12 matches
-
lui Anouilh nu este totuși deprimant, cum s-ar putea crede și cum s-a și crezut. Eroii lui prin hotărârea de a evada în aventură sau moarte, ca și autorul însuși, care evadează din tragic în comicul uneori chiar vodevilesc, confirmă puternic, deși indirect, dreptul omului la o viață morală 1 Pagini de critică literară, vol. IV, p. 438 2 Pagini de critică literară, vol. I, p. 313 3 idem, p. 336 4 ibidem, p.343 5 Pagini de critică
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
cu observație autohtonă, prefigurându-se cerința profesionalizării repertoriului. Prin Gheorghe Asachi, cel care adaptează mai întâi piese pastorale și idilice și se dedică apoi dramei istorice, al cărei fondator poate fi considerat (îndeosebi prin Petru Rareș, 1837), se depășește momentul vodevilesc dominant în intervalul 1820-1860 pe scena românească. Înainte de 1860 reușește să se impună un nou stil, preponderent realist-satiric, în comedia citadină, precumpănitor bucureșteană. Adevăratul dramaturg prin vocație este însă Vasile Alecsandri, la care - observă autorul - se produce fuziunea dintre vizualitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288153_a_289482]
-
culturali ai sistemului. Țuică de prună consemnează ca un ritual inițiatic participarea unui adolescent la distilarea, după rânduială, a țuicii, soldată cu o beție cumplită; în Ispitirea e istorisită pățania unui țăran matur care, pus - printr-un concurs de împrejurări vodevilesc - în situația de a participa la un examen pentru angajarea pe un post de muncitor, ia examenul cu ușurință, dar nici nu se gândește să se ducă la slujbă, rămânând fidel condiției sale de gospodar agricultor. Nuvela Cine a ucis
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]
-
lui Anouilh nu este totuși deprimant, cum s-ar putea crede și cum s-a și crezut. Eroii lui prin hotărârea de a evada în aventură sau moarte, ca și autorul însuși, care evadează din tragic în comicul uneori chiar vodevilesc, confirmă puternic, deși indirect, dreptul omului la o viață morală necoruptă." Thomas Mann este așezat cu fermitate în pantheonul valorilor universale alături de Proust: "Opera întreagă (...Ă își așază autorul în rândul marilor romancieri ai lumii din secolul trecut, iar în
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ale creștinismului la Dante, Paul Claudel, Charles Péguy, T.S. Eliot - în fapt, dintr-o matcă globală, cultivând orice gen, de la drama liturgică medievală la povestea franciscană a sfântului ce vorbea cu toate ființele acestui pământ, la sonet și până la cantata vodevilescă, democratică a americanului Vachel Lindsay. Autorul se explică: „... ar fi vorba de un volum modest, compus din șapte capitole care au fost publicate pe vremuri în periodicul Buna Vestire din Roma.” Mai adăuga în privința compoziției antologiei că nu este exhaustivă
Lirică religioasă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/13324_a_14649]
-
că filmul se poate termina în atâtea feluri diferite nu pentru că acest lucru este doar posibil, ci pentru că acest lucru nu mai contează, ci doar acest hic et nunc dramatic. Într-un fel postmodern, substanța romanelor lui Andrew este încununată vodevilesc. Simulacrele iau locul încetul cu încetul realității, plăcerea de a juca creează un soi de senzualitate stranie, rece, improvizația se îmbină genial cu scenariul gata fabricat. Finalul care aparent pune punct acestei confuzii a rolurilor nu are nimic dintr-un
Romancierul și actorul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6935_a_8260]
-
lipsei lor de originalitate: ca adaptări, prelucrări, cu sursele nu întotdeauna indicate explicit. Nu aceasta este totuși opinia dominantă în istoria literară românească mai nouă. Un foarte complex și convingător studiu al profesorului Paul Cornea analiza tocmai "circuitul popular", "spiritul vodevilesc" și calitatea limbajului care dau valoare comediilor, indiferent de existența modelelor și a izvoarelor ( a căror căutare, pentru orice detaliu textual, a fost de altfel exagerată): "În ultimă instanță, totul se ține grație dialogului" ( Itinerar printre clasici, 1984, p. 60
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
Buñuel (Adrien de Van), Cole Porter (Yves Heck) etc. Personajele în lumea cărora intra nu sunt niște simple caricaturi, niște fantoșe, dar cu toate acestea răzbate dinspre ele o urmă de teatralitate. Nu istoria Parisului anilor ’20 vernisata furtiv și vodevilesc îl interesează pe regizor, ci nostalgia, nostalgia care proiectează o lume cu poveștile ei devenite Istorie, Legenda, Literatura. Acel „trăit” din spatele frazei tipărite, din spatele culorii de pe pânză, care scapă mereu este ceea ce dorește să întâlnească Gil, care simte că laboratorul
Un american la Paris by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5289_a_6614]
-
mai bun film străin cu Trenuri bine păzite (1966), în ciuda acestui fapt, Ciocîrliile pe sîrmă realizat în 1970 și suprimat de cenzură a putut fi văzut abia în 1990. În noul său film, Jiri Menzel a reușit să îmbine spiritul vodevilesc cu gagurile filmului mut, istoria fiind culeasă cu literele mici ale unui om mic, un fel de Tom Degețel, o istorie care aparține nu numai lui Dite, ci și o istorie a Europei scrisă șucar, cu poante, prin plonjeul buf
Jan care rîde și Jan care plînge by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8793_a_10118]
-
pădure, suma de copaci îi las, Și la un stejar mai mare trec cu un repede pas. Satira spiritului meu e o mică comedie de badinaj aproape mussetian, O profesiune de credință, un monolog al unui personagiu onctuos și inconștient vodevilesc, care se retrage de pe scenă cu comice reverențe. În fabule ( Toporul și pădurea, de pildă), dizertația molierescă ce taie răsuflarea formează substanța. Alecsandrescu era în fond un monologist. A. HRISOVERGHI A. Hrisoverghi (1811-1837) e romantic mai mult în imaginea pecare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de vreme ce vărul evghe-niei-voastre v-au proskalisit, nu încape nici o aporie..." Farmazonul din Hîrlău, Modista și cinovnicul, Creditorii, Doi morți vii, Agachi Flutur, Chir Zuliaridis, Sgîrcitul risipitor, Sfredelul dracului și altele sunt prelucrări de piese franceze, mărturisite ori presupuse, în stil vodevilesc, cu obișnuita tipologie a comediei franceze în care zgârcenia primează. Alecsandri contribuie cu o veselie nesilită și cu geniul numelor proprii burlești: Jignicerul Vadră ot Nicorești, Șatrarul Săbiuță, Postelnicul Taki Lunătescu, Nastasi Cârcei, Nae Năucescu, Lică Panglică, Tingerică-Rumenică, Curculets Istets
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui (Bizu, n.n.), cu scheme de oameni, cu năluci de fapte și cu neverosimil de naive încercări de mistificare. Căci toată comedia țesută împrejurul noii ipostaze a lui Bizu, de persoană cu autoritate administrativă și iluzorii inițiative, are nu știu ce aer vodevilesc, de glumă, cam sinistră, dar în tot cazul de glumă"53. Chiar dacă nu le-a scăpat nota comică, comentatorii n-au sesizat însă intenția polemică a criticului-prozator54, care îl readuce pe Bizu în scenă tocmai pentru a ilustra, de data
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]