurul anilor 1920. Cu toate că emițătoarele erau voluminoase și greu de utilizat, s-a mai încercat folosirea lor în aviație. În 1910, armata din SUA
Codul Morse () [Corola-website/Science/302336_a_303665]
-
pro-duc un mic subset de tipuri de silabe care se regăsește în toate limbile lumii, evidențiază faptul că limbajul uman nu a fost inventat de oameni, ci mai de-grabă a evoluat. Unele limbi, numite tonale, se bazează pe tonuri vocalizate pentru a comunica semnificații. În aceste limbi, ridicarea sau coborârea tonului schimba înțelesul cuvântului. Vorbitorii limbii engleze (limba care are o rezonanță apar-te) își pot comunica furia sau tristețea modificându-și intensitatea vocii. Fără o inflexiune adecvată, semnificația propoziției
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
la gură cu ambele mâini; se rostogolește pe spate și pe burtă; distinge chipurile familiare de cele străine; - 7 luni: se deplasează în „patru labe”; bea cu cana; se ridică în șezând din decubit dorsal; ține obiecte în ambele mâini, vocalizează; zgârie; - 8 luni: ridicat, se poate rezema; culcat, `nalță capul, se rostogolește; țopăie; țipă ca să atragă atenția; emite sunete; își privește imaginea în oglindă și se bucură; o preferă pe mama; se ridică în poziția șezând, fără ajutor; - 9 luni
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Is. 6,3). 6. La un anumit moment, scribii au început să ofere „sprijin” cititorilor prin introducerea „literelor-vocală” în textul consonantic. Nu este exclusă posibilitatea ca în timp, scribii să socotească aceste semne vocalice ca părți ale textului consonantic, să vocalizeze „noul” text consonantic și, astfel, să se ajungă la noi cuvinte, cu noi înțelesuri. Uneori, întrucât astfel de texte nu aveau nici un sens, scribul se simțea obligat să indice pe margine că ar putea fi vorba de o haplografie și
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
diferență de scriere este legată adeseori de diferența de sens a cuvântului derivat. În primul capitol al lucrării sale, Commentarius Massorae Historiens (Tiberias, partea I), Buxtorf spune că termenul folosit de către evrei pentru desemnarea tradiției textului biblic este cuvântul hrwsm (vocalizat după forma hdwgb de la Ier. 3,7), și din moment ce samech este un sunet ascuțit, cuvântul se scrie cu dublu „s”: massora. Această modalitate de transcriere a cuvântului, deși nu a fost adoptată de către Buxtorf însuși, este urmată de către foarte mulți
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
occidentali - sistemul palestiniantc "3.4.2. Vocalizarea făcută de către masoreții occidentali - sistemul palestinian" Înainte de a ne referi la sistemul de vocalizare al masoreților tiberieni, trebuie sa facem câteva referiri la vocalizarea palestiniană. Asemenea sistemului babilonian, și acesta este supralinear. Textele vocalizate pe baza acestui sistem ne ajută să ne conturăm o imagine cât mai clară asupra textului biblic, atât în mediile premasoretice, cât și în cele nemasoretice. Majoritatea manuscriselor cu vocalizare palestiniană prezintă, fiecare în parte, caracteristici individuale cu privire la semnele care
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
mai vechi manuscris biblic cu vocalizare tiberiană este codexul Profeților din genizah sinagogii din Cairo, text ce a fost copiat, vocalizat și înzestrat cu toate celelalte semne masoretice în anul 896, de către Moșe ben Așer, al cărui fiu, Aaron, a vocalizat celebrul „manuscris Alep” ce conținea toată Biblia. Desigur, nu putem nesocoti posibilitatea ca masoreții occidentali să fi avut în vedere o anumită sistematizare a pronunției, mai ales în faza terminală de copiere a textelor. Entuziasmul și simțul urgenței care, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Talmudul babilonian nu menționează nimic în acest sens1. Atunci când, la începutul secolului al VII-lea, înțelepții evrei s-au hotărât să introducă vocale în textul consonantic nevocalizat al Bibliei ebraice, au trebuit să aleagă câteva manuscrise pe care să le vocalizeze; în momentul în care au constatat că manuscrisele prezintă deosebiri, înainte de a introduce vocalele, au fost nevoiți să aleagă între mai multe variante. Orlinsky socotește că masoreții alegeau în primul rând cele mai bune trei manuscrise ale textului biblic ebraic
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
în primul rând cele mai bune trei manuscrise ale textului biblic ebraic pe care îl aveau la dispoziție. Dacă cele trei manuscrise nu prezentau deosebiri, vocalizarea textului nu punea nici o problemă. În situația în care manuscrisele prezentau unele deosebiri, masoreții vocalizau mai întâi cuvintele care nu ridicau probleme - forma qere, iar cuvintele neclare erau lăsate nevocalizate - forma ketiv. De cele mai multe ori, diferențele dintre cele trei manuscrise alese cu multă grijă de către masoreți erau cauzate de greșelile comise de către scribi, în cadrul procesului
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
importante privind redactarea codexului Aleppo: 1. Solomon ben Buya’a obișnuia să copieze textul ebraic, lăsând introducerea vocalelor, a accentelor și a tuturor celorlalte note masoretice în seama unui specialist în aceste probleme. 2. Efraim ben Buya’a care a vocalizat textul și-a încheiat lucrul în anul 1241 al erei seleucide, adică în anul 930 d.Hr., la câțiva ani după ce Solomon ben Buya’a a copiat textul. Prin urmare, este de presupus că scrierea Pentateuhului a început în anii
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
urmare, este de presupus că scrierea Pentateuhului a început în anii ’20 ai secolului al X-lea. 3. În cel mai probabil caz, Codex Aleppo a fost scris înainte de Pentateuhul de la Cufut-Kale, din moment ce Aaron ben Așer este cel care a vocalizat textul consonantic. Rezultă că textul codexului Aleppo a fost scris la sfârșitul secolului al IX-lea, în orice caz, nu mai târziu de anul 9101. În secolul al XVIII-lea, rabinul comunității din Alep, Rafael Solomon Laniado, vorbește despre obligația
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
consonantică, tradiția citirii acestui text rămânând numai la stadiul oral. Cu timpul, samaritenii au dezvoltat și semne vocalice, însă arareori - și destul de inconsistent - acestea au fost introduse în manuscrisele mai târzii. Abia aproape de zilele noastre samaritenii au scris câteva manuscrise vocalizate în întregime, spre a fi folosite în afara comunității. Tradiția citirii acestor manuscrise se reflectă și în traducerile Pentateuhului samaritean în aramaică și arabă 2. Tradiția scribală a Pentateuhului samaritean reflectă câteva trăsături asemănătoare multor manuscrise de la Qumran și, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
sunt, de asemenea, transformate în impulsuri electromagnetice benefice datorită proprietăților piezoelectrice ale structurilor moleculare cristaline din oase, țesuturile conjunctive și electroliți. Metodă: inspirați profund pe nas, comprimați respirația în jos la nivelul abdomenului inferior, apoi deschideți gura și gâtul și vocalizați silaba tare și clar, într-o expirație lungă, constantă și controlată, continuând până când plămânii sunt complet goliți. Nu întrerupeți niciodată vocalizarea unei silabe curative sau sacre și nu vă opriți până când expirația nu este completă. Una dintre cele mai eficiente
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]