91 matches
-
prin reprezentanți. În Moldova și }ara Românească "duelul judiciar" nu a prea fost practicat și nu este atestat în ius valachicum. Totuși, în documente folclorice au supraviețuit unele ecouri ale "duelului judiciar", dar nu cu arme, ci prin "luptă/trîntă voinicească". Cînd în basme sau balade eroii au de ales să se înfrunte "în săbii", "în puști" sau "în luptă", opțiunea este întotdeauna aceeași: "Ba în luptă, că-i mai dreaptă!". Dimitrie Cantemir Într-un capitol din Descriptio Moldaviae, cel privind
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
furios de Tandler și îl pocnește... Cu un greu baroș, ce pe astă vreme Trei ridicându-l, încă s-ar screme (!!!) Tandler opune acestui baroc ciclopic scutul său ce se rupe ca o foaie de hârtie și... până și chivăra voinicească pe fruntea-i se pleoști ca o broască... Moment greu pentru monarhicescul pretendent la tron: Nasul îi fuma și ochii/i scânteiară, Și-apucându-l de cap amețeală, Căzu pe un picior, dar venind iară La sine-și, de jos se scoală
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10137_a_11462]
-
ianuarie 1905). „Incendiu în Lugoj. În noaptea trecută a izbucnit un incendiu la palatul greco-catolic din Lugoj. Au ars mai mulți copaci în flăcări. Făptașul este încă necunoscut“. (Temesvarer Zeitung din 20 ianuarie 1905). 75 ani „Sfințirea celui dintâi steag voinicesc în Banat... În ziua de Sf. Ion a avut loc în comuna Cernăteaz din județul nostru sfințirea steagului organizației voinicilor din această comună“. (Voința Banatului din 19 ianuarie 1930). „Maestrul Sabin Drăgoi va face un voiaj de studii în străinătate
Agenda2005-03-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283271_a_284600]
-
Sadoveanu, Miti, cum i se spunea cu nume de alint în familie, era intrat într-un soi de legendă. Profira Sadoveanu vorbea cu însuflețire despre "omul chipeș", cu "ochi de un albastru intens, fără egal", de acea ființă cu "statură voinicească", moștenită, poate, pe linie paternă, de la răzeșii din care se trăgea bunica Profira Ursachi, despre inteligența rară a acestui om cu înclinații deosebite, deopotrivă, pentru știință și arte. Fire iscoditoare, meșterea fel de fel de invenții, scria versuri și avea
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
spinare. Cântecul, canuța, jocul sunt o troică bănățeană, cu-n bivol în jug, cărând la deal zilele amare și scurtate, ori uitate! Petrică Mâțu Stoian e un bănățean de frunce, cu mustață de pandur și ochi de lotru, cu spate voinicesc și cu glas doinitor, uscat de dor și de dragoste, nu tocmai de cănuță...! E-un voinic bănățean mândru și-nalt care cântă de tac ciocârliile iar câmpiile i se-ntind sub urme din capăt în capăt, ca voievodului. Cazanul
PETRICĂ MÂŢU STOIAN. ARTISTUL ŞI CANUŢA MOŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383440_a_384769]
-
fi vreodată nevoită să o iau pe cont propriu, să fiu sigură ca voi reuși. Le-a venit rândul să coboare și în aceeași formula ca la urcare, au luat loc în scaune. Ajunși jos s-au îndreptat cu pași voinicești spre agenția de cazare. Au găsit cazare doar la camping la căsuțe. Irina a preferat să ia o căsuță împreună cu Sandu, pe când ceilalți doi tineri fiecare câte una. Irina era o tânără cam de vârsta Anei, cu un am mai
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
unui ciclu, ci continuarea vieții în visare, o blocare în repaus a întregului sistem vital al celui care lepăda brâul. Obiect de ritual, legarea brâului descifra intenția de dominare a bărbatului, de captare a bunăvoinței și colaborării acestuia. În luptele voinicești, arma de luptă a viteazului se afla la cingătoare, cât mai repede la îndemână pentru a-și putea apăra viața de agresori: „A stat cu mâinile în sân băietul? Nu! Că odată trage hangerul de la brâu și hârști! Zvârle degetul
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
simbolic-magic obiectul întremării, dar și cel de supunere, dependență și de restrângere impusă libertății.( 7) Fără brâu trupul voinicului se frângea, era prins în vâltoarea cămășii, a dezgolirii, a prinderii în jocul vrăjii, a priponirii și a neputinței înaintării. Luptele voinicești se începeau cu prinderile de la brâu, puterea învingătorului domina prin ridicarea în aer a partenerului de luptă și, apoi, înfundarea acestuia în pământ, până la brâu. Era partea sacră a trupului care revigora prin puterea de mișcare a viteazului. Semn al
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
fi vreodată nevoită să o iau pe cont propriu, să fiu sigură ca voi reuși. Le-a venit rândul să coboare și în aceeași formula ca la urcare, au luat loc în scaune. Ajunși jos s-au îndreptat cu pași voinicești spre agenția de cazare. Au găsit camere doar în camping la căsuțe. Le-a venit rândul să coboare și în aceeași formulă ca la urcare, au luat loc în scaune. Ajunși jos s-au îndreptat cu pași voinicești spre agenția
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
cu pași voinicești spre agenția de cazare. Au găsit camere doar în camping la căsuțe. Le-a venit rândul să coboare și în aceeași formulă ca la urcare, au luat loc în scaune. Ajunși jos s-au îndreptat cu pași voinicești spre agenția de cazare. Au găsit cazare doar la camping la căsuțe. Irina a preferat să ia o căsuță împreună cu Sandu, pe când ceilalți doi tineri fiecare câte una. Irina era o tânără cam de vârsta Anei, cu un an mai
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
pe Sfântul Petre, Bătrân și chinuit prin glod și pietre, Obrazul - pergament uscat; bărbos, Cu trupul vlăguit și noduros, Purtând cu el miraculoasa cheie Cu care fericirea să ne deie... Îl văd așa, la vârsta ta de-acum, Cu pasul voinicesc întins la drum, În ambianța luminoasei oaze, În descifrarea unor vechi hrisoave, Subliniind întreaga lor savoare Ce-o dă distanța celor trecătoare. Îmbini știință și exactitate Cu-o bună doză de naivitate. Sub ochiul tău lucid, dar generos Trecutul pitoresc
PASIUNE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356410_a_357739]
-
musai. O greutate îi apăsa capul scofâlcit al pieptului, un năduf rău sta opreliște răsuflării și parcă o piatră de moară îi apăsa creștetul, de nici căciula nu-și suporta de când... Picioarele îi erau zviduite. Acum îl purtau în pași voinicești, poate nepotriviți cu anii văzuți pe restul trupului, pe chip și, mai ales, în colelia pletelor... Nu se urnise din drum. Nu. Știa el. Părintele era un om, nu doar față bisericească. Și mai era și luminat, nu doar de
TĂMĂDUIREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353987_a_355316]
-
-i drag să-l privesc și să-l ascult, căci el e simplu și frumos în înfățișarea lui, căci e curat, înțelept, vesel și poetic în graiul său. Îmi plac obiceiurile sale patriarhale, credințele sale fantastice, danțurile sale vechi și voinicești, portul său pitoresc, cântecele sale jalnice și melodioase și, mai ales, poeziile sale așa de armonioase”. Tot referitor la popor, Alexandru Vlahuță afirma: „Poporul nostru e încă sub spaima primejdiilor pin care a trecut. El nu-i strângător, pentru că a
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
o poveste și aduși în fața ochilor prin tablouri ce se perindau secvențial prin fața ochilor. Veșmintele preoțești, de culoarea paiului de grâu copt, străluceau în lumina soarelui ce și revărsa cu dărnicie razele, transformându le culoarea în alb auriu. Trupurile lor voinicești se înfățișau și mai mari sub stiharul și mânecuțele largi, iar atitudinea lor, purtând toată încărcătura momentului solemn, evlavios, la care adaug părul vizibil încărunțit al Cucernicului Părinte Pavel și cel alb complet al Preacucernicului Părinte Protopop, făceau să ai
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
la pământ, gărzi de dorobanți purtând uniformele în care armata română a traversat Dunărea și a biruit alături de luminosul bărbat al istoriei noastre, Principele Carol l, oșteni cu flinte la umăr, îmbrăcați în mândra uniformă ostășească a epocii, cu umeri voinicești, cu spatele drept și cu mustăți stufoase și răsucite, ca ale roșiorilor, dorobanților și cavaleriștilor pictați de Nicolae Grigorescu, chiar atunci, în iureșul Războiului de Independență, împresuraseră grădina Palatului Elisabeta, pentru această regăsire. Astfel de evenimente aduc strălucire înlăuntrului spiritual
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
de limbă germană, Anneliese Suchanek. Din literatura dramatică se publică primul act al ultimei piese scrise de Radu Stanca, legenda dramatică Povestea dulgherului și a frumoasei sale soții. Literatura populară este și ea prezentă în paginile revistei prin câteva balade voinicești culese din Mărginimea Sibiului. În cadrul rubricii „Prezențe editoriale sibiene” sunt recenzate volume de versuri de Mira Preda, Victor Nistea, Ecaterina Săndulescu, volume de povestiri și nuvele ale lui Ladmiss Andreescu, romanul istoric Iancu Jianu de Paul Constant, volumul de Teatru
ARCADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285421_a_286750]
-
Béla Bartók și legăturile lui cu Maramureșul (1957). Materialul cules a fost publicat în 1924, în volumele Balade, colinde și bocete din Maramureș și Cântece poporane din Maramureș. Descântece, vrăji, farmece și desfaceri. Cele două volume conțin balade istorice și voinicești, colinde, bocete, cântece de dragoste, de jale și de supărare, cătănești, cântece satirice, cântece de petrecere, chiuituri ș.a., toate însoțite de referințe despre localități și informatori și de note explicative. Cele mai multe texte au fost culese din Berbești (700) și Ieud
BARLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285648_a_286977]
-
numai la un singur lucru: Dacă mă plâng război ai, de nu - nu. Stă înc-în mâna ta să decizi tot, Stă încă-n mâna ta să te prepui *. De mă slobozi... eu voi privi atuncea Războiu -ntreg de-o luptă voinicească Unde puterile-ncercarăm doi Și unde eu conced că ești mai tare. Din asta vezi că eu nu te urăsc. Dar dacă-s prinsul tău eu... D[ECEBAL] Vom vedea. Ești prinsul meu și nu ești... Dac-ai vrea... Atunci
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a, b, c, d). Eroul adoarme aproape întotdeauna înaintea luptei - constată V.I. Propp, comentând basme rusești similare -, situație deosebit de frecventă în basmele în care fata de împărat este dată zmeului spre a fi mâncată. Eroul se cufundă într-un somn voinicesc, punându-și capul pe genunchii fetei de împărat și a-l trezi nu este întotdeauna treabă ușoară. Constatăm așadar că, în basm, natura somnului este bivalentă. Pe de o parte, înainte de luptă sau în timpul ei dorm falșii voinici ; pe de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din nou apel la textele folclorice. într-un vechi cântec bătrânesc (Trei crai) - cu șase variante cunoscute, culese în jurul anului 1900 din Banat, Oltenia și Muntenia (36, pp. 125-165) - este descris un adevărat „turnir cavaleresc”. Este o confruntare în probe voinicești între mai mulți pretendenți la rangul de „domn”. Confruntarea protagoniștilor și învestirea noului domn are loc și aici la umbra unui „paltin sfânt”. Dar acesta nu mai este arborele primordial, de „început de lume”, ci un substitut al acestuia, un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o sfoară de mătasă,/ împletită-n cinci, în șasă” (29, pp. 71-78). Mi-l leagă cu curele și în frâne subțirele ca de-o ață răsucită în trei [șu]vițe împletită (30, p. 536). Până în acest punct al scenariului, armele „voinicești” nu-și găsesc rostul. Eroul uzează exclusiv de arme „magice”. Textele subliniază în mod expres această idee : De-mi aduce leu legat, Leu legat nevătămat, Nici în puști că nu-i pușcat, Nici în săbii nu-i tăiat (29, p.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
relevând că din punct de vedere estetic literatura populară a românilor din Serbia „nu prezintă decât rareori interes deosebit”, textele adunate de la o populație trăind izolat, în ritmuri arhaice, au o valoare de excepție. Impresionante sunt îndeosebi secțiunile de balade „voinicești” (haiducești), „cântări bătrâne” și „cu cuprins mitologic”, ce conțin variante ale unor tipuri rare sau extrem de rare, precum Stănislav Voinicu, Cântecul lui Isirim Bogatu, Mizilca Rădoiță, Neacșu Haiducu, Vidu Țăranu, Ghiol Dumitru, Chiliodor, Voichița, Ioana Sânziana ș.a. Valoarea pieselor folclorice
GIUGLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
Lazăr, la înscăunarea mitropolitului Dionisie (1819) pleacă de la o antiteză, în tradiția oratorică a Școlii Ardelene, între gloria strămoșilor romani și decăderea prezentului, făcând apel la emanciparea națională a românilor. Pentru redeșteptare este nevoie de „duh românesc” și de „braț voinicesc”. Mai interesant, discursul dedicat domnitorului Grigore Dimitrie Ghica la 30 iulie 1822 dezvoltă într-un stil mesianic, ce îl anunță pe acela al lui I. Heliade-Rădulescu, o filosofie a istoriei de inspirație iluministă. Dialectica istoriei se revendică de la antinomia bine-rău
LAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
a creionat încă din tinerețe povestiri și romane istorice. Pline de culoare romantică, având inițial ca modele pe Walter Scott și pe N. V. Gogol, cel din Taras Bulba, acestea sunt foarte animate, descriu cavalcade și bătălii, masacre, incendii și înfruntări voinicești, o năvălire a tătarilor și rezistența localnicilor, înarmați cu coase și topoare (Vremuri de bejenie, 1907), o incursiune căzăcească la Iași (Șoimii) sau felul în care se răzbună răzeșii orheieni pe boierul care vrea să le ia pământurile (Neamul Șoimăreștilor
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
ci etic. Această tehnică apropie proza lui P.-F. de basmul popular. Pe de altă parte, stilul este un amestec de provincialisme greoaie și supărătoare și de metafore îndrăznețe, vizând frecvent paradoxul. Fraza, adesea ritmată, e construită armonios. Volumul Cântece voinicești despre zile din bătrâni (1870) cuprinde balade de factură populară, iar Anecdote poporane (1893) se bazează pe șarjarea limbajului, în timp ce Romeo (1873), Horea (1885), Avram Iancu, regele Carpaților (1891) sunt încercări de roman istoric. Se adaugă o amplă epopee, Ștefaniada
POP-FLORANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288896_a_290225]