37,159 matches
-
Crin Halaicu sau un Viorel Lis s-au gîndit, fie și în nopțile lor de nesomn, cum ar fi putut îmbunătăți canalizarea Bucureștiului. Halaicu n-a lăsat în urma sa decît regretul că a fost ales primar, iar Lis n-avea voință ca primar nici cît vidanjorii orașului, trimiși să desfunde canalele. Cu aerul lui trist, de victimă a regiilor de tot felul, Lis a lăsat un contract cu Apa Nova de pe urma căruia ar trebui să i se ceară socoteală. Cei de la
Bucureștiul trădat de primarii săi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11265_a_12590]
-
reorganizare a eseurilor care impune o altă coerență a discursurilor aduce acest caracter de noutate al cărții, ci un alt fapt, care ține de contextul lecturii. Paginile acestui volum au fost scrise, își amintește autorul, într-o epocă în care ,voința de cultură" căpăta un înțeles ce trecea de simpla preocupare culturală. Neîndoielnic lucru, în anii '80 ele erau citite ,altfel". Astăzi, ele pot fi citite firesc și singurul interes poartă către conținutul de idei al cărții. Rămîne culoarea scopul ultim
Cele mai bune culori by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11274_a_12599]
-
sau contracarată de Cătălin Ghiță dacă acorda o atenție mai mare vizionarismului lui Rimbaud, poetul care nu este în mod natural vizionar, ca romanticii, ci se face vizionar, după cum el însuși pretinde, printr-un program (deci printr-un act de voință ca premisă rațională) de dereglare a tuturor simțurilor. Episodic, criticul se referă la Rimbaud și la fantezia lui dictatorială ca ,demiurgie totală a eului instaurator, generator de lumi" (p. 59). Un capitol nou se impune cu necesitate pentru a distinge
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
asupra ta însuți, ai un dialog doar cu propriile gînduri și închipuiri și nu știu dacă vreun scriitor scrie gîndindu-se clar la un public anume. Nu este cazul meu oricum. Desigur, cred că actul de a scrie implică mereu o voință de comunicare și nu cred că există cineva care să scrie doar pentru el însuși, că poate exista o asemenea opțiune de singurătate totală. Pentru mine, literatura este un efort de a ajunge la celălalt, la cititor, fără de care literatura
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
tranzitoriului: ,bucuria de-o clipă/ fu gata să mă doboare// sunet lin și lumină/ filtrîndu-se printre frunzare/ de tei înflorit// miros de pace divină/ și fior dinspre plus infinit" (bucuria de-o clipă). Străină de orice impuls posesiv, de orice voință de fixare, poeta se mulțumește cu surpriza luminii ca simbol al libertății ce sfidează bunăstarea filistină, alienantă: ,gata/ acum plec să mă plimb/ să văd ce îmi oferă/ această nouă zi/ în afară de chiar lumina ei/ pe care cu greu mă
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
ci dimpotrivă e animat de năzuința de a i se supune necondiționat. La polul opus criticismului luciferic, poeta se dăruie lumii nu doar prin contemplație, ci și printr-un soi de automatism existențial, lăsîndu-se în voia ei, sublim părăsită de voință: ,și n-ar trebui să mai fac nimic// decît să mai fac nimic// decît să mă las în voia/ pornirii mele spre zbor/ și spre cîntec/ fără nici o urmare" (simt în mine oase de pasăre). Ceea ce e o morală a
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
Republicii Moldova. Această inițiativă legilativă a fost înaintată de PLDM și PD. Niciun stat străin, nicio persoană particulară străină nu are dreptul să se implice în procesele electorale din Republică Moldova. În caz contrar, ar fi grav sfidata suveranitatea națională și voința poporului. Legislația electorală deja prevede interdicții și sancțiuni dure în cazul finanțării din străinătate a concurenților electorali. Recent, s-a introdus prohibiția că în imaginile din publicitatea electorală să nu apară personalități străine. De remarcat că și în campania de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
firească a Uniunii Europene de a întregi solidaritatea să și de a reconstrui granițele sale. Relația cu Occidentul apare, în viziunea lui Mihai I, si ca o formă unilaterală, ca o garanție, ca o măsură de a testa consecventă și voință Uniunii Europene, acesta întrebându-se retoric "Cât de departe sunt dispuși să meargă" (oficialii și decidenții UE - n.n.). Opțiunea pro-Vest a Republicii Moldova și, în același timp, a Europei, pentru a aduce fosta republică sovietică alături de familia europeană, nu apare ca
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Vladimir Gh. Diculescu, studiu introductiv de V. Rata, Editura Științifică, București, 1959, pp. 230-308. 17 N. Fleva, Regim autocratic. Politică centralizatoare a guvernului conservator Lascăr Catargiu. Interpelare dezvoltată în ședințele din 22 și 23 februarie a Adunării Deputaților, București, Tipografia "Voința Națională", 1893, p. 57. 18 Nicolae Blaremberg, Discursul din Ședința Camerei Deputaților din 25 noiembrie 1876, în România și rezbelul actual sau guvernanții și guvernații, traducție din limba franceză tipărită din inițiativa unui iubitor de adevăr, Noua Tipografie a Laboratorilor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ELIADE, Pompiliu, Influența franceză asupra spiritului public în România: originile, Institutul Cultural Român, București, 2006. FLEVA, N., Regim autocratic. Politică centralizatoare a guvernului conservator Lascăr Catargiu. Interpelare dezvoltată în ședințele din 22 și 23 februarie a Adunării Deputaților, București, Tipografia "Voința Națională", 1893. FOTIUS Matthieu, L' influence française sur leș grands orateurs politiques roumains de la seconde moitié de 19-eme siècle (1857-1900), f.e., București. FUNDERBURK, David Britton, Politica Mării Britanii față de România (1938-1940). Studiu asupra stragiei economice și politice, Editura Științifică
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
aici spre intelect și sfârșește cu rațiunea, deasupra căreia nu se găsește în noi nimic mai înalt pentru a prelucră materia intuiției și a o aduce sub cea mai înaltă unitate a gândirii"3. Intelectul nu este deci capabil de voință, cel putin nu de voință conștientă, bazată pe un discernământ rezultat din analiza rațională a împrejurărilor care fac posibil actul voinței ca atare. Asta deoarece intelectul este condiționat de cunoașterea sensibilă, intuitivă, empirica, pe când rațiunea își are sediul în suprasensibil
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cu rațiunea, deasupra căreia nu se găsește în noi nimic mai înalt pentru a prelucră materia intuiției și a o aduce sub cea mai înaltă unitate a gândirii"3. Intelectul nu este deci capabil de voință, cel putin nu de voință conștientă, bazată pe un discernământ rezultat din analiza rațională a împrejurărilor care fac posibil actul voinței ca atare. Asta deoarece intelectul este condiționat de cunoașterea sensibilă, intuitivă, empirica, pe când rațiunea își are sediul în suprasensibil, în cunoașterea bazată pe idei
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
intuiției și a o aduce sub cea mai înaltă unitate a gândirii"3. Intelectul nu este deci capabil de voință, cel putin nu de voință conștientă, bazată pe un discernământ rezultat din analiza rațională a împrejurărilor care fac posibil actul voinței ca atare. Asta deoarece intelectul este condiționat de cunoașterea sensibilă, intuitivă, empirica, pe când rațiunea își are sediul în suprasensibil, în cunoașterea bazată pe idei pure, în ciuda faptului că rațiunea, la rândul său, este totuși dependența de intelect și astfel de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
că esența și realitate sunt cunoaștere a conștiinței despre sine. Ea este conștientă de personalitatea ei pură și, cu această, de orice realitate spirituală; și orice realitate este numai ceva spiritual; lumea este pentru ea, în mod strict, propria să voința, si aceasta este voința universală. Și anume această voința nu este gândul gol al voinței care este situat în asentimentul tăcut, adică reprezentat, ci este voința reală, universală, voința tuturor indivizilor singulari ca atare. Căci voința este în sine conștiința
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sunt cunoaștere a conștiinței despre sine. Ea este conștientă de personalitatea ei pură și, cu această, de orice realitate spirituală; și orice realitate este numai ceva spiritual; lumea este pentru ea, în mod strict, propria să voința, si aceasta este voința universală. Și anume această voința nu este gândul gol al voinței care este situat în asentimentul tăcut, adică reprezentat, ci este voința reală, universală, voința tuturor indivizilor singulari ca atare. Căci voința este în sine conștiința personalității, adică a fiecăruia
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sine. Ea este conștientă de personalitatea ei pură și, cu această, de orice realitate spirituală; și orice realitate este numai ceva spiritual; lumea este pentru ea, în mod strict, propria să voința, si aceasta este voința universală. Și anume această voința nu este gândul gol al voinței care este situat în asentimentul tăcut, adică reprezentat, ci este voința reală, universală, voința tuturor indivizilor singulari ca atare. Căci voința este în sine conștiința personalității, adică a fiecăruia; și ea trebuie să fie
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ei pură și, cu această, de orice realitate spirituală; și orice realitate este numai ceva spiritual; lumea este pentru ea, în mod strict, propria să voința, si aceasta este voința universală. Și anume această voința nu este gândul gol al voinței care este situat în asentimentul tăcut, adică reprezentat, ci este voința reală, universală, voința tuturor indivizilor singulari ca atare. Căci voința este în sine conștiința personalității, adică a fiecăruia; și ea trebuie să fie ca aceasta voința adevărată, reală, că
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
realitate este numai ceva spiritual; lumea este pentru ea, în mod strict, propria să voința, si aceasta este voința universală. Și anume această voința nu este gândul gol al voinței care este situat în asentimentul tăcut, adică reprezentat, ci este voința reală, universală, voința tuturor indivizilor singulari ca atare. Căci voința este în sine conștiința personalității, adică a fiecăruia; și ea trebuie să fie ca aceasta voința adevărată, reală, că esența conștientă-de-sine a tuturor și a fiecărei personalități, așa încât fiecare să
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ceva spiritual; lumea este pentru ea, în mod strict, propria să voința, si aceasta este voința universală. Și anume această voința nu este gândul gol al voinței care este situat în asentimentul tăcut, adică reprezentat, ci este voința reală, universală, voința tuturor indivizilor singulari ca atare. Căci voința este în sine conștiința personalității, adică a fiecăruia; și ea trebuie să fie ca aceasta voința adevărată, reală, că esența conștientă-de-sine a tuturor și a fiecărei personalități, așa încât fiecare să facă, neîmpărțit, totul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mod strict, propria să voința, si aceasta este voința universală. Și anume această voința nu este gândul gol al voinței care este situat în asentimentul tăcut, adică reprezentat, ci este voința reală, universală, voința tuturor indivizilor singulari ca atare. Căci voința este în sine conștiința personalității, adică a fiecăruia; și ea trebuie să fie ca aceasta voința adevărată, reală, că esența conștientă-de-sine a tuturor și a fiecărei personalități, așa încât fiecare să facă, neîmpărțit, totul, și ceea ce se ivește că fapta a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
gândul gol al voinței care este situat în asentimentul tăcut, adică reprezentat, ci este voința reală, universală, voința tuturor indivizilor singulari ca atare. Căci voința este în sine conștiința personalității, adică a fiecăruia; și ea trebuie să fie ca aceasta voința adevărată, reală, că esența conștientă-de-sine a tuturor și a fiecărei personalități, așa încât fiecare să facă, neîmpărțit, totul, și ceea ce se ivește că fapta a întregului să fie faptă nemijlocita și conștientă a fiecăruia"81. Note 1 G. W. F. Hegel
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
era vorba de profesioniști sau de activiști de partid, erau oameni de încredere ai partidului" (p. 75). Depedența celor care lucrau în presa acelor vremuri s-a verificat în toate domeniile. Ca să dăm un singur exemplu al modului în care voința regimului s-a reflectat în presă, citam dintr-o altă lucrare: "Programele abundau de materiale referitoare la importanța copiilor într-o familie și la sentimentul de ratare, de neînplinire pe care ar fi trebuit să-l simtă cuplurile care nu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
precizeze că nu a fost în intenția lor să se suprapună cu concertul Cohen. Alină, ți-am spus și la telefon, nu vă acuză nimeni că ați vrut să stricăți un concert cu tot dinadinsul. Nu vi se reproșează reaua voința, ci doar lipsa de respect față de publicul unui artist extrem de special. Foarte frumos demersul tău de a înfățișa situația din punctul de vedere al tuturor părților implicate. Mie mi se pare oricum un lucru total neserios doar și să organizezi
There is a crack in everything by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82705_a_84030]
-
că sunt mai săraci decât erau cu un an înainte. Iar într-o țară mai săracă, învățământul nu are cum să fie mai bun. Cu cuvintele lui Mugur Isărescu, dacă creșterea nivelului de trai ar fi doar o chestiune de voință și decizie politică, nu am mai avea în lume țări sărace. A doua este plafonarea idemnizațiilor de maternitate/paternitate. Principiul adus în discuție (între alții, si de Petreanu și de Zoso, care se opun propunerii ministrului Marian Sarbu, si de
Politica redusă la absurd by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82782_a_84107]
-
important pt un telefon business - nu are tastatură fizică (aici facem comparație cu alte telefoane business) - iPhone este un telefon consumer cu veleități de telefon business Avantajul este că “problemele” de mai sus sunt de natură software - adica dacă este voința se pot rezolva de către Apple... plusuri iPhone: - ușer interface genial - primul touch screen utilizabil - rapid (însă nu mai rapid decât Blackberry) - Apple - Steve Jobs Așa că depinde de fiecare cum pune în balanță plusurile și minusurile. De mai bine de un
Îl aştept pe Blackberry Bold by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82823_a_84148]