71 matches
-
de seamă. Ochii lor erau ațintiți la intrare. Vistiernicul își revenea. Încăperea era plină de lumină și crescu în intensitate când în pragul ușii apăru Luceafărul. -Măria Ta! - salută cu o plecăciune Luceafărul. Sărut mâna, tată! -Fiule!... -Bine ai venit, voinice!... Ce vânt te aduce la împărăție și unde ai călătorit până acuma?...Hai, povestește, povestește!... -Vântstelar, căluțul meu năzdrăvan, m-a adus Măria Ta...și tot el m-a purtat în tot Universul pentru a găsi Gândul Fermecat - rosti Luceafărul
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_gandului_fermecat_lica_barbu_1389863474.html [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
povestește, povestește!... -Vântstelar, căluțul meu năzdrăvan, m-a adus Măria Ta...și tot el m-a purtat în tot Universul pentru a găsi Gândul Fermecat - rosti Luceafărul prin vorbe ce împrăștiau zeci de steluțe în jur. -Și l-ai găsit voinice?...Unde e?...Te văd bucuros și plin de lumină. -Măria Ta, rogu-te să-ți povestesc!...Am ajuns, în călătoria mea, la al noulea cer, acolo unde sunt stăpâni bătrânii Quasari și zburam mai departe dar, când au aflat ce
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_gandului_fermecat_lica_barbu_1389863474.html [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
mare!... Din friptură să nu-mi iei? Mustul spumegă-n căldare, Ți-l servesc vreo trei femei. Una-ți toarnă în ulcică, Iar a doua îți zâmbește... Și a treia, chiar de-i mică, Zână e și-ți ciripește: - „Ia, voinice, și-mi petrece, Nu lăsa timpul să treacă!” Dinspre munte iarna rece Cerne fulgi de promoroacă. Murmur..., veselie ca la nuntă, Vorba abia acum se leagă: Unul chiuie, cere-o bătută..., Cine poate să-nțeleagă?! Vec ina mea se aprinde
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_din_carciumioara.html [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
mele!... I V Bun e mustul și înțeapă, E ca gura de fecioară; N-aș mai bea un strop de apă, De m-ai picura cu ceară! Căci din nou pe trei corzi zice, Dor de codru-mi-e-a-pleca; Chirea cântă: „Măi voinice, Sus pe munte-i mândra ta.” Coarda groasă iar vibrează, Dealurile plâng și ele... Și Oltețu-mi lăcrimează - Murmurând în pietricele. V Trag cortina ca pe-o spumă, Totu-i viu ca altă dată: Amintirea de-i postumă, Crâșma n-o
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_din_carciumioara.html [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
anilor, dar erau vioi că și porumbeii. Erau bărbați și femei. Fiecare avea bordeiul lui pustnicesc. Printre cei mai tineri, se numără și maica Teodora (Elisabeta). O femeie trecută de 35 de ani, frumoasa, curajoasă, cu părul lung, șatena, înaltă, voinica, cu umerii lați și palmele mari că de bărbat, tăcută, cu o fată de înger și o voce divină: vocea lui Hristos. Cand vorbeai cu ea ținea capul în pământ, smerita, evlavioasa, milostiva, oricând gata să ajute pe cineva, cu
NOI SUNTEM NEBUNI PENTRU HRISTOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1466333619.html [Corola-blog/BlogPost/378860_a_380189]
-
Hmm! Subțirel, frumușel, tinerel...” Dar cel mai mult îi plăcură veșmintele lui elegante, strălucirea albului și clopoțeii de argint cu clinchetul lor prelung. Bietul Ghiocel, înghețat bocnă, tremura de-i clănțăneau dinții și-i sunau toți clopoțeii. - Cum te numești, voinice, și de unde vii? îl întrebă împărăteasa, zâmbindu-i cu simpatie. - Mă numesc Ghiocel și vin din țara lui Soare-Împărat, Alteță! zise Ghiocel, făcând o reverență elegantă. - Din țara lui Soare-Împărat, vasăzică! se încruntă împărăteasa. Și... cum ai îndrăznit să calci
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424882176.html [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
în ea. Nimeni, în afară de tine, nu o poate alunga din locurile noastre pe fioroasa vrăjitoare.De aceea, (și Mărțișor căzu în genunchi) din sufletul meu îndrăgostit, te rog mult...muult, să vii cu mine în țara mea! -Îmi nesocotești dorința, voinice! spuse tristă Primăvara, cu fața împietrită. M-ai dezamăgit! Și dădu să plece. Dar Mărțișor se agăță de rochia sa, implorând-o: -O, mărită prințesă, dacă din vorbele mele și din sufletul meu deznădăjduit n-ai aflat ce înseamnă durerea
MĂRŢIŞOR-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422393563.html [Corola-blog/BlogPost/359044_a_360373]
-
de argint acasă, si cică să-i facă o supiză lu’ bărba-su. Cre'că o știț', ie aia de șa uită ia cam cruciși, de are ia strungăreața aia mare. Mă duc io, mă pune la bucătărie, une ierea una voinica, de-o cunoșteam io din școala, lucra că bucătăreasa la o cantină. E, si ierea grasă aia băgata pin' tigăi, zornăia de zor pe-acoloșa. Can’ o văd așa vrenică, mă pun și io să spăl nește vasă, mai încolo de
CAMELIA RADULIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_radulian/canal [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
de argint acasă, si cică să-i facă o supiză lu’ bărba-su. Cre'că o știț', ie aia de șa uită ia cam cruciși, de are ia strungăreața aia mare.Mă duc io, mă pune la bucătărie, une ierea una voinica, de-o cunoșteam io din școala, lucra că bucătăreasa la o cantină. E, si ierea grasă aia băgata pin' tigăi, zornăia de zor pe-acoloșa. Can’ o văd așa vrenică, mă pun și io să spăl nește vasă, mai încolo de
CAMELIA RADULIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_radulian/canal [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
aștept! - Mă uimești, sfințite părinte! Ești mai degrabă o vedenie și nu un om în carne și oase. Ești un înger, care iei formă umană, ca să ne îndrumi cu povețe înțelepte și să ne ocrotești cu rugăciunile tale. - Te înșeli, voinice! Sunt un simplu slujitor al Domnului! Sunt muritor ca și tine și în curând mă voi ridica, cu voia Lui, în lumea celor drepți. - Ești plin de mistere, zise și căzu în genunchi în fața bătrânului. Te-am căutat noaptea trecută
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
mâinile de colții stâncii și, ținându-se bine, eliberă barba și mustățile vântului cu multă migală, firișor cu firișor, deși, se mai smulseră câteva smocuri, când se mai repezea în prostie nătărăul de vânt. După ce scăpă, răsuflă vântul ușurat: - Mulțumesc, voinice! Cum să te răsplătesc? - Să te duci degrabă după nori și să-i mulgi la izvoarele râușoarelor, că sunt pe moarte, săracele! - Unde să mai găsesc eu acuma norișorii mei? se văicări vântul. - Nici o grijă, tot pe-acolo! Aleargă după
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
turma de nori, plesnind și fulgerând cu un bici de foc pe cei care o mai luau razna. Îi mulse pe toți umplând ulcioarele izvoarelor. Se umplură râurile de apă. Când se întoarse Mărțișor, albia râușorului era plină ochi. - Mulțumesc, voinice! Caută pe mal și vei găsi o piatră albăstruie prin care se vede ca prin sticlă. Vei mai găsi și o scoică sidefie. Când vei avea nevoie, să pui piatra pe cap. Ea se va preface într-o cască ce-
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
mâinile de colții stâncii și, ținându-se bine, eliberă barba și mustățile vântului cu multă migală, firișor cu firișor, deși, se mai smulseră câteva smocuri, când se mai repezea în prostie nătărăul de vânt. După ce scăpă, răsuflă vântul ușurat: - Mulțumesc, voinice! Cum să te răsplătesc? - Să te duci degrabă după nori și să-i mulgi la izvoarele râușoarelor, că sunt pe moarte, săracele! - Unde să mai găsesc eu acuma norișorii mei? se văicări vântul. - Nici o grijă, tot pe-acolo! Aleargă după
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
turma de nori, plesnind și fulgerând cu un bici de foc pe cei care o mai luau razna. Îi mulse pe toți umplând ulcioarele izvoarelor. Se umplură râurile de apă. Când se întoarse Mărțișor, albia râușorului era plină ochi. - Mulțumesc, voinice! Caută pe mal și vei găsi o piatră albăstruie prin care se vede ca prin sticlă. Vei mai găsi și o scoică sidefie. Când vei avea nevoie, să pui piatra pe cap. Ea se va preface într-o cască ce-
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
tot felul de clipe frumoase, în serile lungi de iarnă le spunea povești, le desena ori se juca ... IV. ROMÂNUL DIANEI -CONTINUARE, de Gigi Stanciu , publicat în Ediția nr. 1926 din 09 aprilie 2016. Bunica era o taranca robustă și voinica, se născuse înaintea primului război mondial, se măritase de la șaisprezece ani, venise cu familia sa și cu cei din familiile de proveniență, a ei și a tânărului ei soț, în Dobrogea, unde fuseseră împroprietăriți cu pământ după primul război mondial
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/gigi_stanciu/canal [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
plecase să iși lase pe front oasele în al doilea război mondial...De la coarnele plugului pe front.. Apoi și- a crescut copiii, ajutată de mama ei, mai puțin și de tatăl ... Citește mai mult Bunica era o taranca robustă și voinica, se născuse înaintea primului război mondial, se măritase de la șaisprezece ani, venise cu familia sa și cu cei din familiile de proveniență, a ei și a tânărului ei soț, în Dobrogea, unde fuseseră împroprietăriți cu pământ după primul război mondial
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/gigi_stanciu/canal [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
de argint acasă, si cică să-i facă o supiză lu’ bărba-su. Cre'că o știț', ie aia de șa uită ia cam cruciși, de are ia strungăreața aia mare. Mă duc io, mă pune la bucătărie, une ierea una voinica, de-o cunoșteam io din școala, lucra că bucătăreasa la o cantină. E, si ierea grasă aia băgata pin' tigăi, zornăia de zor pe-acoloșa. Can’ o văd așa vrenică, mă pun și io să spăl nește vasă, mai încolo de
O PLĂCINTĂ CU BUCLUC (DIN PĂȚANIILE GETEI) de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1430230497.html [Corola-blog/BlogPost/366207_a_367536]
-
oameni arămii, înveșmântați în alb,cu turbane pe cap. Se apropiară de el, iar cel mai arătos dintre ei, cu un sceptru de aur în mână și un colan de pietre scumpe la gât, îi zise: - Mult am mai dormit, voinice; și am mai fi dormit încă, dacă nu ne izbăveai de căpcăun. Află că eu sunt împăratul Nisipurilor Fierbinți și stăpânul Grădinilor Fermecate. Servește din roadele grădinilor noastre! Și doi servitori apărură cu două tipsii de argint pline cu portocale
MĂRŢIŞOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421868858.html [Corola-blog/BlogPost/372910_a_374239]
-
cu portocale, banane, pere, struguri și alte bunătăți, de-ți lăsa gura apă. Mărțișor nu rezistă la îndemnuri, mai ales că îi era foame. Înfulecă pe nerăsuflate bunătățile de pe tipsii, mulțumind frumos, așa cum îi era felul. - Și acum, spune-ne, voinice, cum să te răsplătim pentru binele ce ni l-ai făcut? - O, preamărite Împărat al Nisipurilor, mulțumesc pentru bunăvoință, dacă mi-ai spune unde s-o găsesc pe prințesa Primăvara, ar fi cel mai frumos dar pe care mi l-
MĂRŢIŞOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421868858.html [Corola-blog/BlogPost/372910_a_374239]
-
Acasa > Poezie > Familie > UNEI FEMEI CE SE CHEAMĂ NEVASTĂ Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1494 din 02 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Era o femeie voinică, atât de voinică când mergea se zguduia pământul sub pași și nu-i stătea niciun bărbat în cale. Eu o strigam pe nume și-i spuneam întotdeauna, bine că te am pe tine altfel m-aș fi pierdut în brațe la altele! Suntem
UNEI FEMEI CE SE CHEAMĂ NEVASTĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1422909617.html [Corola-blog/BlogPost/376173_a_377502]
-
ne-ai adus, nene Ovidule? Erau doi puradei frumoși, parcă erau două păpuși de ciocolată. Pe fetiță o chema Getuța și pe băiețel Gigel, erau adorabili, destul de curatei și cu hăinuțe curate. Mămică lor, Violeta, era o țiganca tânără și voinica, destul de frumoasă, bruneta și cu ochii că tăciunele, nu albaștri că cerul, cum erau ai soru-sa Brândușa. Bărbatu-su, Giusepi, era și el un țigan chipeș cu mustața-n furculița, care lucra în construcții, el zicea că e zidar și
ACCIDENT DE CIRCULAŢIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 by http://confluente.ro/Accident_de_circulatie.html [Corola-blog/BlogPost/344312_a_345641]
-
românii șunt bețivi, cald, cald, iată că mă apropii, își bat nefestele și copii, rece, rece, nu l-am lovit niciodată pe fi-miu, nici macar cum l-a mîngîiat băsescu pa băiatu ăla, iar nefasta, nici gînd, că-i tare voinica. Uite domne de ce nu-mi place să merg cu mașina ajungi sa-nnebunesti de atîtea gînduri. Și Schopenhauer asta a început să mă plictisească, uneori ai impresia că toate vorbele dastepte s-au spus, si nu mai dau citate că
Şofatul şi Schopenhauer by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18972_a_20297]
-
înțelegătoare, patronul zilei, verii și al vieții. Zilele babei semnificau lupta dintre forțele întunericului și ale luminii, între noapte și zi. Despre Babă Dochia, tradiția populară spune că a pus rămășag cu omătul și cu frigul că ea este mai voinica decât ei. Frigul s-a întărâtat, babă și-a pus cele nouă cojoace și frigul n-a avut ce-i face. Cand a început să ningă, babă și-a întors un cojoc pe dos și tot ea a fost cea
1 Martie. Ce NU este bine să faci în această zi. Cum se alege baba by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101367_a_102659]
-
poate fi la fel de eficient și la fel de dur împotriva dominației masculine, celor frumoase le îngăduie expunerea publică spre o admirație generală, iar urâtelor, risipa și flirtul, și toate acestea numai spre a-i tulbura pe cei care se cred infailibili - bărbații: „Voinico, tu să stai în apărare,/ Căci, ești cât o cămilă de-ncălată/ și nu-l răbda pe soț a te-njurare;/ Tu, pirpirio, nefiind bărbată,/ Cumplită fii ca tigru-ntre jivine/ și turuie ca moara cea stricată.// Nu-l teme, nici nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
-l taie și Îi spuneau că orice lovitură de topor e ca și cum ar izbi În carnea lor. Îl ridicau pe umeri, ducându-l ca pe un mort În sat, bocind pe drum pe un ton calm și grav, cântecul bradului. „Voinice voinice, nu-mi place, nu-mi place/ ce nevastă ai/ naltă și subțire/ crescută-n pădure/ tăiată-n semne/ Cu ce Îi Îmbrăcată?/ Cu coajă uscată/ Cu ce-i Învelită?/ Cu frunză Încrețită.”1 Altă versiune a acestui cântec al
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]