63 matches
-
ciudat! Tu nu ai mai fost aproape de nicio fată? Auzind cuvântul „Îngălbenit”, În mintea lui Va țipă o trompetă și vorbele Anetei Îi răsunară În urechi, „asta fac fetili, Îi lasî pi băeț fărî vlagî șî nu mai agiung barbaț voinici!” Cu mare greutate Își stăpâni primul impuls, acela de a o privi intens și de aproape, de a-i da cu gingășie capul pe spate, de a o săruta pătimaș și de a merge mai departe, tot mai departe, așa cum
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
din alea, una din fetele rele! În același moment, un cutremur de gradul opt zgudui Întregul corp al băiatului, În capul său răsună nefastul „așa-ș feteli răli, Îi lasă pi ghețîi băieț fără vlagî și nu mai agiung bărbaț voinici!”. Și În timp ce se dezlipea ușor de fată, părăsind raiul său de câteva minute, Va se Întreba prostește: Oare este posibil ca o fată așa delicată și frumoasă să atenteze la viitorul meu, să nu mai ajung bărbat voinic, cu soție
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
de pezevenghi țipau de bucurie cînd nimereau cîinele în plin. Blegul își crease un renume din faptul că era cel mai iscusit hoț din sat și, din acest motiv, era detestat de toată lumea. Într-o zi de iarnă m-am voinicit să mă duc tocmai în satul nou ca să recuperez o mașină de tocat carnea. Fusese împrumutată la niște prieteni, care așteptau să se uite cui a fost împrumutată de către mama. Ți-ai găsit să uite mama! După ce a făcut comanda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ceață și lumina difuză avea formă de inimă. Treceau din când în când inele negre de logodnă ca ale lui Saturn, bijuteria noastră. Și luna era aproape de strada luminată și copacii înverziți. Munții crestați și cu zăpadă pe vârfuri sunt voinici și mulți; unul lângă altul șed și cerul le este gri luminos. Munții și ei sunt tot gri, mai închis și puțin negri la bază. În cochetul "Cafe" în zorii zilei se bea cafea, și ei au în meniu tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > DOINĂ,CÂNTEC ROMÂNESC Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Mândră țara mea bogată, Cum era ea altă dată. Fii-ți voinici te iubeau Cu respect ei se purtau. Dar venit-au vânzători Aduși de-ai țării trădători. Pentru bani te-au hăcuit, Averea ți-au irosit. Pădurile ți le-au tăiat, Aurul ți l-au furat. Sărăcit bietul român Trudește la
DOINĂ,CÂNTEC ROMÂNESC de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364303_a_365632]
-
gata, l-ați trecut prin roua ? De-o vară v-așteaptă blându- abecedar Și doamna se-mbracă cu rochia nouă, Ce a primit-o azi, de la toamnă în dar. De mâine, veți pune sămânță în piatră, De mâine, veți crește voinici pan’ la nori Și jocul rămâne-va mai mult pe la vatră; Veți fi mult mai buni și mai răbdători. De mâine pe cer un alt soare răsare; Lumină lui va va duce-n credință, Pe toate le-aveți în marea
DE MÂINE (POEZIE PENTRU COPII) de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349962_a_351291]
-
ați jecmănit de bani. De fiecare dată venind cu gura mare Că vreți o altă viată, că vă doriți schimbare... Schimbare v-ați dorit, schimbare vrem și noi, Schimbare nu înseamnă... tot voi, în loc de voi. Mai sunt în talpa tării voinici cu-nvătătură, Nu gângăviți ca voi... și plini de incultură. Uitați-vă în jur, vă place ce-ați făcut ? De la păduri la fabrici pe toate le-ați vândut, Să vă clădiți palate, cu iz de pușcărie, Sunteți mai râu ca chelul
E TIMPUL SĂ PLECAŢI ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348234_a_349563]
-
19 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Joi, 17 Decembrie 2015 Dau cuvintele în clocot Și le-aud pe rând cum strigă, Mi se face dor de-Acasă, Ca de-un bruș de mămăligă, De mă văd vuind pe creste Cum voinicii din Posada, Sub opincile făloase Scârțâie pe drum zăpada Și auzul mi se umple De o hărmălaie sfântă, În târnațul plin de viață Îngerii din ceruri cântă Un colind pe care nimeni N-a putut să mi-l înfrângă, Și
COLIND... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346126_a_347455]
-
cine știe ce ninsoare” sau „cutreierând o primăvară”( Din tăceri) Tristă și dureroasă e mărturisirea din poemul „Sindrom”, în care poetul, ca și mulți anonimi, a dus o muncă de Sisif, „ca să construim, ce? / un univers de iluzii / unde, în loc de muncă / trăgeam voinicește / concluzii / și trasam viitorul / luminos și senin / de la care azi - iată - mă abțin ... Sentimentul patriotic e prezent în poeme ca „Dor de Basarabia”, „Limba română”,”că-n lipsa mamei care s-a dus / tu ești maică pân-la apus.” Poemul „Grăbind
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
spun una, promit alta și fac pe cealaltă. Nu-și țin cuvântul, nu au cuvânt. Iar dacă nu au cuvânt, atunci nu au nici onoare, nici demnitate. Aici aș putea încheia meditația pentru trezirea celor care dorm somnul de moarte, voinicesc... sperând, că odată trezindu-se li se va trezi și conștiința națională, identitatea de neam și dragostea față de valorile sfinte ale strămoșilor Iată, că acum am eșit puțin la lumină. Cunoaștem de cine suntem conduși, de ce soi de oameni- fățarnici
MEDITAŢIE ÎNAINTE DE FURTUNA ALEGERILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379094_a_380423]
-
Toamnei. Tocmai a zărit oarecare mișcare pe malurile râului cu ape albastru întunecate care străjuiește hotarele proprietății prea nobilei doamne. Pe maluri sinuoase umbrite de sălcii plângătoare plopi, anini, cedrii și stejari înalți cu trunchiuri seculare, pe care doi oameni voinici abia dacă reușesc să-i îmbrățișeze, se văd câteva capre ce pasc firele de iarbă perlate cu stropi de rouă pe maluri și frunza tufișurilor de anin. Grivei câinele negru cu pete albe, aleargă în sus și în jos pe
ÎN PĂDURE DUPĂ GHEBE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373953_a_375282]
-
de natură și dornic de libertate, chiar dacă vremurile îl sortiseră carierei de dascăl. Nu-i displăcea meseria, dar nu renunțase nici la idealul unei vieți retrase în mijlocul naturii; îl amânase pur și simplu pentru mai târziu. Între timp se dedica voinicește problemelor celor două mii de elevi pe care-i avea în grijă, majoritatea indisciplinați, veniți de prin satele de prin împrejurimi. Firește că asta îl solicita nervos, dar în mare se recupera destul de bine în sânul familiei, cu soția și copilele
PORTRETUL FĂRĂ OCHI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375300_a_376629]
-
de natură și dornic de libertate, chiar dacă vremurile îl sortiseră carierei de dascăl. Nu-i displăcea meseria, dar nu renunțase nici la idealul unei vieți retrase în mijlocul naturii; îl amânase pur și simplu pentru mai târziu. Între timp se dedica voinicește problemelor celor două mii de elevi pe care-i avea în grijă, majoritatea indisciplinați, veniți de prin satele de prin împrejurimi. Firește că asta îl solicita nervos, dar în mare se recupera destul de bine în sânul familiei, cu soția și copilele
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
de natură și dornic de libertate, chiar dacă vremurile îl sortiseră carierei de dascăl. Nu-i displăcea meseria, dar nu renunțase nici la idealul unei vieți retrase în mijlocul naturii; îl amânase pur și simplu pentru mai târziu.Între timp se dedica voinicește problemelor celor două mii de elevi pe care-i avea în grijă, majoritatea indisciplinați, veniți de prin satele de prin împrejurimi. Firește că asta îl solicita nervos, dar în mare se recupera destul de bine în sânul familiei, cu soția și copilele
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
e zâna atâtor mistere? Unde e clipa de magic fior? Strivite sunt azi sub vise aptere Iar nopțile toamnei mă'nving și dor. Nu-mi pasă de iele, demoni, coșmaruri, Vreau lacrimi să-mi curgă iar pe obraz Eroi și voinici să învingă centauri Și Prâslea să fie pururi viteaz. Te vreau înapoi! Vreau vocea-ți divină, Să-mi scuture spaima oricărui mit, Alungă'l pe zmeu, fă pacea să vină Pe chip de copil, de somn împlinit. Șoaptă-mă mamă
UNDE MI-E ZÂNA? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372498_a_373827]
-
mulțimea de frați de cruce întru ale văpselei roșie, toți cumularzi. Astfel și compania de exploatare își are, cum zice balada Mihului: Voinicei levinți, Cu armele-n dinți, Feciori buni de mână, Căliți, tari de vână, Feciori groși în ceafă, Voinici făr'de leafă. Acuma numai "voinici făr'de leafă" nu sânt cumularzii roșii. Din contra, feciori fără de obraz și cu multe lefuri! Răposatul Strat, cu bunul său simț, caracteriza de minune ființa și tendențele democrației lucrative: Ni se mai zice
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ale văpselei roșie, toți cumularzi. Astfel și compania de exploatare își are, cum zice balada Mihului: Voinicei levinți, Cu armele-n dinți, Feciori buni de mână, Căliți, tari de vână, Feciori groși în ceafă, Voinici făr'de leafă. Acuma numai "voinici făr'de leafă" nu sânt cumularzii roșii. Din contra, feciori fără de obraz și cu multe lefuri! Răposatul Strat, cu bunul său simț, caracteriza de minune ființa și tendențele democrației lucrative: Ni se mai zice că este lucru democratic să așternem
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care fac parte din el! Masivul om de pe scenă, al cărui scop nu-l știam, a întors capul în partea stângă șoptind ceva și în aceeași clipă Gardienii, neclintiți până atunci, au încercat să se îndrepte spre scenă, dar elevii voinici din jurul lor i-au împiedicat pe fiecare în parte punându-se înaintea lor. Văzând acestea, unul din Gardieni și-a scos bastonul și a lovit zdravăn pe un coleg de-al meu care îi stătea în cale. Acesta căzu ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Deoarce copiii s-au mărit, am vrut să mă mut într-un loc mai spațios. Am trei copii. Cel mare e în clasa a opta, cel mijlociu în clasa a șaptea, iar cel mic în clasa a patra. Acum sunt voinici și avem probleme cu ei. Până atunci am stat într-un complex de locuințe subvenționat de stat, Matsubara, însă spațiul era prea mic și nu am avut de ales. Plec de acasă la 7:00. La Ningyōchō trec la linia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
mîndrește fierăstrăul față de cel ce-l mînuiește?" Ca și cum nuiaua ar mișca pe cel ce o ridică, parcă toiagul ar ridica pe cel ce nu este de lemn!" 16. De aceea Domnul Dumnezeul oștirilor va trimite ofilirea prin războinicii lui cei voinici, și între aleșii lui va izbucni un pîrjol, ca pîrjolul unui foc. 17. Lumina lui Israel se va preface în foc, și Sfîntul lui într-o flacără care va mistui și va arde spinii și mărăcinii lui, într-o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
și Ionescu Cornel se repezi la mine cu pumnii strînși! Dar Dinulescu, unul dintre cei mai puternici băieți din clasă, îi puse mîna-n piept și-l dete la o parte ca p-un fulg. ― Stai binișor, Cornelică băiete, ce te voinicești așa? Ia spune-mi și mie ce s-a întîmplat, că poate mă interesează. Ai? ce crezi? ― Ce te bagi unde nu-ți fierbe oala? îi ripostă enervat la culme Cornel Ionescu. Între timp, așa cum se întîmplă în asemenea împrejurări
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
rațe sau la becaține, la iepuri, după vulpi sau mistreți, la „răpitor“ sau după stăncuțe (ni se mai întâmpla), cu sau fără alaiul hăitașilor. De mii se ori mi-am prefirat pe buza somnului liorpăitul fericit al câine lui înotând voinicește prin stuf după rața sau gâsca sălba tică împușcată, extazul fugii prin zăpada picurată de sângele iepurelui, excitația ogarilor la vederea cartușierei și-a întregului harnașament ce prevestea expediția și câte alte detalii de sălbăticie virilă și satisfacție războinică. Sigur
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
cum au sosit. Veneau crai și veneau soli Învățați în multe școli, Cu cuvinte așezate Mă cerură cu dreptate. "Bună vreme, baciu bătrân, "Împăratu nost-stăpîn, " Ne-au trimis a întreba, De măriți fata ori ba. El răspunde - atunci cinstit: - "Dragi voinici bine - ați venit, Dragu mi-e să v-ospătez, Cu voi să mă desfătez, Dar oricât m-ați întrebat, Fată n-am de măritat. Da-mpăratul din apus Au venit și nu s-au dus, Două vorbe că mi-au
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
puștile -n piromită, Cu straițele fără de pită; Când Sfrănțugii ne vede Pe toți că ne ocolea Și obeșterul cel mare, Comîndaș de la catane, Tot pe deal ne înșira Și tot doi cu doi punea Și iar mână lângă mână Tot voinici cu pușca plină Și, zo, el d-așa zicea: - Înălțate împărate, Lasă. noi să rătălim Că noi aci toți perim - Și-mpăratul că zicea: - Mai țineți cîtu-ți pute, Bateți că n-oi zice ba. Când el vorba nu găta Dintre
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
să avem noi, cumva, un popor unit ? Viața oricum TRECE ! Vă întreb: de ce s-o trăim în dușmănie ? De ce draci, alături de ghiocei ? (MERIDIANUL, An VII, nr.9 (635), 2-8 martie 2006, Editorial) GOLANII și... munca ! Golanii ! Semnificații, terminologie: a) oameni voinici, puțin șmecheri, îndrăzneți, buni de muncă dar nu prea trag la ea; b) persoane care taie frunză la câini, neîngrijiți, fără căpătâi și mereu în căutarea unui loc de muncă pe care nu vor să-l găsească; c) persoane care
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]